Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
CCR Drept constituțional Drept penal RNSJ

Excepţie de neconstituţionalitate respinsă ref. soluţionarea unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive

8 septembrie 2014 | Lorina PÎRVAN

 În Monitorul Oficial al României numărul 397 din data de 29 mai 2014 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 202 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Neamţ – Secţia penală cu ocazia soluţionării unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:
„Împotriva încheierii prin care judecătorul dispune, în timpul urmăririi penale, luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea, încetarea de drept sau prelungirea măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii de respingere a propunerii de arestare preventivă, învinuitul sau inculpatul şi procurorul pot face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.”

Curtea a observat că prevederile de lege criticate nu mai sunt în vigoare si reţine că, în prezent, calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale este reglementată prin art. 204 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu următorul cuprins:
„Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune asupra măsurilor preventive, inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare”.

Curtea constată că noua reglementare consacră o soluţie legislativă distinctă de cea criticată pentru neconstituţionalitate.
Având în vedere că, în cauza dedusă judecăţii, şi-au produs efectele prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, aceste norme de lege urmează a fi supuse controlului de constituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia au susţinut că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu permit părţii formularea unei căi de atac împotriva încheierii prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive. Astfel, partea se situează pe poziţie procesuală inegală faţă de procuror, care are posibilitatea exercitării căii de atac, fapt ce încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 16 şi art. 21.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi, astfel, a făcut trimitere la deciziile anterioare prin care a statuat că legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în cadrul procedurii de judecată, precum şi modul de exercitare a acestora.
În ceea ce priveşte încheierile, ca specie de hotărâri judecătoreşti pronunţate în cursul procesului, dar prin care nu se soluţionează fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regulă, decât odată cu hotărârile judecătoreşti care soluţionează fondul cauzei, asigurându-se, astfel, desfăşurarea procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil şi respectarea accesului liber la justiţie.
Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se explică, pe de o parte, prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului, iar pe de altă parte, prin aceea că aceasta poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei. În aceste condiţii, părţii i se asigură garanţii suficiente pentru ocrotirea accesului liber la justiţie.
Totodată, Curtea a făcut trimitere la art. 129 din Constituţie, care stabileşte că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile stabilite de lege, şi a reţinut că nicio dispoziţie a Legii fundamentale nu consacră expres dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză, oricând şi de către oricine.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Astfel, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că prevederile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Lorina PÎRVAN

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership