Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte Druță. Eroarea vădită a instanței, anularea somației de plată, prescripția acțiunii și dreptul de proprietate
13.10.2014 | Mihaela MAZILU-BABEL


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

SECȚIA A TREIA, CEDO

Cererea nr. 15572/09
Lucian Druță
împotriva României
introdusă în 12 martie 2009 și comunicată în 16 septembrie 2014

1. Situația de fapt, așa cum este prezentată Curții de către reclamant:

La 16 mai 2005, reclamantul a încheiat un contract de împrumut cu C. P. prin care a remis acestuia suma de 45.000 RON. La 5 iulie 2005, C. P. a rambursat, în baza datoriei avute, suma de 7.000 RON.

La o dată nespecificată, în 2008, reclamantul a introdus, pe rolul Judecătoriei din Moinești, două acțiuni pentru a recupera restul datoriei. Prima acțiune a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 5/2005 privind procedura somației de plată și a fost îndreptată împotriva C. P. și C. M., soția lui C. P. A doua acțiune s-a întemeiat pe prevederile de drept comun privind răspunderea civilă.

În prima acțiune, C. P. și C. M. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece C. M. nu a fost parte la contractul încheiat între reclamant și C. P., iar C. P. a arătat că nu a semnat contractul în calitatea sa de persoană fizică, ci în calitatea sa de administrator al companiei C. – debitorul real al creanței reclamantului.

Printr-o încheiere interlocutorie, excepțiile au fost unite cu fondul. În data de 3 iunie 2008, printr-o a doua încheiere interlocutorie, instanța a luat act de faptul că reclamantul a introdus două acțiuni ce aveau un obiect similar și i-a cerut acestuia să aleagă una dintre acestea două.

La 16 iunie 2008, reclamantul a declarat instanței că a ales să-și continue acțiunea formulată în baza OG nr. 5/2001.

Prin ordonanța din 17 iunie 2008, instanța a constatat că reclamantul avea în contra lui C. P. o creanță certă, lichidă și exigibilă și a ordonat ca C. P. să-i restituie suma de 38.000 RON în treizeci de zile de la notificarea ordonanței. Instanța a mai admis excepția invocată de C. M., dar nu s-a pronunțat cu privire la excepția lipsei calității pasive invocată de C. P.

C. P. a introdus o acțiune în anulare, arătând că instanța a omis să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive. Prin hotărârea din 12 septembrie 2008, instanța a admis acțiunea și a anulat ordonanța din 17 iunie 2008 pentru simplul motiv că instanța nu a decis cu privire la excepția invocată de C. P., confirmând însă totodată că creanța reclamantului era certă, lichidă și exigibilă.

Cea de a doua acțiune bazată pe prevederile dreptului comun al răspunderii civile a fost între timp prescrisă.

Până în prezent, reclamantul nu și-a recuperat datoria.

2. Capăt de cerere:

Bazându-se pe articolul 6 CEDO și, în esență, pe articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul se plânge de imposibilitatea recuperării datoriei, imposibilitate pe care o atribuie erorii săvârșite de judecătoria Moinești prin faptul că aceasta nu s-a pronunțat pe excepția ridicată de către debitor, fiind prin urmare lipsit de orice posibilitate de a obține o nouă examinare pe fond a cererii.

3. Întrebări adresate părților de către Secțiunea a Treia CEDO:

a. Ne aflăm în prezența unei atingeri aduse dreptului de acces la o instanță, în temeiul articolului 6 alin. (1) CEDO, ca urmare a respingerii acțiunii formulate în baza prevederilor OG nr. 5/2001 și a incapacității reclamantului de a-și recupera datoria?

b. Ne aflăm în prezența unei atingeri adusă dreptului la respectarea bunurilor sale, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție?

4. Dispoziții incidente: articolul 6 alin. (1) CEDO și articolul 1 din Protocolul nr. 1 CEDO.

ARTICOLUL 6 Dreptul la un proces echitabil (extras)
1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

ARTICOLUL 1 Protecţia proprietăţii
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte Druță. Eroarea vădită a instanței, anularea somației de plată, prescripția acțiunii și dreptul de proprietate”

  1. Gabriel LEFTER spune:

    Cu privire la a doua întrebare, un indiciu referitor la soluţia Curţii l-ar putea constitui hotârârea din cauza Buciaş c. României, par. 41-45 (o lectură f. educativă, dacă nu ar releva o realitate tristă – mulţumiri B.R.).

    • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

      Redau eu pasajele la care faceti trimitere (hotararea este din data de 1 iulie 2014 si este disponibila doar in limba engleza):

      41. The Court cannot agree with that conclusion because under Romanian law sale agreements in respect of land must be sworn before a public notary. Any contract regarding the transfer of the ownership right over land which has not been sworn before a public notary is null and void. The Court points out that in the instant case the subject of the sale agreement was a building and its appurtenant land. It considers therefore that a valid sale agreement had only been concluded on 30 December 1998 when the parties signed the agreement before a public notary. At that time the proceedings were registered in the land book and S.R. could not claim that she had not been aware of it.
      42. As regards the concept of good faith the Court notes that under Article 1898 § 1 of the Civil Code, in force at the relevant time, good faith represented the conviction of the buyer that the seller met all the legal requirements to be able to transfer title.
      43. The Court further notes that the fate of a sale contract whose annulment is sought depends on the good or bad faith of the parties to it. If the parties acted in bad faith in concluding the contract in that they were aware that the seller was not the owner of the property, legal opinion and the case-law generally consider that the sale was a speculative operation, was unlawful in purpose and, accordingly, that it is null and void (fraus omnia corrumpit). In the instant case both parties were aware that the initial sale agreement could be annulled because the owner of the real property had contested the forced sale in court. However, despite the fact that they knew that the legal status of the property was uncertain they concluded the sale agreement. Furthermore, none of them was ever in possession of the real estate; the applicants continued to live in their house in spite of several eviction proceedings initiated against them by the subsequent buyers.
      44. Therefore, in the light of the above considerations the Court finds the decision of the domestic court of last resort unconvincingly reasoned.
      45. The Court considers that it is not necessary to continue its examination and assess whether a fair balance was struck between the demands of the general interest and the requirements of the protection of the individual’s fundamental rights. The foregoing considerations are sufficient to enable the Court to conclude that the State has failed to comply with its obligation to recognise the applicants’ right to the effective enjoyment of their possessions as guaranteed by Article 1 of Protocol No. 1.
      46. Consequently, there has been a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention. (s.n.-M.M.-B.)

      Pentru intreg continutul hotararii Bucias, a se vedea aici.

      Va multumesc pentru contributie,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate