« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 

CJUE. Întrebare preliminară privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale. Răspunsul Curții. Raportor: jud. Camelia Toader
24.10.2014 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, CJUE, Corporate, Dreptul Uniunii Europene | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității hotărârea pronunțată joi, 23 octombrie 2014, de Camera a treia a Curții, din care judecător dr. Camelia Toader a făcut parte ca raportor, în cauza Haeger & Schmidt, C-305/13.

Materie: Convenția de la Roma din 19 iunie 1980.

Obiectul cauzelor: Cerere de decizie preliminară adresată de Cour de cassation (Franța) cu privire la interpretarea articolului 4 alin. (1), (2) și (4) din Convenția de la Roma din 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, într-un litigiu privind repararea prejudiciului suferit de societatea Va Tech cu ocazia transportului unui transformator pe care îl achiziționase pentru nevoile activității sale.

Litigiul național: În vederea deplasării din portul Antwerpen (Belgia) către Lyon a unui transformator provenit din Statele Unite, s-au încheiat două contracte, pe de o parte, între Va Tech și Safram, ambele cu sediul în Franța, și, pe de altă parte, între Safram și Haeger & Schmidt (cu sediul în Germania), calificate de instanța de trimitere drept contracte de comision de transport. Pentru ca transportul transformatorului să fie executat pe căile navigabile interioare, Haeger & Schmidt a încheiat un contract de transport cu domnul Lorio, stabilit în Franța, proprietarul penișei El‑Diablo, care s‑a scufundat la momentul încărcării mărfii.

În urma formulării unei acțiuni în despăgubire de către societatea Va Tech în fața instanțelor franceze, s-a reținut, în primă instanță, că legea franceză este cea aplicabilă contractelor în cauză, societățile Safram și Haeger & Schmidt fiind obligate la repararea prejudiciului. Hotărârea a fost confirmată de instanța de apel, care a considerat că dreptul german nu avea vocația de a se aplica unui contract de transport de mărfuri, în sensul art. 4 alin. (4) din Convenția de la Roma, încheiat de o societate franceză cu sediul social în Franța pe seama unei alte societăți franceze, atunci când punctul de descărcare este situat tot în Franța. Societatea Haeger & Schmidt a declarat recurs la instanța de trimitere, invocând că legea germană, iar nu legea franceză, este aplicabilă litigiului, dat fiind că societatea recurentă a furnizat prestația caracteristică contractului de comision de transport și că aceasta are sediul în Germania.

Întrebările preliminare: Prin cele trei întrebări preliminare adresate, instanța de trimitere a vizat, în esență, interpretarea articolului 4 din Convenția de la Roma în vederea stabilirii legii aplicabile contractelor de comision de transport, precum cele din litigiul principal, în raport cu criteriile de legătură prevăzute la diversele alineate ale respectivului articol.

Răspunsul Curții:
1) Articolul 4 alin. (4) ultima teză din Convenția de la Roma din 19 iunie 1980 trebuie interpretat în sensul că această dispoziție se aplică unui contract de comision de transport numai în cazul în care obiectul principal al contractului constă în transportul propriu-zis al mărfii în cauză, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere.
2) Articolul 4 alin. (4) din convenția menționată trebuie interpretat în sensul că legea aplicabilă unui contract de transport de mărfuri, atunci când nu poate fi stabilită în aplicarea celei de a doua teze a acestei dispoziții, trebuie să fie determinată în funcție de norma generală prevăzută la alineatul (1) al articolului respectiv, ceea ce înseamnă că legea care guvernează acest contract este cea a țării cu care contractul prezintă cele mai strânse legături.
3) Articolul 4 alin. (2) din aceeași convenție trebuie interpretat în sensul că, în ipoteza în care se susține că un contract prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea a cărei lege este desemnată de prezumția care figurează la alineatul respectiv, instanța națională trebuie să compare legăturile care există între acest contract și, pe de o parte, țara a cărei lege este desemnată de prezumție și, pe de altă parte, cealaltă țară vizată. În acest sens, instanța națională trebuie să țină seama de ansamblul circumstanțelor, inclusiv de existența altor contracte legate de contractul în cauză.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.