Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepţie de neconstituţionalitate respinsă ref. soluţionarea unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive
08.09.2014 | Lorina PÎRVAN

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

 În Monitorul Oficial al României numărul 397 din data de 29 mai 2014 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 202 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Neamţ – Secţia penală cu ocazia soluţionării unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:
„Împotriva încheierii prin care judecătorul dispune, în timpul urmăririi penale, luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea, încetarea de drept sau prelungirea măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii de respingere a propunerii de arestare preventivă, învinuitul sau inculpatul şi procurorul pot face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.”

Curtea a observat că prevederile de lege criticate nu mai sunt în vigoare si reţine că, în prezent, calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale este reglementată prin art. 204 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu următorul cuprins:
„Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune asupra măsurilor preventive, inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare”.

Curtea constată că noua reglementare consacră o soluţie legislativă distinctă de cea criticată pentru neconstituţionalitate.
Având în vedere că, în cauza dedusă judecăţii, şi-au produs efectele prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, aceste norme de lege urmează a fi supuse controlului de constituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia au susţinut că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu permit părţii formularea unei căi de atac împotriva încheierii prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive. Astfel, partea se situează pe poziţie procesuală inegală faţă de procuror, care are posibilitatea exercitării căii de atac, fapt ce încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 16 şi art. 21.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi, astfel, a făcut trimitere la deciziile anterioare prin care a statuat că legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în cadrul procedurii de judecată, precum şi modul de exercitare a acestora.
În ceea ce priveşte încheierile, ca specie de hotărâri judecătoreşti pronunţate în cursul procesului, dar prin care nu se soluţionează fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regulă, decât odată cu hotărârile judecătoreşti care soluţionează fondul cauzei, asigurându-se, astfel, desfăşurarea procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil şi respectarea accesului liber la justiţie.
Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se explică, pe de o parte, prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului, iar pe de altă parte, prin aceea că aceasta poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei. În aceste condiţii, părţii i se asigură garanţii suficiente pentru ocrotirea accesului liber la justiţie.
Totodată, Curtea a făcut trimitere la art. 129 din Constituţie, care stabileşte că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile stabilite de lege, şi a reţinut că nicio dispoziţie a Legii fundamentale nu consacră expres dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză, oricând şi de către oricine.

Astfel, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Lorina PÎRVAN

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti