Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Drept civil, Studii

Convenţia de nulitate. Clasificare, domeniu, interdicții și formă

26 august 2014 | Ana PÂRVU

NOTĂ JURIDICE.ro: Acest material a făcut tema unei dezbateri pe Dezbateri juridice.

A. Clasificarea nulităţii. Consecinţe

Nulitatea reprezintă sancţiunea care intervine atunci când sunt încălcate normele juridice de rangul legii, ce reglementează condiţiile sale de validitate (de fond sau formă). În principiu, efectul fundamental al acestei sancţiuni constă, printre altele, în lipsirea actului de acele efecte juridice contrare normei încălcate.

Noul Cod civil modifică parţial maniera în care intervine nulitatea. Astfel, sub noua reglementare (ca, de altfel, şi sub vechea reglementare), sancţiunea operează pe cale judiciară (adică prin hotărârea unei instanţe de judecată), atunci când partea interesată solicită să se constatate nulitatea actului. Un element de noutate absolută, specific noii reglementări, constă în instituirea căii amiabile de intervenţie a nulităţii: părţile se pot înţelege (în anumite cazuri) cu privire la încheierea unui contract prin care să constate caracterul nul al unui act juridic preexistent. În fine, în baza Noului Cod civil, în ceea ce priveşte nulitatea de drept (adică produsă automat, prin efectul legii, fără a fi necesară o hotărâre judecătorească/o convenţie a părţilor care să stabilească nulitatea actului) aceasta nu are aplicabilitate, ca regulă, funcţionând prezumţia de valabilitate a actelor juridice. De altfel, admiterea existenţei instituţiei nulităţii de drept, chiar şi în cazuri de excepţie, rămâne o problemă controversată. Reprezintă un astfel de caz de excepţie (în care, conform unui curent de opinie, s-ar putea susţine incidenţa nulităţii de drept) acele clauze calificate de legiuitor ca fiind „nescrise” – adică situaţiile în care anumite clauze contractuale produc o încălcare extrem de gravă a legii; conform unei posibile interpretări, acestea ar atrage o nulitate de drept, nefiind deci necesară o hotărâre judecătorească sau o convenţie de nulitate care să anihileze efectele clauzei.

Drept consecinţă, ca regulă (adică cu excepţia cazurilor în care se poate admite existenţa unei nulităţi de drept) acţiunea în justiţie nu va fi una în constatare, ci în realizare, indiferent dacă suntem în prezenţa unei nulităţi absolute ori relative.

B. Domeniu de aplicare

Recunoaşterea convenţională a nulităţii (adică situaţia în care părţile constată nulitatea unui act preexistent) reprezintă un act juridic distinct faţă de cel constatat a fi nul, care trebuie să îndeplinească toate condiţiile legale de valabilitate.

Evenimente juridice

Jurisprudenta

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Pot fi considerate limite ale nulităţii amiabile: actele juridice unilaterale, acele actele juridice bilaterale care nu pot înceta într-o manieră simetrică celei prin care au luat fiinţă (precum căsătoria), situaţiile în care legea prevede în mod expres că nu este permisă nulitatea amiabilă.

C. Interdicţia de a suplimenta ori suprima motivele de nulitate

Părţile nu pot adăuga la lege, în sensul instituirii unui motiv de nulitate. Astfel, dacă o convenţie de anulare a unui act juridic va conţine o clauză de declarare artificială a incidenţei nulităţii (deşi actul preexistent era valabil), atunci respectiva convenţie este contrară legii (clauza esenţială fiind considerată „nescrisă”, adică atrăgând sancţiunea nulităţii). Într-un posibil scenariu, părţile ar urmări să fraudeze legea, creând în mod artificial premisele pentru a se produce efectele nulităţii: retroactivitatea, repunerea în situaţia anterioară şi anularea actului juridic subsecvent. Uzând în mod fraudulos de mecanismul nulităţii amiabile, părţile ar putea să afecteze drepturile unor terţi de bună-credinţă. Tocmai pentru a preveni astfel de situaţii, legiuitorul a intervenit, „incriminând” clauzele prin care se convine asupra unor motive de nulitate (motive suplimentare faţă de cele prevăzute explicit sau deduse din cadrul legal).

Similar, părţilor nu le este permis să suprime un motiv de nulitate. O atare situaţie s-ar întâlni atunci când o anumită conduită a părţilor contractante va fi considerată permisă (adică conformă cu legea), deşi respectiva acţiune intră în contradicţie cu normele legale (ceea ce ar fi justificat ca părţile să convină asupra nulităţii). Practic, suprimarea presupune o neacceptare a motivului de nulitate existent la momentul încheierii actului juridic preexistent, deci „o ascundere” a nulităţii. Şi o atare clauză va fi considerată „nescrisă”, adică va atrage sancţiunea nulităţii.

În opoziţie cu „suprimarea”, Noul Cod Civil reglementează confirmarea actului nevalabil. Ca regulă, confirmarea nu este aplicabilă în situaţia nulităţii absolute (excepţie făcând acele situaţii în care legea prevede în mod expres posibilitatea confirmării acestora). Atunci când actul juridic anulabil este confirmat, părţile trebuie să cunoască şi să recunoască caracterul său nevalabil. În plus, confirmarea actului nevalabil este indisolubil legată de faptul că, la momentul producerii sale, sunt îndeplinite condiţiile legale de validitate a actului relevant (adică este remediată cauza iniţială a nulităţii). În fine, confirmarea va produce efecte retroactive.

D. Forma convenţiei de nulitate

Convenţia de nulitate va îmbrăca forma actului anulat, în virtutea principiului simetriei formelor.

Spre exemplu, un contract de vânzare-cumpărare a unui teren, încheiat în formă autentică (adică valabil sub aspectul formei), însă nul din perspectiva condiţiilor de fond (e.g. eroare asupra bunului), va putea fi anulat convenţional doar printr-un alt act autentic.

Un alt exemplu este versiunea inversă a scenariului de mai sus: contractul de vânzare-cumpărare a unui teren respectă condiţiile de fond edictate, însă nu şi pe cele de formă (este încheiat sub semnătură privată). În ipoteza în care actul de vânzare-cumpărare este nevalabil ca act translativ de proprietate, prin efectul conversiunii, acesta ar putea valora ca antecontract. Conversiunea este operaţiunea bazată pe principiul salvardării actului juridic, în baza căreia un act nul poate îndeplini condiţiile pentru a fi calificat ca un act distinct. Or, antecontractul reprezintă un act sub semnătură privată, iar conform principiului mai sus enunţat, al simetriei formelor, se poate susţine că actul de anulare va avea aceeaşi formă ca cel a cărui anulare au convenit-o părţile (sub semnătură privată).

Ana PÂRVU
Avocat, ŢUCA, ZBÂRCEA & ASOCIAȚII

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories