Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
 1 comentariu

Cinci motive pentru a nu studia în străinătate
01.10.2014 | Luminița GHEORGHE

JURIDICE - In Law We Trust

Am participat de curând la o discuție deschisă și non-formală cu studenții Facultății de Drept a Universității București despre studiul în afara țării în timpul sau imediat după terminarea celor patru ani de studiu.

A fost o discuție plăcută, tihnită și mai ales presărată cu câteva surprize pentru mine. Cum surprizele mi-au solicitat imaginația și ulterior, mi se par acum interesante eboșele de concluzii la care am ajuns după această întâlnire.

Cronologic, prima surpriză a fost numărul mic de participanți. Recunosc că nu am avut nici atunci și nici în prezent niciun fel de detalii despre modul în care a fost anunțată studenților această întâlnire. Am reținut însă atât: la o discuție la care erau invitați absolvenți români de Harvard (respectiv doamna Raluca Papadima, pe care studenții prezenți o cunoșteau deja de la cursuri) și Columbia University (respectiv doamna Cristina Mușat) pentru a discuta despre experiența lor în acest domeniu, Sala Senatului era un cadru mult prea generos pentru cei aproximativ 30 de studenți prezenți.

Desigur, succesul unui eveniment depinde nu numai de calitatea vorbitorilor, ci și de interesul suscitat de subiectul abordat. Ceea ce mă conduce, oarecum abrupt, la surpriza cea mai mare pe care am avut-o cu ocazia acestei întâlniri: subiectul studiului în afara țării nu este în sine un subiect interesant. Poate părea o concluzie atinsă pe baza a puține elemente. Cred însă că nu e așa și voi încerca să argumentez în cele ce urmează.

Personal, am conceput inițial studiul în străinătate ca pe o experiență intelectuală clar necesară. Am descoperit însă apoi că experiența studiului în străinătate nu este esențială doar pentru aspectele ei strict academice, cât mai ales pentru beneficiile pe care integrarea într-o altă cultură le aduce cu sine.

Însă am știut întotdeauna că nu aceasta este singura viziune posibilă asupra studiului în străinătate. Nu toți studenții sunt interesați de acest aspect și mi se pare firesc să existe opțiuni diferite. Mai mult, am intuit mereu faptul că beneficiul acestei experiențe poate fi minim în unele situații, lipsa lui neavând niciun efect negativ major, ba chiar putând devia temporar absolvenții cu alegeri profesionale ferme. Scopul acestor rânduri este însă tocmai de a arăta că această deviație este una ale cărei beneficii sunt, pe termen lung și din mai multe perspective, unele ce depășesc parametrul clar și ușor măsurabil al deturnărilor și inconveniențelor imediate.

Revenind însă, având în vedere diferența clară dintre cele două viziuni, recunosc că surprizele la care mă refeream mai sus au fost provocate tocmai de această diferență de abordare. Și de faptul că eu am uitat pentru moment că ceea ce pentru unii poate reprezenta o experiență fundamentală la nivel personal și profesional poate perfect să fie un demers inutil sau împovărător pentru alții. De aceea, întrucât consider că ideile de o parte și de alta îi pot ajuta pe studenții din afara Sălii Senatului să reflecteze la câteva aspecte, voi înșira didactic (și în niciun caz axiologic) câteva dintre punctele de vedere exprimate în cadrul acestei discuții. Greșelile aparțin, ca de obicei, autorului, însă alegerea între cele două viziuni, tot ca de obicei, fiecăruia dintre noi.

Astfel, pentru că este clasic să fim îndrumați să studiem în străinătate, arătându-ni-se de obicei avantajele, lista de mai jos conturează atât afirmațiile, cât și contra-afirmațiile conturate în cadrul discuției, ambele marcate de pragmatismul studenților participanți. Pragmatism în legătură cu care voi adauga doar că uneori simpla lui prezență poate să transforme o discuție, o situație sau un demers pozitive sau chiar extraordinare în lucruri mici, orientate în mod definitiv înspre lucrativul imediat, palpabil și consistent. Iar acesta din urmă poate fi incompatibil cu demersurile în care este nevoie de curaj, pasiune și curiozitate și în general cu rezultatele pe termen lung ale acțiunilor noastre. A descoperi din timp care ne sunt opțiunile și apoi preferințele în legătură cu acestea este întotdeauna binevenit.

1. Indiferent dacă are loc în timpul facultății sau imediat după aceasta, studiul în străinătate oprește fluxul firesc al studiului sau al activităților profesionale după terminarea studiilor. Prin urmare, inevitabil vor exista întârzieri față de ceilalți studenți. Anumite materii și informații nu vor fi în mod clar tratate la fel bine ca în ritmul firesc de studiu neîntrerupt în țară. Un efort suplimentar e necesar atât la reluarea studiilor în țara, cât și la (re)integrarea în cadrul profesional după o asemenea experiență.

2. Orice activitate suplimentară înseamnă un efort suplimentar. De asemenea, orice angajament nou presupune de obicei un travaliu de stabilire a priorităților, de alegere, de preferare a unei opțiuni în fața alteia. Există deci un cost de oportunitate al fiecărei opțiuni care ni se prezintă, deci inclusiv în materie de studii. Iar el trebuie evaluat în mod realist și asumat sau nu, această realitate fiind însă prezentă în toate demersurile și alegerile noastre. Or, într-adevăr, aspectele de mai sus sunt primul și cel mai clar cost de oportunitate care trebuie plătit în cazul studiilor în străinătate. Pentru diminuarea lui, de exemplu, putem încerca sejururi universitare de scurtă durată în străinătate pentru a descoperi dacă ne-ar plăcea să studiem un întreg semestru, an sau ciclu universitar.

3. Dreptul fiind o știință socială, în genere, nu se va aplica în practica profesională ulterioară 90% din ceea ceea ce se învață în cadrul studiilor de drept în străinătate.

Un procent foarte asemănător se aplică și cunoștințelor și deprinderilor dobândite în cadrul studiilor în țară. Ceea ce nu înseamnă că ceea ce este dobândit la nivel intelectual în timpul facultății nu contribuie la construirea raționamentelor noastre profesionale de zi cu zi, ulterior.

În timpul studiilor în străinătate, studenții au de-a face cu o nouă metodă de lucru, sistem de evaluare și metodă de raționament juridic (și aceasta inclusiv în cazul țărilor aparținând tradiției civiliste, nu neapărat de common law). Toate acestea diferă profund față de cele din România. În plus deci față de dificultățile de limba străină în care se studiază, a studia în străinătate înseamnă a te regăsi în mod cotidian în situația de a interpreta, sistematiza, acumula și apoi exprima și integra în propriul sistem de cunoștințe informație nefamiliară, asimilată într-o manieră nefamiliară. Toate acestea solicită timp și energie. Și pentru a fi întru totul onești, în mod clar acest demers nu este în permanență suprapus cu plăcerea descoperirii intelectuale.

Efortul asumat în acest context este unul ale cărui beneficii sunt atât de varii, profunde și de lungă durată încât inconvenientele imediate pot rămâne totuși relegate unui plan secund. Astfel, exercițiul de voință pe care acest efort îl presupune și capacitatea dobândită de a înțelege natural și rapid faptul că cei proveniți din alte spatii culturale au în mod firesc o altă abordare a aceleași situații se adaugă la avantajul imediat al cunoașterii unei limbi străine.

4. Contrar impresiei generale, cei cu studii în străinătate nu vor avea o poziție privilegiată la întoarcerea în țară. Aceasta este realitatea în majoritatea cazurilor. În plus, la integrarea în profesie, aceștia vor avea mai puțină experiență practică decât colegii lor care au ales să rămână în țară, ceea ce va face posibil să se regăsească sub coordonarea profesională a colegilor ce s-au orientat deja pe plan local.

Pariul celor ce aleg acest traseu deviat nu este cel al avantajelor inventariabile la întoarcere, ci convingerea că în timp dezavantajele imediate se vor estompa, rămânând câștigate pe termen mediu și lung experiențe profesionale și de viață pe care mulți le-au considerat retrospectiv formatoare. De fapt, avantajele imediate la reintegrarea în mediul academic sau profesional nu sunt de natura beneficiilor pe care le are studiul în străinătate. Acesta aduce cu sine o viziune mai amplă, o abordare mai relaxată a diferențelor juridice și culturale, o înțelegere mai profundă a faptului că azi nu ne mai putem considera în prezența unor soluții (juridice sau nu) unice și nici măcar endemice decât în mod cu totul excepțional. Aș adăuga că beneficiile studiului în afara țării sunt toate disponibile în aceeași măsură, indiferent de cât de exotice par a fi unele universități și țări în comparație cu altele. Studiul în țări nu mai îndepărtate decât Ungaria este o experiență la fel de valoroasă pe toate aceste planuri ca studiul în SUA.

5. În sfârșit, în legătură cu familiaritatea pe care se presupune că ar trebui să o avem în abordarea acestui subiect, am remarcat faptul că în plus față de a fi un subiect neinteresant, studiul în străinătate este un subiect încă nedemocratizat și nu la îndemâna oricui. Și aceasta, în ciuda faptului că suntem de ceva vreme membri ai Uniunii Europene, că programele de schimb sunt o prezență constantă încă dinaintea aderării României la Uniunea Europeană, că acum plecarea în străinătate este ca o excursie la munte al cărei singur aspect mai delicat de gestionat este mijlocul de transport. Totuși, chiar în acest context, subiectul studiului în afara țării pare a fi încă unul abordat cu destulă stângăcie atât de studenți (cu toate generalitatea afirmației asumată) cât și de ce cei ce îi îndrumă. Or, aceasta este în profund dezacord cu faptul că studiul la o universitate din afara țării a ajuns în contextul actual un lucru firesc pentru un parcurs universitar european normal și mediu, iar nu excepțional.

Dezavantajele de mai sus nu vin singure. Ele sunt de cele mai multe ori precedate de un sistem de selecție foarte competitiv și de necesitatea constituirii de către studentul aplicant a unor dosare de admitere stufoase, complicate, cronofage și solicitante financiar. Urmează apoi integrarea într-un mediu universitar și cultural care în unele situații nu este neapărat prietenos sau compatibil cu personalitatea sau sistemul de valori al studentului respectiv. În sfârșit, o întoarcere în țară în care diploma de studiu străină nu este luată în considerare ca atare, ea trebuind recunoscută și echivalată de un departament special al Ministerului Educației.

Studiul în străinătate este o experiență. Una câștigată într-o perioadă de formare intelectuală și personală. Probele trecute în acest sens sunt nu numai unele de selecție strict academică (ajutând la cuplarea profilului studentului cu acela al formației dorite), ci și de filtrare a celor pregătiți să experimenteze statutul de străin, de călător, adică una dintre metodele cele mai vechi și eficiente de cunoaștere.

Ca și dezavantajele, nici avantajele de mai sus nu vin singure. Descoperirea tuturor acestora rămâne însă un demers profund personal. Ca, de altfel, și demersul constând în cântărirea plusurilor și minusurilor studiului în străinătate. Un lucru este însă sigur: studiul în străinătate s-a democratizat. El nu mai aparține elitelor. Iar acest aspect este unul profund pozitiv, orice student care își dorește să studieze în prezent în străinătate putând să o facă, indiferent de profilul și nivelul său universitar și lingvistic. Nu este nevoie decât de puțină curiozitate.

Av. drd. Luminița GHEORGHE
Avocat Colaborator WOLF THEISS și ASOCIAȚII

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Cinci motive pentru a nu studia în străinătate”

  1. Mariana BOTNARENCO spune:

    Sunt motive pentru studiu in strainatate pentru schimb de experienta sau pentru a percepe mai bine ce inseamna democratia sau libertatea de exprimare.
    Traim in Uniunea Europeana suntem cetateni europeni ne bucuram de Principiile Uniunii Europene,de libera circulatie,dar si in invatamant trebuie sa existe o continuitate si anume extinderea dimensiunii europene in domeniul educatiei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.