Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Mediere
Mediere
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii

Ce mai mediem? Statistică și întrebări
01.10.2014 | Adriana Viorica MIHAI, Adriana Viorica MIHAI, Elisabeta TERIȘ

Secţiuni: Mediere, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

Se vehiculeaza de ceva timp o statistica care pe noi ne-a pus pe ganduri: in 2013, Romania a inregistrat un numar record in istoria instantelor – 3.300.000 procese pe rol.

Din perspectiva judecatorilor, aceasta cifra reprezinta un volum de munca imens. Pentru avocati, juristi, mediatori, cifra reprezinta insa o piata cu un potential urias, capabila sa sustina desfasurarea activitatii tuturor. Cu toate acestea, realitatea pare sa contrazica acest lucru, din moment ce liber profesionisti ai domeniului juridic reclama o stagnare a veniturilor intr-o perioada cand piata, conform statisticilor, era in crestere. Din perspectiva avocatilor, volumul de munca se concentreaza oare in zona marilor case de avocatura? Din perspectiva mediatorilor, conflictele deferite instantei nu sunt mediabile?

Articolul nostru isi propune sa analizeze situatia actuala si sa dezvaluie elemente importante in desfasurarea medierii ca profesie liberala.

Din acest motiv, am urmarit activitatea instantelor pe parcursul a 3 zile. Intre 10 si 12 iunie 2014, am colectat date despre toate procesele aflate pe rolul principalelor instante (Curte de Apel, Tribunal si judecatorii) din Bucuresti. A rezultat o analiza edificatoare, un instrument propice celor care vor sa afle, printre altele:
– Cate dosare se judeca intr-o zi? / Care este dimensiunea pietei juridice in 2014?
– In ce stadiu procesual se afla? / Care este potentialul de dezvoltare al pietei?
– Care sunt materiile juridice cel mai des intalnite? / Care este domeniul cu cel mai mare potential de exploatare?
– Care sunt instantele cele mai solicitate? / Unde are justitiabilul sanse, cel putin in teorie, de a finaliza mai rapid un proces?

Si iata si ceea ce a rezultat in urma centralizarii tuturor informatiilor:

Numarul mediu de dosare aflate zilnic pe rolul instantelor din Bucuresti este de 4.078, aproape 50% din acestea fiind impartite intre Tribunal si Judecatoria Sectorului 3 (vezi fig. 1).

Un calcul pur matematic indica un volum de aproximativ 1.019.500 dosare pe an (cca. 250 zile lucratoare/an), la nivelul instantelor din Bucuresti. Raportat la nivelul cifrelor de la finele anului 2013, respectiv 3.300.000 dosare, si asumand pentru 2014 un numar de dosare cel putin egal rezulta ca Bucurestiul detine 1/3 din numarul cauzelor aflate pe rolul instantelor, restul de 2/3 fiind impartite, intr-o pondere mai mult sau mai putin egala, intre celelalte 14 Curti de Apel din tara.

Figura 1

Figura 1

Stadiu procesual: in 82% din cazuri, respectiv 3.362 dosare, se discuta pe fondul cauzei. Pornind de la prezumtia rezultata din practica, ca o faza procesuala dureaza in medie 1-2 ani, iar de la momentul inregistrarii pana la prima infatisare poate trece un an, atunci putem trage concluzia logica ca 82% din dosarele existente au o vechime de maxim 3 ani. Restul de 18% din numarul dosarelor se afla in faza apelului, recursului sau a diferitelor tipuri de contestatii si revizuiri. (vezi fig. 2)

Este de notorietate faptul ca medierea poate interveni in orice stare a pricinii, de la inceput si pana la finalizarea procesului. Prin urmare, cu exceptia unor etape strict precizate de lege, precum caile extraordinare de atac, procedura de mediere nu distinge asupra stadiului procesual.

Figura 2

Figura 2

Materiile juridice. 50% din dosarele dezbatute, respectiv un numar de 2.045 dosare, tin de domeniul materiei civile. Domeniul Contenciosului administrativ si fiscal urmeaza in lista tipurilor de procese, cu un numar mediu de 482 dosare/zi (12% din totalul inregistrat), litigiile cu profesionistii (10%) si dreptul penal (9%). Consideram important sa mentionam ca in materia dreptului penal, 50% din cele 383 dosare in lucru este reprezentat de cereri care nu privesc fondul cauzei, respectiv judecata propriu-zisa (ex.: cereri de liberare conditionata, cereri de reabilitare, etc.). (vezi fig. 3)

Figura 3

Figura 3

In cazul fiecarei materii juridice, exista anumite tipuri de spete intalnite in mod frecvent. Am notat recurenta spetelor legate de executari – 25% din totalul dosarelor sunt reprezentate de incuviintarea, contestarea sau suspendarea executarilor silite (vezi fig. 4).

Concluzii:

– Numarul cel mai mare de dosare – 25% – are legatura cu executarile silite. Pentru mediatori, acesta este un domeniu ce merita exploatat, in ciuda reticentei actuale a institutiilor bancare de a rezolva astfel de situatii pe alta cale decat cea traditionala. Datoria care se naste dintr-un astfel de conflict are mai mari sanse sa fie stinsa printr-o abordare diferita. Criza economica a determinat intregul sistem privat sa isi regandeasca strategiile si sa isi modifice viziunile si abordarile. Medierea merita sa fie luata in calcul ca o solutie inovativa de rezolvare a unor situatii cu care debitorii si creditorii se confrunta in acest moment.

– Dosarele de Contencios administrativ si Asigurari sociale reprezinta 15% din totalul de dosare aflate zilnic pe rolul instantelor (604). Introducerea procedurii de mediere inaintea si/sau in cadrul derularii proceselor in contenciosul administrativ ar reduce considerabil numarul proceselor in aceasta materie, reducand atat cheltuielile de la bugetul de stat cu plata taxelor de timbru, daunelor si compensatiilor in cazul unor litigii generate de erori sau acte administrative nelegale, cat si timpul alocat rezolvarii acestui tip de probleme. Ca sa nu mai vorbim de imbunatatirea relatiilor dintre contribuabili (fie ei cetateni simpli sau mari investitori) si stat, prin simplificarea unor proceduri. In acest sens, recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. 9/2001 poate asigura cadrul legal de implementare a procedurii de mediere prin protocoale incheiate intre Consiliul de Mediere si Ministerul de Finante, Curtea de Conturi, C.N.A.S, C.N.P.P si alte institutii si autoritati publice.

– Daca numarul dosarelor ar fi singurul element in stabilirea duratei unui proces, Judecatoria Sectorului 6 ar fi cea care finalizeaza cel mai rapid disputele justitiabililor.

– In medie, 10 acorduri de mediere sunt inaintate spre consfintire zilnic. Cele regasite de noi tin de domeniul dreptului civil si al familiei.

– Nu exista date exacte despre conflictele rezolvate prin mediere si care nu necesita acordul instantei (intalnite in practica mai ales in domeniul litigiilor cu profesionisti) sau rezolvate prin interventia mediatorului din fazele anterioare inceperii procedurii. De asemenea, nu exista un raport al acordurilor de mediere in materie penala, incheiate in etapa de urmarire penala, care nu se incuviinteaza de catre instanta, ci se autentifica in fata notarului, conform art. 44 alin. 2 si 2 ind. 1 din Legea notarilor publici nr. 77/2012, anterior prezentarii acestuia procurorului de caz.

Concluziile enuntate mai sus conduc la intrebarea legitima: De ce este atat de mica rata medierilor in ciuda potentialului litigios?

Un prim raspuns il regasim in reprezentarea grafica a tipurilor de cauze aflate frecvent pe rolul instantelor civile. (Fig.4) In materie civila, conform legislatiei in vigoare, o pondere de 46% dintre dosare sunt mediabile, cu precizarea ca 25% dintre ele reprezinta executarile silite, unde in continuare ne lovim de reticenta bancilor de a-si negocia clauzele asistate de un tert impartial, mediatorul.

Figura 4

Figura 4

Un al doilea raspuns ar fi faptul ca, medierea in ciuda avantajelor oferite, respectiv rapiditate, eficienta, confidentialitate, durabilitate, nu are capacitati paranormale. Deseori se imputa mediatorilor vina de a nu-si cauta clientii, de a nu interveni inaintea declansarii unui proces. Pot oare mediatorii sa prevada urmatoarea cerere de chemare in judecata introdusa pe rolul unei instante? Categoric, nu.

Tocmai de aceea consideram ca, odata introdusa aceasta noua procedura de solutionare alternativa a disputelor, asa cum este stipulata in Directiva CE 52/2008 a Parlamentului European si transpusa in Legea nr. 192/2006, rolul Statului era esential in promovarea acesteia in randul cetatenilor, pe de o parte pentru a-i atentiona de existenta alternativei la procedura clasica a instantei si pe de alta parte de a corija actiunea, oarecum instinctuala a justitiabilului, de a actiona in judecata partea cu care se afla in conflict.

Legiuitorul insusi a cautat sa prevada si sa previna asemenea actiuni, prin coroborarea unor articole din Codurile civile si penale, precum si cele de procedura ale celor doua materii, cu art. 6 din Legea speciala nr. 192/2006.

Astfel ca, in materie civila, cetatenii ar putea oricand in timpul procesului, la recomandarea judecatorului, conform art. 21, 227 si 186 din Codul de procedura civila, sa-si rezolve disputa in afara instantei.

Totodata, in materie penala, pe langa posibilitatea rezolvarii laturii civile a procesului penal, prin intelegere amiabila, la mediator, legiuitorul a introdus un element de noutate si anume dreptul la mediere alaturi de dreptul la aparare, asa cum rezulta din art. 81, 83 si 87 Cod procedura penala, precum si conditie a impiedicarii declansarii urmaririi penale in cazul unor infractiuni expres prevazute de lege, conform art. 16 alin. 1 lit. g coroborat cu art. 305 Cod procedura penala.

Asadar, cel putin in cazul celor 3.799 de dosare mai vechi de 5 ani, aflate in faza de urmarire penala, asa cum reiese din datele parchetelor (raport CSM din 4 septembrie 2014), mare parte dintre acestea ar putea fi stinse in aceasta etapa printr-o rezolvare amiabila, la mediator.

Acum 8 ani, Legea nr. 192/2006 era promulgata si pentru a degreva instantele de judecata. Datele analizate ne arata inca o data ca acest scop nu a fost atins, dar in acelasi timp subliniaza ideea ca imposibilitatea realizarii acestui obiectiv nu se datoreaza exclusiv unei lipse de profesionalism a mediatorilor, asa cum se sugereaza uneori.

Multe din cauzele aflate pe rolul instantelor nu se pot media, iar cele care se pot media implica participarea unor entitati guvernate de proceduri bine impamantenite si greu de modificat. Noi, oamenii trebuie sa ne recunoastem noua insine ca nu ne plac schimbarile, mai ales atunci cand nu le intelegem. Iar medierea nu a fost suficient explicata publicului larg pentru ca ea sa fie imbratisata.

Legea medierii, ca multe alte legi, nu si-a mentinut aceeasi forma de-a lungul celor 8 ani de existenta. Poate din acest motiv, constatam in practica ca nuantele sale nu sunt indeajuns cunoscute nici chiar de specialisti in drept. Exista, de asemenea, posibilitatea ca ea sa nu fie suficient de explicita, astfel o procedura extrem de simpla nu poate fi utilizata de teama complicatiilor ulterioare.

In final, nu putem decat sa speram ca am venit in intampinarea celor care doreau sa cunoasca cadrul legal pe care se pot baza actiunile lor (vezi Directivele, Recomandarile si articolele din Codurile de procedura civila si penala mentionate mai sus), iar acest articol sa constituie baza colaborarii dintre mediatori si autoritati publice si private.

mediator Adriana Viorica MIHAI
mediator Elisabeta TERIS

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti