ICCJ. Fapta de discriminare. Condiţii de admisibilitate
31 octombrie 2014 | Corina CIOROABĂ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că pentru calificarea unei fapte ca fiind discriminatorii este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă de discriminare, astfel cum este definită de lege, aceasta emană de la o autoritate publică, fapta aduce restrângere unui drept recunoscut de lege. În speţă, reclamantul a invocat în cererea introductivă faptul că i s-a restrâns dreptul de acces la Vila scriitorilor şi că acest drept decurge din Statutul Uniunii Scriitorilor din România, care trebuie interpretat in extenso, dar şi dintr-o cutumă practicată de Uniune în relaţia cu reclamantul. Înalta Curte a reţinut că nu sunt îndeplinite cerinţele-premisă pentru a discuta despre o faptă de discriminare, atâta timp cât pretinsa discriminare nu vine din partea unei autorităţi publice, ci din partea unei asociaţii profesionale nonguvernamentale, nefiind îndeplinită nici cerinţa ca dreptul să fie recunoscut de lege, dat fiind statutul juridic al Uniunii de persoană juridică de drept privat. (Decizia nr. 1733 din 16 mai 2014 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatare faptă discriminatorie)
