Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Drept penal RNSJ
 1 comentariu

Notă privind unele aspecte ref. aplicarea dispozițiilor art. 94 din NCPP

12 august 2014 | Alexandra ȘINC

Potrivit art. 94 alin. 1 din Codul de procedură penală, avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal, iar conform art. 94 alin. 2 din Codul de procedură penală, consultarea dosarului presupune, între altele, dreptul de a obține fotocopii ale actelor dosarului.

Prevederile legale au generat o serie de discuţii privind aplicarea acestora:

1. Astfel, s-a pus problema în ce măsură prin îndeplinirea de către organul judiciar a obligației de a pune la dispoziția părților și a subiecților procesuali fotocopiile unor acte cuprinzând date cu caracter personal (declarații, în cele mai multe cazuri) este afectat dreptul persoanei la protecția acestor date.

Mai concret, se pune întrebarea dacă eliberarea respectivelor fotocopii presupune eliminarea datelor cu caracter personal din conținutul acestora de către organul judiciar.

Analiza coroborată a dispoziţiilor art. 3 lit. b şi g, art. 5 alin. 1 şi alin. 2 lit. c, art. 7 alin. 1 şi alin. 2 lit. f şi art. 8 alin. 1 lit. b din Legea nr. 677/2001 duce la concluzia că datele cu caracter personal pot să fie prelucrate (deci inclusiv transmise unei alte persoane – în speţa noastră cea care primeşte fotocopiile) de către organele de urmărire penală, fără acordul persoanei vizate. Excepţie fac datele legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase, filozofice sau de natură similară, de apartenenţa sindicală, precum şi datele cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa, referitor la care trebuie analizat, în concret, dacă prelucrarea este necesară pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie[1].

Pe de altă parte, însă, experienţa a dovedit că riscul ca o persoană care ajunge în posesia fotocopiilor unor înscrisuri din dosarele penale să aducă la cunoştinţa publicului conţinutul acestora nu este unul doar teoretic, iar organul judiciar care a eliberat fotocopiile nu poate limita o astfel de practică.

În consecinţă, se impune, în opinia noastră, ca la eliberarea fotocopiilor să se procedeze în mod similar celui în care se acţionează atunci când acestea sunt solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, deci înlăturându-se din conţinutul actelor datele cu caracter personal.

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Timpul necesar pentru realizarea acestui demers se va avea în vedere la stabilirea datei eliberării fotocopiilor, conform art. 94 alin. 3 din Codul de procedură penală, iar solicitantul va fi înştiinţat despre aceasta încă de la depunerea cererii.

2. În ceea ce priveşte procedura efectivă de eliberare a fotocopiilor, aceasta urmează să fie stabilită de către conducerea fiecărei unităţi de parchet, în funcţie de numărul unor astfel de cereri, de volumul de activitate al unităţii, în general, şi de structura de personal, cu respectarea următoarelor reguli minimale:
– cererile formulate în temeiul art. 94 din Codul de procedură penală se vor soluţiona în ordinea depunerii lor;
– la stabilirea datei şi duratei consultării se vor avea în vedere criterii obiective (data depunerii, numărul de pagini care trebuie studiate/fotocopiate), pentru a se evita invocarea inegalităţii de tratament de către justiţiabili;
– în cazul în care, în dosarele în care urmărirea penală se efectuează de către organele de poliţie, acestea transmit procurorului cererile formulate, potrivit art. 94 din Codul de procedură penală, procurorul se va pronunţa cu privire la admiterea sau restricţionarea accesului la dosar (având în vedere dispoziţiile art. 94 din Codul de procedură penală) şi va delega organelor de poliţie dreptul de a stabili data şi durata consultării (în condiţiile art. 94 alin. 3, teza a II-a din Codul de procedură penală);
– punerea la dispoziţie a dosarului în vederea studierii şi eliberarea de fotocopii se vor realiza efectiv de către organele de poliţie.

Referitor la acest ultim aspect se pune întrebarea dacă procurorul poate delega organelor de poliţie şi activitatea de realizare a fotocopiilor solicitate de avocat, ori doar punerea la dispoziţie a dosarului pentru a studia actele acestuia ori pentru a nota date sau informaţii din dosar. Problema, deşi aparent minoră, este una foarte importantă, în condiţiile în care fotocopierea actelor este modalitatea de consultare a dosarului de natură să greveze cel mai serios activitatea organelor de urmărire penală.

Din punct de vedere teoretic răspunsul este, în opinia mea, afirmativ.

Astfel, potrivit art. 94 alin. 3 din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat şi organului de cercetare penală.

Observăm că textul face referire la „consultarea dosarului”, iar nu la studiul acestuia.

Or, noţiunea de „consultare” este definită de art. 94 alin. 2 din Codul de procedură penală ca presupunând dreptul de a studia actele dosarului, de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine copii pe cheltuiala clientului. Ca urmare, în cuprinsul alin. 3 al art. 94 din Codul de procedură penală noţiunea de „consultare a dosarului” va avea înţelesul definit de alin. 2, deci incluzând şi dreptul de a obţine fotocopii.

Este adevărat, în aparenţă, obţinerea de fotocopii nu este susceptibilă de o durată în timp, ca studiul dosarului şi notarea de informaţii din cuprinsul acestuia. Trebuie avut în vedere, însă, faptul că legea nu face referire la stabilirea datei şi duratei pentru fiecare componentă a consultării în parte, ci are în vedere noţiunea în întregul său.

Stabilirea datei şi duratei consultării trebuie înţeleasă ca demers unitar, constând în fixarea zilei şi orei la care apărătorul se va prezenta pentru a începe studiul, a intervalului de timp pentru care se va avea la dispoziţie efectiv dosarul, pentru lectura actelor şi pentru a nota date şi informaţii din cuprinsul acestuia, a momentului la care va indica actele a căror fotocopiere o solicită şi a momentului la care îi vor fi remise fotocopiile.

Dacă am admite că ceea ce procurorul poate delega organului de cercetare penală este doar dreptul de a pune la dispoziţie dosarul pentru studiere şi notarea unor date şi informaţii, ar însemna că admitem că termenul consultare are, în cuprinsul art. 94 alin. 3 din Codul de procedură penală, un alt înţeles decât cel definit de art. 94 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Or, o astfel de interpretare nu este permisă de dispoziţiile art. 37 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 24/2000 referitoare la unitatea terminologică în cuprinsul unui act normativ.

Dincolo de consideraţiile de ordin teoretic, soluţia este de natură a răspunde şi unor exigenţe de ordin practic.

Prima dintre acestea se referă la faptul că, pentru a se efectua cu celeritate, consultarea dosarului trebuie făcută la sediul organului judiciar la care acesta se află. Ca urmare, în opinia mea, textul art. 94 alin. 3 din Codul de procedură penală lasă procurorului posibilitatea de a delega dreptul de a stabili data şi durata consultării organelor de cercetare penală atunci când dosarul se află pe rolul acestora, fie pentru că efectuează urmărirea penală, fie pentru că le-a fost delegată efectuarea unor acte care presupun şi transmiterea întregului material de urmărire penală.

Pe de altă parte, pentru a se evita atât restrângerea cât şi exercitarea abuzivă a dreptului de a solicita consultarea dosarului, procedura trebuie privită integrat, în ordinea logică a etapelor pe care o presupune:
– studierea dosarului, pentru identificarea actelor care prezintă interes pentru formularea apărărilor clientului;
– notarea datelor şi informaţiilor din cuprinsul acelor acte de interes pentru apărare, care datorită specificului şi conţinutului lor sunt susceptibile de consultare în acest fel (declaraţii, procese-verbale de cercetare la faţa locului, procese-verbale de percheziţie domiciliară, de exemplu);
– solicitarea de fotocopii ale actelor care presupun o analiză mai atentă, eventual cu sprijinul unui expert (rapoarte de constatare şi expertiză, procese-verbale de percheziţie informatică, acte contabile, specificaţii tehnice, etc., emanând de la o altă persoană decât propriul client).

În acest context, a proceda, în aceeaşi cauză, la studierea dosarului la sediul organului de cercetare penală, urmată de trimiterea acestuia la parchet, pentru eliberarea fotocopiilor, ar duce la prelungirea nejustificată a procedurii.


[1] Potrivit art. 3 lit. b din Legea nr. 677/2001, constituie prelucrarea datelor cu caracter personal inclusiv dezvăluirea acestora către terți, prin transmitere, iar conform art. 3 lit. g, prin terț se înțelege, între altele, orice persoană fizică, alta decât persoana vizată, operatorul sau persoana împuternicită sau persoanele care, sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite sunt autorizate să prelucreze date.
Ca urmare, transmiterea de fotocopii ale unor documente conținând date cu caracter personal către părți sau subiecții procesuali principali, ori apărătorii acestora se încadrează în noțiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal.
Ca regulă, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 677/2001, orice prelucrare legitimă a datelor cu caracter personal presupune consimțământul expres și neechivoc al persoanei vizate în acest sens.
Prin excepție însă, datele cu caracter personal se pot prelucra, deci inclusiv transmite către terți, fără acordul persoanei vizate, între altele, atunci când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului (art. 5 alin. 2 lit. c).
Ca urmare, prelucrarea datelor cu caracter personal din conținutul actelor aflate la dosarul penal, deci inclusiv transmiterea lor către terți este posibilă fără consimțământul persoanei vizate.
Mai mult decât atât, potrivit art. 8 alin. 1 lit. b din Legea nr. 677/2001, prelucrarea datelor cu caracter personal având funcția de identificare (iar cele mai multe dintre datele din cuprinsul actelor de urmărire penală sunt de acest tip) este posibilă, în toate cazurile, chiar în lipsa acordului persoanei vizate, atunci când prelucrarea este prevăzută expres de dispoziția legală. Or, atât înscrierea datelor de identificare ale persoanelor în cuprinsul actelor de urmărire penală, cât și eliberarea de fotocopii de pe acestea sunt prevăzute expres de NCPP.


Procuror Alexandra ȘINC
Consilier al Procurorului General PICCJ

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership