Rodica Aida Popa: În instanțele de judecată, atitudinea este în spiritul și în litera legii

Alina Matei: Mulțumim că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Vorbim cu doamna jud. dr. Rodica Aida Popa de la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă din perspectiva de reprezentant al României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni. Săptămâna trecută s-au încheiat lucrările primei conferințe internaționale din România. Cum a fost primită această conferință și care au fost reacțiile?

Rodica Aida Popa: Vă mulțumesc pentru invitația la acest interviu. Într-adevăr, săptămâna trecută în perioada 11-13 septembrie 2014, a avut loc prima Conferință extraordinară, internațională, cu tema „Independența, eficiența și responsabilitatea judecătorilor români în spațiul judiciar european. Rolul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în asigurarea întăririi puterii judiciare într-o societate democratică”. Acest eveniment a marcat o punte de comunicare între judecătorii europeni și judecătorii români și de aceea am și spus că mă bucur că se deschide anul judiciar românesc într-un context european. Această conferință internațională a fost de bun augur pentru că a pus bazele unei colaborări între România și celelalte state membre ale Consiliului Europei din perspectiva comunicării. Aceasta fiind noua dimensiune a secolului XXI pentru că lucrurile prin comunicare se pot atenua și, într-un final, șterge diferențele de abordare pe temele semnificative ale justiției europene, și anume: independența, eficiența, calitatea actului de justiție, responsabilitatea judecătorilor. Ecourile acestei conferințe au fost pozitive atât în cadrul dezbaterilor, cât și în afara acestora. Judecătorii, președinții de curți, de tribunale, vicepreședinții acestor instanțe și, nu în ultimul rând, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au punctat aspecte legate de independență și responsabilitate, de aplicarea efectivă a avizelor în activitatea judiciară. Și acest lucru a fost semnalat chiar în conflictele de natură constituțională, în aspectele legate de evaluarea judecătorilor, în ceea ce înseamnă, cred, mai mult ca oricând, imaginea justiției. Și, cum bine știm, în ultima vreme, există tot mai multe percepții asupra unor presiuni ale mass-mediei asupra judecătorilor și, din această perspectivă, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni are avize care să asigure o bună colaborare între toți factorii, inclusiv opinia publică. Aș mai vrea să adaug și contribuțiile asociațiilor magistraților din România, atât Asociației Magistraților din România, prin doamna judecător Gabriela Baltag, președinta Asociației, cât în egală măsură și a doamnei Gârbovan, din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România care au semnalat în intervențiile domniilor lor aspecte legate de sistemul judiciar, de recrutare și formele de pregătire ale judecătorilor, criterii de performanță în evaluarea acestora. În concluzie, vă pot spune că percepțiile și de partea străină au fost pozitive, reprezentanții Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin domnul președinte Bart von Lierop și ceilalți membri, doamna Nina Betteto, domnul Gerhard Reissner și domnul Orlando Afonso au semnalat deschiderea, dialogul și similitudinea aspectelor și problemelor puse în discuție de către judecătorii români la nivelul justiției europene.

Alina Matei: Pe hârtie, și mă refer la Avizul nr. 16 al Consiliului, lucrurile par destul de conturate. Dar în realitate cum este? Cum se văd lucrurile din sala de judecată? Mă întreb, cât de receptivi sunt judecătorii la ceea ce vor avocații, dar și invers?

Rodica Aida Popa: În ceea ce privește Avizul nr. 16, care vizează relațiile dintre judecători și avocați, la nivel de normă, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a recomandat atât judecătorilor, cât și avocaților, respectarea unor reguli de conduită procedurală adecvate unei societăți democratice și unui proces echitabil. În sălile de ședință, sigur, există în general o conduită procesuală corectă, pozitivă, iar anumite cazuri care ar apărea și care deja au fost și semnalate la nivelul mass-mediei profesionale, trebuie să le privim ca fiind niște acte singulare pentru că ceea ce conturează la nivel fundamental procesul de judecată este echitabilitatea tuturor participanților în procesul penal, vorbind în sensul foarte larg, acuzare și apărare. În instanțele de judecată din România, atitudinea este aceea în spiritul și în litera legii, ceea ce înseamnă că există o maturitate a corpului profesional, atât al judecătorilor, cât și al avocaților. Sigur, experiența se câștigă în timp. Tinerețea este cea care caracterizează de ceva vreme, de 10-15 ani, sistemul judiciar și există, poate, unele cazuri în care lipsa de toleranță, de acceptabilitate din partea unora sau altora în procesul penal și civil, face ca să existe anumite tensiuni. Dar toate se vor rezolva pe calea dialogului, maturității și echilibrului pentru că acestea sunt cele trei coordonate care este necesar să fie conștientizate atât de către apărare, cât și de acuzare.

Alina Matei: Pentru a crea bune practici între judecători și avocați, de unde trebuie să începem? Care este practica altor state? Cum ar proceda acestea?

Rodica Aida Popa: N-aș începe să spun că sunt necesare bune practici. Aș atenua un pic sintagma dumneavoastră și aș merge pe o relaționare, pe un dialog interinstituțional. Sigur, la nivelul Uniunii Naționale a Barourilor din România, deja din luna decembrie 2013 a fost dat raportul de activitate și modalitățile de punere în aplicare a Avizului nr. 16. Institutul Național al Magistraturii, ca for de pregătire specializată a judecătorilor, are în curricula sa aspecte interinstituționale de formare, de pregătire și de comunicare prin stagiile pe care le organizează la nivelul său. De asemenea, Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Activității Avocaților este un alt for de pregătire specializată care se preocupă de toate aspectele legate de formarea avocaților. Ceea ce consider eu că este necesar este o mai bună relaționare, o mai bună comunicare și aceste lucruri se pot face pe calea conferințelor, pe calea meselor rotunde și pe calea unui dialog continuu care, de fapt, se realizează pentru că în umanitatea noastră, noi avem o relaționare continuă, atât ca oameni, cât și în profesiile pe care noi le desfășurăm, ca judecători, ca procurori, ca avocați, avem o relaționare continuă.

Alina Matei: Care sunt pașii următori în derularea proiectului UNBR-CCJE cu privire la relațiile dintre judecători și avocați? Ce urmează să mai faceți?

Rodica Aida Popa: Acest program pe care îl cunoaștem cu toții, a fost lansat încă de la data de 5 iunie 2014 prin prima conferință pe care am desfășurat-o împreună cu Uniunea Națională a Barourilor din România, cu Curtea de Apel București și cu Barourile din raza Curții de Apel București, dar și cu instanțele arondate, și a pus piatra de temelie a acestui program. Programul are mai multe coordonate: are o primă coordonată de interrelaționare profesională, în cadrul a șapte conferințe care se vor derula în cele șapte centre ale Uniunii Naționale a Barourilor din România, care vor grupa întâlniri cu judecătorii Curților de Apel și cu avocații din cadrul barourilor locale, pe teme specifice, de abordare, de natură penală, pentru că anul acesta, cum bine știți, 2014 a fost anul de punere în aplicare a Codului Penal și a Codului de procedură penală, dar și aspecte de deontologie profesională ce decurg din ambele profesii. Deci, ce decurg din specificul activității noastre și, în acest context, putem găsi formele comune de punere în aplicare a dialogului interinstituțional. O a doua componentă a acestui program este legat de elaborarea unui Cod Deontologic comun judecători-avocați, ceea ce reprezintă o premieră europeană, pentru a stabili reguli de conduită pentru cele două profesii, de convergență în spiritul unui act de justiție calitativ. Acest lucru va avea ca drept fundament un chestionar care va fi pus la îndemâna atât a judecătorilor, cât și a avocaților, iar evaluarea rezultatelor acestui chestionar va sta la baza elaborării Codului Deontologic comun celor două profesii. Și o a treia componentă este aceea de evidențiere în materialele care vor fi publicate, a intervențiilor, al comentariilor și observațiilor care au fost puse în discuție în conferință și, în măsura în care sunt necesare evidențierea unor linii directoare pe cele două profesii și acest lucru va fi făcut în măsura în care, sigur, se va considera oportun. Deci este un program complex care s-a bucurat de interesul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. De altfel, încă din luna iunie se află pe site-ul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și, de asemenea, trezește interes în corpul judecătorilor și, în egală măsură, al avocaților. Am cerut ca acest program să se bucure și de participarea Consiliului Superior al Magistraturii și vă pot spune că există o deschidere pentru acest program și o implicare a Consiliului Superior al Magistraturii în derularea acestuia, ceea ce ne bucură și este un început foarte bun pentru activitatea noastră interprofesională.

Alina Matei: Mulțumesc foarte mult pentru că ați stat de vorbă cu mine și pentru că știu că sunteți singurul judecător de la Înalta Curte care a inițiat și derulează un astfel de proiect. Vă doresc mult succes în continuare.

Rodica Aida Popa: Vă mulțumesc pentru încurajarea dumneavoastră. Este un proiect ambițios și pe măsura acestor interese interprofesionale considerăm că vom avea și rezultate. Vă mulțumesc.

Citeşte mai mult despre Alina Matei, CCJE, cod deontologic, conferințe, interviu, judecatori, Rodica Aida Popa, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Barourilor din Romania! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.