Întrebare preliminară cu privire la obligațiile vânzătorului-expeditor în contextul observării principiului neutralității fiscale
28 octombrie 2014 |
Mihaela MAZILU-BABEL
Judecătorul bulgar de contencios administrativ se întreabă cu privire la obligațiile vânzătorului-expeditor în contextul observării principiului neutralității fiscale. (C-403/14)
Situația de fapt:
1. o practică administrativă și o jurisprudență care obligă vânzătorul – expeditorul, conform contractului de transport – să constate autenticitatea semnăturii beneficiarului și să clarifice problema dacă aceasta aparține unui reprezentant al unei societăți beneficiare, fie el un angajat cu o poziție corespunzătoare sau un mandatar
2. încălcarea principiilor neutralității fiscale, proporționalității și protecției încrederii legitime
3. efect direct al articolului 138 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE
Dispoziții incidente: articolul 138 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE
Articolul 138
(1) Statele membre scutesc livrarea de bunuri expediate sau transportate către o destinație aflată în afara teritoriului lor respectiv, dar în cadrul Comunității, de către vânzător sau persoana care achiziționează bunurile sau în numele acestora, pentru o altă persoană impozabilă sau pentru o persoană juridică neimpozabilă care acționează ca atare într-un alt stat membru decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor.
(2) Pe lângă livrarea de bunuri prevăzută la alineatul (1), statele membre scutesc următoarele operațiuni:
(a) livrarea de mijloace de transport noi, expediate sau transportate clientului la o destinație aflată în afara teritoriului lor respectiv, dar în cadrul Comunității, de către vânzător sau client sau în numele acestora, pentru persoane impozabile sau pentru persoane juridice neimpozabile ale căror achiziții intracomunitare de bunuri nu se supun TVA în temeiul articolului 3 alineatul (1) sau pentru orice altă persoană neimpozabilă;
(b) livrarea de bunuri supuse accizelor, expediate sau transportate clientului la o destinație din afara teritoriului lor respectiv, dar în cadrul Comunității, de către vânzător sau client sau în numele acestora, pentru persoane impozabile sau pentru persoane juridice neimpozabile ale căror achiziții intracomunitare de bunuri altele decât produsele supuse accizelor nu se supun TVA în temeiul articolului 3 alineatul (1), atunci când produsele respective au fost expediate sau transportate în conformitate cu articolul 7 alineatele (4) și (5) sau cu articolul 16 din Directiva 92/12/CEE;
(c) livrarea de bunuri, constând dintr-un transfer către un alt stat membru, care beneficiază de scutire în temeiul alineatului (1) și al literelor (a) și (b) în cazul în care a fost efectuată pentru altă persoană impozabilă.
Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro,
detalii aici!