ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
 
 
Interviuri
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Valentin Mitea: Statutul de judecător obligă și la un plus de discernământ

11.09.2014 | Alina MATEI

Alina Matei: Mulțumesc, domnule Președinte, pentru disponibilitatea acordării unui interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Curtea de Apel Cluj este a treia curte de apel din țară, ca dimensiune. Cu ce dificultăți se confruntă instanțele? Sau asistăm la o normalitate?

Valentin Mitea: După cum bănuiţi, normalitatea este în curs de constituire. Am în vedere că intrarea în vigoare a noilor Coduri în materie civilă şi penală a impus şi impune un efort special al judecătorilor şi al celuilalt personal al instanţelor, astfel încât implementarea acestor opere normative să se realizeze cu cât mai puţine convulsii. Nu este vorba, pur şi simplu, despre simpla memorare a noilor dispoziţii legale, ci despre necesitatea înţelegerii lor profunde, prin identificarea mecanismelor ce le sunt specifice şi a scopului urmărit de legiuitor prin modificările realizate. Este apoi necesar ca judecătorii nu doar să înţeleagă fiecare instituţie juridică în parte, ci şi să fie capabili să remarce interdependenţele care articulează şi conferă sens ansamblului, căci ceea ce interesează este nu doar calitatea produsului culminativ al judecăţii, anume hotărârea judecătorească, ci, întâi de toate, calitatea actului de judecată în genere.

Cunoaştem cu toţii că un asemenea proces de asimilare pretinde stăruinţă şi timp, că este vorba despre un travaliu care implică riscuri şi, pentru justiţiabili, şi unele dezamăgiri. Am în vedere că aşteptările publice privitoare la obţinerea unor progrese imediate şi sensibile în calitatea judecăţii, consecutiv intrării în vigoare a noilor coduri, sunt foarte ridicare, însă trebuie înţeles că orice proces de reformare normativă de dimensiunile aceluia din ultimii ani pretinde, în mod obiectiv, o perioadă de asimilări şi reaşezări. Este, desigur, de dorit ca tranziţia să fie cât mai scurtă, iar aceasta depinde, între altele, de o bună anticipare a nevoilor de reorganizare – în toate sensurile – a sistemului, astfel încât la data intrării în vigoare a unui nou Cod instanţele să fie deja pregătite să îl aplice: judecătorii şi grefierii să fie deja bine instruiţi teoretic, infrastructura instanţelor să fie deja adaptată noilor exigenţe. Din păcate, la noi lucrurile au stat prea puţin astfel, fiind cunoscute inclusiv ezitările legislativului privitoare la însuşi faptul intrării în vigoare a noilor Coduri şi, apoi, la data intrării lor în vigoare. Un asemenea comportament generează neîncredere şi demoralizează, ceea ce este cu totul contraproductiv, căci succesul unei reforme normative de o asemenea anvergură depinde, în bună măsură, de nivelul de motivare al celor chemaţi să realizeze aplicarea noilor prevederi.

Evoc doar că unul dintre pilonii Noului Cod de procedură civilă, anume realizarea în camera de consiliu a cercetării procesului la prima instanţă, imaginat de autorii acestui nou Cod ca un element decisiv în reducerea duratei judecăţii, nu şi-a putut găsi încă aplicare, lipsa sălilor de judecată necesare la foarte multe instanţe provocând amânarea de către legiuitor a cercetării procesului în camera de consiliu până la data de 1 ianuarie 2016.

Dotarea materială a instanţelor este, prin urmare, esenţială pentru atingerea unora dintre scopurile noilor reglementări, însă pe termen mediu şi lung marile progrese vor putea veni, cred, din modificarea atitudinii judecătorilor şi a partenerilor acestora (avocaţi, consilieri juridici) faţă de actul de judecată. O lege procesuală inspirat alcătuită creează premisele pentru, să spunem, reducerea duratei judecăţii, însă punerea în operă a unui asemenea deziderat depinde, întâi de toate, de voinţa judecătorilor de a le oferi părţilor o judecată într-un timp mai scurt. Reforma normativă despre care vorbim implică, pe destule paliere, şi o necesară reformă a mentalităţii protagoniştilor fenomenului judiciar. În absenţa acesteia din urmă, şansele de reuşită ale celei dintâi riscă să fie nu doar amânate, ci şi serios împuţinate.

Vorbim, aşadar, despre un concurs de factori, fiind oportun să remarc şi că unui judecător supraaglomerat îi va fi foarte dificil să ofere calitate, oricât de mult şi-ar dori-o.

Şi pentru a nu părea că privilegiez civilul – eu judecând în materie civilă – îngăduiţi-mi să amintesc că intrarea în vigoare, în partea de început a acestui an, a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală a generat nu de puţine ori situaţii delicate, misiunea judecătorilor fiind dificilă. Într-o discuţie foarte recentă, conducerea Secţiei penale a Curţii de Apel Cluj îmi releva, încă o dată, dificultăţile legate de interpretarea şi aplicarea corectă a unora dintre noile dispoziţii în materie, precum şi problemele generate de determinarea legii penale mai favorabile. Se mai adaugă, la acestea, şi dificultăţi în legătură cu interpretarea unor dispoziţii cuprinse în legi speciale, dispoziţii care au suferit, la rândul lor, modificări atrase de intrarea în vigoare a Noului Cod penal.

O altă problemă este legată de nivelul de pregătire, în raport cu exigenţele noilor coduri în materie penală, a sistemului de probaţiune, existând, între altele, unele dificultăţi în ce priveşte implementarea sistemului de sancţiuni alternative. Instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi obligă şi ea, în considerarea caracterului ei de noutate şi a importanţei ce îi revine în peisajul procesual-penal actual, la eforturi dedicate implementării ei adecvate.

Noul Cod de procedură penală impune, în destule situaţii, termene procedurale mai scurte decât Codul anterior, ceea ce face necesare reacţii mai rapide ale judecătorilor şi grefierilor, impunând un plus de atenţie şi eforturi mai concentrate.

Nu ar trebui omisă nici situaţia judecătorilor ce aparţin instanţelor la care specializarea în materie civilă, respectiv penală (prin înfiinţarea de secţii ori de completuri specializate) nu există, ei fiind puşi în situaţia de a cunoaşte şi aplica atât vechile, cât şi noile coduri, atât în materie civilă, cât şi în materie penală. Or, aceasta implică un efort de cunoaştere, interpretare şi aplicare a unui volum normativ foarte consistent, aducând în discuţie – dacă nu dorim să fim ipocriţi – limitele fireşti ale unui om de a absorbi într-un timp scurt o asemenea cantitate de informaţie. O situaţie ce are, trebuie să recunoaştem, ingratitudinile ei şi a cărei ameliorare se poate obţine doar în timp.

Mă opresc însă aici, temându-mă că deja am depăşit spaţiul de care l-aţi alocat răspunsului.

Alina Matei: Cum se înțeleg judecătorii între ei? Care este atmosfera în birouri? Firește, dincolo de relațiile civilizate care cred că există. Adică ies la un suc, discută chestiuni de drept, organizează petreceri?

Valentin Mitea: Din fericire, Curtea de Apel Cluj nu duce lipsă de oameni inteligenţi şi nici de personalităţi puternice. Sunt oameni care au ştiinţa interacţiunii profesionale şi personale, generând echilibru şi, în mod obişnuit, o atmosferă favorabilă performanţei. Nu este, însă, totul şi întotdeauna perfect, noi încercând, cu toţii, să facem reglajele pe care situaţiile – de multe ori dificile – cu care ne confruntăm le pretind. Iar de cele mai multe ori lucrul acesta ne reuşeşte.

În cadrul Curţii funcţionează trei secţii, ceea ce, aproape inevitabil, facilitează legături mai puternice, inclusiv în plan personal, între judecătorii aceleiaşi secţii. Există, însă, comunicare, politeţe şi bune sentimente între judecătorii Curţii, indiferent de secţia de care aparţin, noi nefiind, totuşi, atât de numeroşi încât să ne fie greu să ne cunoaştem şi recunoaştem. Iar lucrul acesta se vede şi la întâlnirile informale pe care de câteva ori pe an le organizăm, fie că este vorba despre ziua de naştere a unui coleg, ori despre un alt eveniment profesional sau personal.

După cum bănuiţi, avem comportamentul şi reacţiile unor oameni obişnuiţi înzestraţi cu instinctul şi vocaţia normalităţii, însă, conştienţi că statutul de judecător, suntem obligați la o anumită prudenţă în relaţiile sociale şi la un plus de discernământ în alegerile pe care le facem.

Alina Matei: Cum caracterizați relațiile cu avocații? Care este percepția judecătorilor despre avocați?

Valentin Mitea: Cel puţin pentru mine, ca judecător şi preşedinte al Curţii de Apel, dezvoltarea relaţiei cu corpul avocaţilor a fost, constant şi fără ezitări, o prioritate. Văd în avocat un partener necesar nu doar pentru că legea îl impune, ci pentru că, în mod sincer, cred că judecarea unui proces – înţeleasă ca act de a edifica – nu poate fi decât o operă colectivă, reunind într-o măsură, mai degrabă egală, energiile, stăruinţa şi ştiinţa judecătorului şi ale avocatului. Când în această relaţie unul dintre parteneri, indiferent care, trădează, neasumându-şi îndeajuns de onest şi devotat rolul, actul de judecată suferă, crescând riscul de a se ajunge la o eroare judiciară.

A nu se crede cumva că idealizez: ştiu, desigur, că fiecare avocat urmăreşte interesele părţii pe care o apără, iar antagonismul intereselor întreţine disputa şi poate îngreuna aflarea adevărului. Însă, până la urmă, în aceasta constau funcţia şi abilitatea profesională a judecătorului: să ştie să tempereze excesele părţilor şi să extragă din afirmaţiile lor ceea ce, în raport de probele administrate, aparţine adevărului ca fundament al justiţiei.

Tocmai pentru că am credinţa că efortul este – sau trebuie să fie – unul de echipă, am încercat întotdeauna să asigur, în sala de judecată, o atmosferă de normalitate, considerând că şi cele mai dificile procese pot fi bine soluţionate atunci când rigoarea procedurală este însoţită de politeţe şi respect. Suntem, în mod fatal, actorii aceleiaşi piese, astfel că le datorăm celorlalţi ceea ce şi ei ne datorează. Rolurile sunt, desigur, diferite, însă nu fundamental diferite. Relaţia judecător-avocat este, cu evidenţă, susceptibilă de consolidare, însă normala ei evoluţie nu se poate obţine decât dacă se sprijină pe reguli clare şi bine alese, care să-i garanteze igiena, lipsind-o de fisuri de ordin etic.

Exerciţiul curent al acestei relaţii scoate uneori la suprafaţă şi unele asperităţi: există situaţii în care conduita avocaţilor este inadecvată, după cum avem şi cazuri în care judecătorii săvârşesc excese de autoritate, abuzând prin ton şi atitudine. Cred însă că prin dialog unele probleme pot fi rezolvate, continua maturizare a corpului de judecători urmând să aducă, îndrăznesc să cred, o mai bună înţelegere a reperelor pe care se fundează relaţia judecător-avocat şi un plus de normalitate în dinamica de zi cu zi a acestei relaţii.

Alina Matei: Curtea de Apel Cluj a dezvoltat sistemul Info Dosar, în care accesul părților la dosar se face pe bază de autentificare, adică securizat. De unde ideea acestui sistem, în paralel cu portalul instanțelor al Ministerului Justiției? Care sunt avantajele sistemului Info Dosar?

Valentin Mitea: Întrebarea dumneavoastră o întregeşte pe cea precedentă. Tocmai pentru că interesul meu şi al colegilor din echipa de conducere a Curţii de Apel Cluj pentru ameliorarea condiţiei avocatului este real, iar nu mimat, am încercat să identificăm modalităţi prin care să le asigurăm avocaţilor (însă nu doar lor, ci şi consilierilor juridici şi părţilor) posibilitatea de a obţine într-un mod mai facil informaţii despre şi din procesele aflate pe rolul instanţelor arondate Curţii. Precizez că este vorba, pe lângă Curtea de Apel Cluj, de 16 judecătorii, 5 tribunale (am în vedere şi Tribunalul Specializat Cluj), deci de un număr mare de instanţe, de procese, de părţi şi de avocaţi. În acelaşi timp, am avut în vedere că după 1989 nu a existat, la nivel de sistem, o ameliorare reală a condiţiilor puse la dispoziţia publicului pentru a obţine informaţii şi a studia dosarele, totul rămânând încremenit la nivelul altor timpuri: spaţii de primire ori de găzduire a publicului, de multe ori insuficiente, uneori şi insalubre, comportament uneori deficitar al funcţionarilor însărcinaţi cu furnizarea de informaţii publicului ori cu punerea la dispoziţie a dosarelor. Această nefericită anchiloză am considerat că trebuie depăşită, în condiţiile în care, în lumea de astăzi, comunicarea prin mijloace electronice (telefon, internet, etc.) s-a dezvoltat exploziv. Asimetria dintre organizarea – încă primitivă, îmi îngădui s-o spun – a instanţelor sub aspectul condiţiilor de lucru cu publicul şi de informare a acestuia, pe de o parte, şi potenţialul real, însă neexploatat, de dezvoltare a acestor condiţii, ne-a determinat în urmă cu câţiva ani, să achiziţionăm (mai întâi pentru Curtea de Apel Cluj, extinzând apoi şi către celelalte tribunale şi judecătorii arondate Curţii), în premieră pentru instanţele din România, un serviciu de informare telefonică a publicului atât cu privire la dispoziţiile luate de instanţe la fiecare termen de judecată, în fiecare proces, cât şi cu privire la conţinutul hotărârii adoptate la finele judecăţii (aceasta presupunând citirea la telefon, robotizată, a dispozitivului hotărârii).

Această aplicaţie, denumită de compania producătoare Call Center, a fost ulterior preluată şi de alte câteva Curţi de apel, ea marcând, ca să spunem aşa, prima etapă în concretizarea intenţiei noastre de a dezvolta comunicarea de informaţii către justiţiabili, avocaţi şi consilieri juridici.

O etapă utilă, cu siguranţă binevenită, însă ea trebuia întregită cu aplicaţii care să extindă atât gama mijloacelor tehnice utilizate pentru a obţine informaţii, cât şi a categoriile de informaţii oferite, miza cea mai mare fiind reprezentată de constituirea dosarului electronic (prin scanarea unor documente sau, după caz, prin preluarea lor din sistemul ECRIS). Astfel fiind, i-am solicitat specialistului IT-şef al Curţii de Apel Cluj, Nicolae Guzu, să încerce, împreună cu echipa sa, crearea unei aplicaţii care, utilizând internetul, să ofere informaţii detaliate cu privire la procesele aflate pe rolul instanţelor arondate Curţii de Apel Cluj, culminând cu studierea de la distanţă a documentelor aflate la dosar. Crearea unei asemenea aplicaţii ar fi constituit un ajutor cu totul remarcabil oferit părţilor, avocaţilor şi consilierilor juridici, acestora fiindu-le oferite inclusiv informaţii pentru care, în mod obişnuit, era necesară deplasarea la instanţă (deci consum de timp, de bani, disconfort etc.).

Reacţia specialistului IT-şef al curţii a fost excelentă, aceasta constituindu-şi o echipă (alcătuită din informaticieni ai Curţii de Apel Cluj şi ai unora dintre tribunalele din raza Curţii) care, în decurs de câteva luni, a creat o aplicaţie ce permite utilizarea serviciilor denumite de noi Info dosar şi Fişă dosar. Utilizarea acestor servicii înseamnă, în concret, că de pe orice computer conectat la internet părţile, avocaţii părţilor, consilierii juridici sau alţi reprezentanţi ai părţilor pot obţine, după introducerea numărului de dosar, informaţii despre traseul judiciar al dosarului (toate instanţele pe rolul cărora s-a aflat dosarul), data înregistrării, obiectul, stadiul procesual, termenele de judecată şi dispoziţiile instanţelor le fiecare dintre aceste termene, detaliat pentru fiecare instanţă. Prin autentificarea cu o parolă de acces, pusă exclusiv la dispoziţia părţilor (care însă, dacă doresc, o pot comunica şi avocaţilor sau altor reprezentanţi ai lor) pot fi vizualizate şi unele documente ale dosarului (încheieri de şedinţă, sentinţe, decizii, documente depuse de părţi ş.a.).

Obiectivul nostru de viitor este acela de a constitui versiuni electronice integrale ale dosarelor, iar nu doar parţiale (cuprinzând piesele procesuale mai importante), precum în prezent. La Curtea de Apel Cluj acest lucru se realizează (cu excepţia unei singure categorii de dosare), la fel şi la Judecătoria Dragomireşti, însă la celelalte instanţe reuşim să oferim spre vizualizare doar documentele procesuale mai importante.

Este important să precizez că realizarea şi implementarea acestor aplicaţii s-a făcut fără a cheltui nicio resursă financiară, utilizându-se dotarea deja existentă la nivelul instanţelor. Tot astfel, specialiştii noştri creatori ai aplicaţiei nu au fost remuneraţi suplimentar (nu avem o bază legală pentru aceasta), mulţumirile mele fiind singura „recompensă” ce le-a fost oferită.

Nu am beneficiat nici de personal suplimentar în vederea exploatării aplicaţiei, noi fiind nevoiţi, în vederea scanării de documente, să dislocăm personal al instanţelor, în condiţiile în care la multe dintre instanţele noastre ne confruntăm cu un deficit de personal auxiliar de specialitate şi conex. Profit de dialogul nostru pentru a mulţumi şi conducerii Baroului Cluj, care, în scopul de a asigura scanarea de documente la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca (instanţă cu deficit mare de personal auxiliar) ne-a pus la dispoziţie doi angajaţi proprii, noi realizând astfel, cât priveşte această instanţă, un parteneriat funcţional şi în prezent.

Pentru a vă edifica însă cu privire la categoriile de informaţii pe care le oferim, vă invit să accesaţi site-ul Curţii de Apel Cluj, iar dacă sunteţi parte în proces (şi, deci, deţinătoarea unei parole ce v-a fost comunicată odată cu citaţia pentru termenele de judecată), să vizualizaţi şi documente din dosare fără a mai fi necesară tradiţionala deplasare la sediul instanţei pentru studierea dosarului.

Intenţiile noastre privitoare la informarea cât mai completă, promptă şi utilă a celor interesaţi nu s-au oprit însă aici. La solicitarea conducerii Curţii de Apel Cluj informaticienii noştri au creat (de asemenea, fără a utiliza alte resurse decât propriile calităţi) o aplicaţie ce oferă vizualizarea listelor şedinţelor de judecată la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Cluj (o veţi regăsi pe pagina de primire a site-ului Curţii sub denumirea Info şedinţe de judecată).

De asemenea, am creat şi o altă aplicaţie denumită Info hotărâri, care permite identificarea hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel, selecţia hotărârilor putând fi făcută în funcţie de materia juridică şi obiectul procesului, precum şi de stadiul procesual. Numele sau denumirea părţilor, precum şi datele de identificare ale acestora sunt anonimizate. În acest fel, pot fi cunoscute de către toţi cei interesaţi hotărârile pronunţate într-o anumită materie de Curtea de Apel Cluj, ceea ce este de natură să contribuie la unificarea şi previzibilitatea jurisprudenţei noastre. Aplicaţia a fost deja extinsă şi pentru hotărârile Tribunalului Sălaj, noi sperând ca nu peste mult timp să oferim şi hotărârile pronunţate de celelalte tribunale şi judecătorii.

În fine, să menţionez că informaticienii noştri au creat şi o aplicaţie care permite depunerea on-line de cereri de chemare în judecată şi de alte documente întocmite de părţi, sub condiţia – justificată din raţiuni de securitate – ca expeditorul să deţină semnătură electronică. Pentru detalii, puteţi, de asemenea, consulta site-ul Curţii de Apel Cluj.

Alina Matei: Avocații și justițiabilii ce sistem folosesc? Aveți o statistică a utilizatorilor sistemului dezvoltat de informaticienii Curții?

Valentin Mitea: Toate aplicaţiile menţionate de mine şi-au dovedit nu numai utilitatea, ci, îndrăznesc să spun, şi succesul. Spre exemplu, de la data punerii la dispoziţia publicului a aplicaţiilor Info dosar şi Fişă dosar (în februarie 2013) şi până în prezent s-au înregistrat 6.345.000 de accesări, în vreme ce în cazul vizualizării electronice de documente (oferită publicului începând cu sfârşitul lunii martie 2014) s-au înregistrat peste 500.000 de vizualizări de documente.

Aplicaţia Info şedinţe a fost pusă la dispoziţia publicului în luna decembrie 2013, înregistrându-se până în prezent peste 93.000 de accesări, în vreme ce aplicaţia Info hotărâri (oferită în luna iunie 2014) a înregistrat deja peste 75.000 de accesări.

Alina Matei: Cum ați caracteriza Noul Cod de procedură civilă, care nu mai este nou, și din perspectiva de membru al Comisiei de redactare a acestuia?

Valentin Mitea: Îngăduiţi-mi să vă ofer un răspuns foarte auster: asupra virtuţilor sau, după caz, asupra necesităţii unor corecţii la nivelul Noului Cod de procedură ne vom lămuri după câţiva ani de aplicare a acestuia. Putem presupune că, punctual, unele intervenţii cu rol reglator se vor dovedi necesare, însă conţinutul major al Codului cred că este inspirat, având şansa de a rezista în timp.

Alina Matei: Vă tentează, în viitor, să participați la concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție?

Valentin Mitea: Pentru moment nu, însă nu exclud în totul posibilitatea ca, într-un viitor, să-mi asum o astfel de candidatură.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.

Valentin Mitea: Le doresc o curiozitate nealterată. Şi le fac şi o mărturisire: idealul meu este normalitatea. Sper că şi al lor.

Alina Matei: Vă mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Valentin Mitea: Eu vă mulţumesc.


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership