BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza Gruia Stoica. Scurgerea înregistrărilor în presă, arestul la domiciliu, vizitele ofițerilor de poliție și dreptul la viață privată. UPDATE: Hotărârea CEDO
14.10.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL

 
SMARTBILL
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

14 octombrie 2019: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în complet de trei judecători (Faris Vehabović, Iulia Antoanella Motoc, Péter Paczolay), și deci în unanimitate, a considerat că s-a încălcat doar articolul 3 din Convenție, pentru restul constatând fie că nu s-au epuizat toate căile de atac eficiente disponibile la nivel intern, fie că nu a existat vreo aparență de încălcare.

Merită precizat că, pe alocuri, reclamantul nu prea s-a apărat deși a fost reprezentat de un avocat:

28. Le Gouvernement plaide le non-épuisement des voies de recours internes. Il soutient que le requérant avait à sa disposition trois voies de recours efficaces pour dénoncer devant les juridictions internes l’atteinte à sa vie privée qu’avaient pu emporter les « fuites » dans la presse : une action disciplinaire, une action pénale et une action en responsabilité civile dirigée soit contre la DNA, soit contre les journalistes qui avaient publié lesdites informations. Il cite, a contrario, les affaires Casuneanu c. Roumanie (no 22018/10, § 71, 16 avril 2013) et Voicu c. Roumanie (no 22015/10, § 81, 10 juin 2014).
29. Le requérant n’a formulé aucune observation en réponse sur ce point.

:: hotărârea CEDO

***

28 octombrie 2014: SECȚIA A TREIA, CEDO

Cererea nr. 53179/14
Gruia Stoica
împotriva României
introdusă la 18 iulie 2014 și comunicată la 30 septembrie 2014

1. Circumstanțele cauzei, așa cum au fost prezentate de către solicitant:
Reclamantul, dl. Gruia Stoica, este cetățean român, născut în 1968 și care locuiește în Voluntari.

1.1. Procedură penală împotriva reclamantului
În data de 29 ianuarie 2014, reclamantul a fost pus sub învinuire și reținut, fiind suspectat de trafic de influență.
Printr-o decizie a Curții de Apel București din data de 30 ianuarie 2014, reclamantul a fost arestat preventiv. Arestarea preventivă a fost prelungită de mai multe ori, până la 9 mai 2014, când ÎCCJ a decis să îl plaseze în arest la domiciliu.

La 12 februarie 2014, reclamantul a fost trimis în judecată. Procesul penal se află în prezent pe rolul Curții de Apel Ploiești.
În virtutea verificărilor ce trebuie realizate de către autorități în temeiul obligațiilor impuse ca urmare a arestului la domiciliu, ofițerii de poliție au pătruns în domiciliul reclamantului la orice oră din zi și din noapte, inclusiv, de exemplu, la ora 4:00 dimineața. Acesta locuiește cu mama sa, fratele său și soția acestuia, dar și cu ai lor doi copii.

1.2. Scurgerile din presă
În data de 30 ianuarie 2014, extrase din înregistrarea audio a unei convorbiri dintre reclamant și un avocat (realizate în data de 22 ianuarie 2014) au apărut în presă. Conversația privea o procedură de achiziție publică de transport feroviar la care a participat și societatea controlată de către reclamant împreună cu o altă companie cu capital de stat. Potrivit presei, din această conversație ar fi reieșit că reclamantul a încercat să afle conținutul acelei oferte de la un înalt funcționat public, care ar fi trebuit să afle respectiva informație de la directorul societății cu capital de stat. Reclamantul a fost dispus să ofere trei milioane de euro pentru o astfel de informație. Și alte părți ale înregistrării au apărut în presă, cum ar fi extrase din interceptări telefonice, precum și cererea de arestare preventivă depusă de procuror.

1.3. Condițiile de detenție ale reclamantului
Reclamantul a fost deținut în incinta Direcției Generale de Poliție din București, într-o celulă de 15 m² cu alți șapte prizonieri. Toaletele au fost instalate în celulă fără separeu și nu îndeplinesc standardele minime de igienă. Celula a fost echipată cu o chiuvetă și un duș, dar apa era disponibilă doar două zile pe săptămână și conținea impurități. Pereții erau acoperiți cu mucegai. Încălzirea funcționa intermitent. La o dată nespecificată, reclamantul a fost transferat la Rahova într-o celulă supraaglomerată în care apa, pe lângă calitatea precară, a fost disponibilă doar două zile pe săptămână.

2. Capete de cerere:
1. Invocând articolul 3 al Convenției, reclamantul se plânge de condițiile materiale de detenție existente la sediul Direcției Generale de Poliție din București, dar și în Penitenciarul Rahova.
2. Bazându-se pe articolul 8 din Convenție, reclamantul se plânge de faptul că organele de urmărire penale au furnizat în presă scurgerile de informații, în special transcrierile înregistrării audio din data de 22 ianuarie 2014, dar și alte interceptări telefonice, aducând atingere intimității sale.
3. Apelând la articolele 8 și 13, reclamantul susține că pătrunderea ofițerilor de poliție în casa sa la orice oră din zi și din noapte, cu scopul de a verifica respectarea obligațiilor impuse prin măsura arestului la domiciliu, reprezintă o invazie nejustificată a vieții private a acestuia. De asemenea, reclamantul susține că nu dispune de niciun remediu eficient la nivel intern contra unui astfel de comportament.

3. Întrebări adresate părților de către Secțiunea a Treia CEDO:
1. Există o violare a articolului 3 din cauza condițiilor de detenție de la sediul Direcției Generale de Poliție București și din Penitenciarul Rahova?
Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului.
2. Există o încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private în conformitate cu articolul 8 din Convenție, din cauza unor scurgeri de informații în presă și în special ale transcrierilor înregistrării audio din 22 ianuarie 2014?
3. A existat o încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private în conformitate cu articolul 8 din Convenție, din cauza vizitelor la domiciliu efectuate de poliție în legătură cu arestul la domiciliu?
Guvernul este, de asemenea, rugat să furnizeze informații cu privire la dispozițiile care reglementează punerea în aplicare a articolului 221 alin. 10 din Codul de procedură penală, dar și în cazul aplicării acestora în situația specifică a reclamantului.
4. Reclamantul a avut la dispoziția sa, în conformitate cu cerințele articolului 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care acesta ar fi putut invoca încălcarea articolului 8 din Convenție ca urmare a vizitelor realizate de către ofițerii de poliție?

4. Dreptul CEDO invocat:

ARTICOLUL 3
Interzicerea torturii
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

ARTICOLUL 8
Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

ARTICOLUL 13
Dreptul la un remediu efectiv
Orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.