Secţiuni » Arii de practică » Business » Achiziţii publice
Achiziţii publice
DezbateriCărţiProfesionişti

Achiziții publice. Discuții în legătură cu instituția terțului susținător
08.09.2014 | Vlad ȘTEFAN

Secţiuni: Achiziții publice, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

Unul dintre subiectele care suscita numeroase discutii in teoria si practica achizitiilor publice este problema tertului sustinator, atunci cand ofertantul, care participa la procedura de atribuire a unui contract multidisciplinar, apeleaza la sustinerea unui tert pentru a dovedi indeplinirea cerintelor tehnice si profesionale. Atunci cand autoritatea contractanta, pentru atribuirea unui contract de achizitii publice, solicita indeplinirea unor cerinte tehnice si profesionale pe care candidatii nu le pot indeplini, exista posibilitatea folosirii institutiei „tertului sustinator”.

Se stie ca tertul sustinator este o entitate care are capacitatea tehnica si profesionala necesara intr-un anumit domeniu si care se angajeaza fata de autoritatea contractanta sa asigure indeplinirea completa si reglementara a obligatiilor contractuale prin implicarea sa directa, in cazul in care contractantul intampina dificultati pe parcursul derularii contractului.

Problema care face obiectul discutiilor este in legatura cu numarul de terti care pot acorda sustinere unui ofertant pentru dovedirea experientei similare, tinand cont de faptul ca, potrivit anexei nr. 2 la Ordinul ANRMAP nr. 509/2011, Cerinta privind experienta similara solicitata va fi indeplinita in intregime de catre un singur sustinator. Pe baza acestui text, practica judecatoreasca a dezvoltat teoria conform careia un ofertant nu poate prezenta mai mult de un tert sustinator pentru dovedirea criteriului privind capacitatea tehnica si profesionala. Ne numaram printre cei care critica o astfel de orientare jurisprudentiala, care, cel putin in cazul contractelor multidisciplinare, nu-si gaseste justificare. Sa presupunem ca o autoritate contractanta doreste sa atribuie un contract pentru realizarea unor lucrari complexe si solicita ofertantilor indeplinirea criteriului capacitatii tehnice si profesionale prin urmatoarele cerinte:
– experienta in domeniul constructiilor metalice
– experienta in domeniul amenajarilor de spatii verzi
– experienta in domeniul lucrarilor de constructii de poduri.

Potrivit orientarii jurisprudentiale bazate pe interpretarea anexei nr. 2 la Ordinul nr. 509/2011, candidatul nu poate aduce cate un tert sustinator diferit pentru fiecare din cele trei cerinte enumerate mai sus, fiind nevoit sa gaseasca o singura entitate sustinatoare care aiba experienta in toate cele trei domenii enuntate mai sus. Credem ca o astfel de orientare este gresita, aducand o limitare nejustificata a accesului candidatilor la procedura.

O abordare analitica a punctului nostru de vedere va trebui sa tina seama de urmatoarele prevederi legale aplicabile in materie:

1. Directiva 2014/24 privind achizitiile publice:
Art 63. In ceea ce priveste criteriile referitoare la capacitatea tehnica si financiara stabilite in conformitate cu articolul 58 alineatul (3) si criteriile privind capacitatea tehnica si profesionala stabilite in conformitate cu articolul 58 alineatul (4), un operator economic poate, daca este cazul si pentru un anumit contract, sa recurga la capacitatile altor entitati.

2. OUG nr. 34/2006:
Art. 178 alin. (1) In cazul in care, pentru criteriile de natura celor prevazute la art. 176 lit. c) si d), autoritatea contractanta considera ca se justifica impunerea anumitor cerinte minime pe care ofertantii/candidatii trebuie sa le indeplineasca pentru a fi considerati calificati, atunci aceste cerinte trebuie sa fie precizate, conform principiului transparentei, in cadrul invitatiei/anuntului de participare.

Art. 190 alin. (1) Capacitatea tehnica si profesionala a ofertantului/candidatului poate fi sustinuta, pentru indeplinirea unui contract, si de o alta persoana, indiferent de natura relatiilor juridice existente intre ofertant/candidat si persoana respectiva.

[…]

Alin. (3) Atunci cand un grup de operatori economici depune oferta/candidatura comuna, capacitatea tehnica si profesionala se demonstreaza prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. In cazul in care grupul beneficiaza de sustinerea tehnica si profesionala a unei/unor terte persoane, capacitatea tehnica si profesionala se demonstreaza in conditiile prevazute la alin. (2).

3. HG nr. 925/2006:
Art. 111 alin. (1) In cazul in care, in conformitate cu prevederile art. 186 si 190 din ordonanta de urgenta, ofertantul/candidatul isi demonstreaza situatia economica si financiara ori capacitatea tehnica si/sau profesionala prin prezentarea unui angajament de sustinere din partea unui tert, autoritatea contractanta are obligatia de a lua in considerare aceasta sustinere pentru verificarea indeplinirii cerintelor minime impuse in cadrul documentatiei de atribuire.

[…]

Alin. (4) In cazul in care sustinerea tertului vizeaza indeplinirea unor cerinte minime de calificare cum ar fi experienta similara reflectata prin prezentarea unor liste de produse/servicii/lucrari furnizate/prestate/executate intr-o perioada anterioara sau indeplinirea unui nivel minim al cifrei de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului de achizitie publica, angajamentul ferm prezentat de ofertant/candidat trebuie sa garanteze autoritatii contractante faptul ca, in cazul in care contractantul intampina dificultati pe parcursul derularii contractului, persoana sustinatoare se obliga sa asigure indeplinirea completa si reglementara a obligatiilor contractuale prin implicarea sa directa.

4. Ordinul ANRMAP nr. 509/2011:

In preambulul acestui Ordin se prevede ca este esential ca stabilirea cerintelor minime de calificare si selectie sa nu conduca la restrictionarea participarii operatorilor economici la procedura de atribuire sau la incalcarea principiului proportionalitatii.

In anexa nr. 2 se prevede ca Cerinta privind experienta similara solicitata va fi indeplinita in intregime de catre un singur sustinator.

O abordare superficiala si literala a Ordinului ANRMAP nr. 509/2011 ar putea conduce la concluzia ca tertul sustinator trebuie sa acopere toata capacitatea tehnica si profesionala necesara in cazul unui contract multidisciplinar. Aceasta deoarece textul prevede ca Cerinta privind experienta similara solicitata va fi indeplinita in intregime de catre un singur sustinator. Cu toate acestea, utilizand aceeasi metoda literala de interpretare, opunem dispozitiilor Ordinului nr. 509/2011 pe cele ale art. 63 din Directiva 2014/24 privind achizitiile publice, in conformitate cu care un operator economic poate, daca este cazul si pentru un anumit contract, sa recurga la capacitatile altor entitati. Folosirea cuvintelor „altor entitati” ne conduce fara indoiala spre concluzia ca norma juridica europeana permite utilizarea mai multor terti sustinatori pentru dovedirea experientei. Desi Directivele nu se aplica direct in dreptul intern, totusi ele constituie un reper important in interpretarea juridica a unei situatii date deoarece Statul are obligatia sa implementeze Directivele europene, respectand sensul acestora si nu in contra sensului acestora. Or, din nicio prevedere a Directivei nu rezulta preferinta legiuitorului comunitar pentru regula „un ofertant – o singura entitate sustinatoare” ci, din contra, art. 63 pare sa fie adeptul regulii care permite mai multe entitati sustinatoare pentru un singur ofertant. De altfel, jurisprudenta comunitara confirma aceasta teza in urmatoarele Decizii de speta:

1. Hotararea Curtii in cauza C-176/981 (Holst Italia Spa c. Comune di Cagliari):
(26) (…) o parte nu poate fi eliminata de la o procedura de atribuire a unui contract public doar pe temeiul ca ea propune pentru a realiza contractul, sa foloseasca resurse care nu sunt ale sale, ci apartin uneia sau mai multor entitati.
(27) Ca atare este permis unui furnizor de servicii(…) sa se bazeze in raport cu autoritatea contractanta pe capacitatea unor terte parti

2. Hotararea Curtii in cauza C-399/98 (Ordine degli Architetti s.a v Comune di Milano):
(92) In aceeasi directie, Curtea a decis ca Directiva 92/50 permite unui prestator de servicii sa stabileasca ca indeplineste criteriile economice, financiare si tehnice (…) bazandu-se pe situatia altor entitati (…).

Chiar daca cele doua Hotarari de mai sus nu au fost pronuntate in cauze care sa aiba ca obiect validarea/invalidarea dreptului unui ofertant de a utiliza mai multi terti sustinatori, totusi preferinta instantei comunitare reiese din modul in care aceasta a ales sa se exprime: „apartin uneia sau mai multor entitati”, „capacitatea unor terte parti”, „situatia altor entitati”.

Demonstrarea capacitatii tehnice si profesionale se realizeaza prin indeplinirea de catre ofertant/candidat a unor cerinte impuse de autoritatea contractanta. Este, deci, in afara oricarei indoieli faptul ca suma tuturor cerintelor solicitate formeaza capacitatea tehnica a unui ofertant (a se citi pentru validarea acestei concluzii dispozitiile art. 178 alin. 1 din OUG nr. 34/2006). Capacitatea tehnica este suma tuturor cerintelor solicitate. Din acest punct de vedere se identifica doua situatii posibile:
– fie autoritatea contractanta solicita indeplinirea unei singure cerinte, caz in care prin dovedirea acesteia se satisface intreg criteriul capacitatii tehnice,
– fie autoritatea contractanta solicita indeplinirea mai multor cerinte, caz in care pentru dovedirea capacitatii tehnice trebuie ca toate cerintele sa fie indeplinite.

Pentru prezenta discutie este relevanta cea de-a doua situatie deoarece aceasta este situatia regula in contractele multidisciplinare.

Atunci cand, de exemplu, autoritatea contractanta doreste atribuirea unui contract multidisciplinar de lucrari si impune cerinte de experienta similara in mai multe domenii cum ar fi:
– experienta in domeniul constructiilor metalice,
– experienta in domeniul amenajarilor de spatii verzi,
– experienta in domeniul lucrarilor de constructii de poduri,
– s. a.m.d.,

atunci fiecare din elementele enumerate mai sus reprezinta cate o cerinta distincta, care, insumate, formeaza capacitatea tehnica solicitata de autoritatea contractanta in temeiul art. 176 lit. c din OUG nr. 34/2006. Privite din acest punct de vedere, prevederile anexei nr. 2 din Ordinul nr. 509/2011 capata dintr-o data valentele si intelesul corect. In anexa nr. 2 din acest Ordin se prevede ca Cerinta privind experienta similara solicitata va fi indeplinita in intregime de catre un singur sustinator. Prin urmare, atunci cand autoritatea contractanta solicita experienta similara doar intr-un singur domeniu, aceasta cerinta va fi indeplinita doar de catre un singur sustinator. Atunci cand autoritatea contractanta solicita experienta similara in mai multe domenii, care fiecare reprezinta cerinte distincte, ele (criteriile) pot fi sustinute fiecare de cate un tert sustinator diferit.

Ordinul nr. 509/2011 permite, deci, ca fiecare cerinta privind experienta similara intr-un anumit domeniu sa fie demonstrata printr-un tert sustinator. Deoarece am aflat ce permite Ordinul nr. 509/2011, este important de aflat si ceea ce interzice. Anexa nr. 2 din Ordinul nr. 509/2011 interzice ca o cerinta sa fie indeplinita prin sustinere din partea mai multor terti. In exemplul dat, cerinta privind experienta similara in domeniul constructiilor metalice nu poate fi indeplinita de mai multi terti, ci doar de unul singur; la fel in cazul experientei similare in domeniul amenajarii de spatii verzi, s.a.m.d. Cu alte cuvinte, legiuitorul interzice partajarea intre mai multi terti a experientei similare impusa de autoritatea contractanta printr-o anumita cerinta solicitata. Acesta este sensul in care trebuie inteles Ordinul nr. 509/2011 atunci cand stabileste ca cerinta trebuie sa fie indeplinita in intregime de catre un singur sustinator. Prin urmare, interdictia tertilor sustinatori multipli nu se refera la criteriul general al capacitatii tehnice, prevazut de art. 176 lit. c din OUG nr. 34/2006, ci la fiecare cerinta in parte. Deci, capacitatea tehnica poate fi sustinuta de mai multi terti sustinatori, insa fiecare cerinta care formeaza capacitatea tehnica trebuie sustinuta de un singur tert, nefiind admisa divizarea cerintei intre mai multi terti sustinatori. De exemplu, cerinta privind experienta in amenajarea de spatii verzi, in valoare de 100.000 lei, nu poate fi dovedita prin doi terti, unul cu valoare de 50.000 lei si celalalt cu valoare tot de 50.000 lei. Interdictia este perfect justificata tinand cont de faptul ca, potrivit art. 111 alin. 4 din HG nr. 925/2006, fiecare tert sustinator trebuie sa fie in masura sa asigure, singur, la nevoie indeplinirea completa si reglementara a obligatiilor contractuale prin implicare directa.

Exista insa situatii cand este posibil ca ofertantul sa aduca sustinerea mai multor terti pentru o singura cerinta, fara sa ne aflam in sfera interdictiei prevazute de anexa nr. 2 la Ordinul nr. 509/2011. Atunci cand, de exemplu, autoritatea contractanta solicita experienta similara in domeniul amenajarii de spatii verzi prin dovedirea unor contracte de 100.000 lei, nimic nu impiedica un ofertant sa aduca doi terti sustinatori dupa cum urmeaza:
– un tert cu contracte de 100.000 lei.
– al doilea tert cu contracte de 50.000 lei.

Se observa, deci, ca cerinta experientei similare este satisfacuta in intregime de catre primul tert, iar in plus ofertantul aduce si un al doilea tert. Ordinul nr. 509/2011 nu poate fi interpretat ca interzicand unui ofertant sa aduca sustinerea mai multor terti, atunci cand primul tert satisface in intregime cerinta, iar cel de-al doilea reprezinta un plus juris. Aceasta deoarece unul din principiile importante din materia „tertului sustinator” este acela ca sustinerea oferita de terti trebuie sa asigure garantia autoritatii contractante ca la nevoie acestia pot interveni si pot prelua in mod direct executarea obligatiilor contractuale (a se vedea in acest sens art. 111 alin. 4 din HG nr. 925/2006). Or, din acest punct de vedere, nu se poate sustine ca legea – in contra principiului mentionat – ar interzice un plus de garantii.

Aceasta concluzie ne permite, de altfel, sa mutam centrul de greutate al discutiei pe aspectul cu adevarat important: esential nu este numarul de terti sustinatori, ci capacitatea acestora de a oferi autoritatii contractante garantia ca acestia vor asigura indeplinirea completa si reglementara a obligatiilor contractuale prin implicare directa (art. 111 alin. 4 din HG nr. 925/2006). Acesta este elementul central ce domina materia tertului sustinator, iar nu discutiile, mai mult sau mai putin eficiente, in legatura cu numarul tertilor sustinatori. Opinam ca discutia despre numarul tertilor sustinatori are relevanta doar atunci cand insasi garantiile oferite autoritatii contractante sunt afectate fie in sens pozitiv, fie in sens negativ de numarul tertilor. Atunci cand existenta mai multor terti sustinatori profita autoritatii contractante prin sporirea garantiilor, legea nu poate fi interpretata ca interzicand mai multi terti sustinatori. Atunci cand insa existenta mai multor terti sustinatori nu profita autoritatii contractante deoarece se partajeaza intre acestia o cerinta, astfel incat fiecare tert sustinator, luat in parte, nu demonstreaza ca este apt sa garanteaze indeplinirea completa si reglementara a obligatiilor pentru care acorda sustinere, legea interzice posibilitatea mai multor terti, asa cum este cazul anexei nr. 2 la Ordinul nr. 509/2011.

Aceste este sensul corect si de esenta in care trebuie interpretate prevederile legale referitoare la institutia tertului sustinator.

De altfel, interpretarea conform careia in procedura de achizitii publice se aplica regula un singur ofertant – un singur tert sustinator este in contradictie cu principiul proportionalitatii prevazut de art. 2 alin. 2 lit. e din OUG nr. 34/2006, precum si cu principiul limitarii restrictiilor de participare a operatorilor economici la procedura de atribuire, prevazut – printre altele – chiar de preambulul la Ordinul nr. 509/2011. Astfel, a sanctiona un ofertant prin respingerea ofertei ca neconforma pentru motivul ca pentru fiecare cerinta in parte a prezentat cate un tert sustinator diferit, ar reprezenta o masura disproportionata, fara justificare rationala, si deci o limitare nejustificata a participarii acestuia la procedura.

Avocat Vlad ȘTEFAN
SCPA Vlad, Minea, Cenușe și Asociații

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti