« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
4 comentarii

Admisibilitatea revendicarii dupa Legea 10/2001. Teoria anti-RIL
01.04.2008 | JURIDICE.ro, Cristina Rachita

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Ca sa fii pregatit pentru viitor, trebuie sa privesti din cand in cand in urma, sa revezi trecutul.

In asteptarea deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra recursului in interesul legii promovat de Procurorul General al Romaniei privitor la admisibilitatea actiunilor in revendicare introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, decizie a carei pronuntare a fost amanata pentru 7 aprilie a.c., incercam, fiecare dintre noi, dupa cum ne facem socotelile prin dosare, sa anticipam posibilele solutii ale Inaltei Curti. 

Dar, mai inainte de asta, ar trebui sa ne amintim ca la 2 februarie 1995, Curtea Suprema de Justitie, constituita in Sectiile Unite, a decis schimbarea jurisprudentei civile de pana atunci, in sensul ca instantele judecatoresti nu sunt abilitate sa se pronunte in cauze avand ca obiect bunuri imobile nationalizate.

La doi ani dupa alegerile generale din toamna anului 1996, la 28 septembrie 1998 mai precis, Curtea Suprema de Justitie a revenit asupra acestei hotarari, declarand admisibile actiunile in revendicare chiar daca erau in vigoare din anul 1995 prevederile Legii nr. 112.

Prin mai recenta Decizie nr. LIII din 2007 pare sa se prefigureze solutia ICCJ asupra sus zisului "RIL". Motivarea din aceasta ne indreptateste sa credem ca Inalta Curte ar considera explicit ca actiunile in revendicare introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001 nu ar fi admisibile. Altfel nu intelegem de ce ar motiva: “din moment ce a fost adoptata Legea nr. 10/2001, avand tocmai caracterul special mentionat, care reglementeaza toate situatiile ce privesc restituirea in natura sau masuri reparatorii prin echivalent in cazul imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, se impune ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sa fie considerate ramase fara aplicare in cazul actiunilor avand ca obiect asemenea imobile, daca au fost introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, ca si in toate celelalte cazuri de preluare abuziva de catre stat.

Desigur, daca ICCJ este consecventa, pentru ca nu de putine ori in jurisprudenta Curtii de la Strasbourg in cauzele impotriva Romaniei s-a subliniat lipsa de unitate a solutiilor date in aceleasi materii nu numai la nivelul intregii tari, ci chiar in cadrul aceleiasi instante, una dintre acestea fiind chiar instanta suprema.

Totusi nu putem anticipa, in ce ne priveste, cum va motiva ICCJ inadmisibilitatea actiunii in revendicare trecand peste caracterul imprescriptibil al acesteia. Si nici cum ar putea trece peste vointa legiuitorului exprimata in cuprinsul Legii nr. 10/2001. Din dispozitiile art. 22 alin. 5 rezulta, per a contrario, ca depunerea unei notificari inlatura decaderea persoanei indreptatite de a obtine restituirea in justitie, asadar posibilitatea de a te adresa instantei pentru a se dispune restituirea exista in corpul legii si nu mai avea nevoie de explicitare prin pronuntarea asupra unui RIL.

La fel, dispozitiile art. 46 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 sunt deosebit de favorabile, aratand (pentru ipoteza in care pe rolul instantelor de judecata se aflau actiuni in revendicare la momentul intrarii in vigoare a legii) ca persoanele carora li s-ar fi respins asemenea cereri beneficiaza si ele de termenul prevazut la art. 22 alin. 5 din lege, insa termenul incepe sa curga pentru ele de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti.

Cum sa fie inadmisibile niste actiuni imprescriptibile extinctiv, cand legea raportat la care urmeaza a se stabili aceasta inadmisibilitate acorda posibilitati peste posibilitati, repuneri in termen si optiuni la dispozitia celor indreptatiti? A se statua asa ceva inseamna a anihila vointa legiuitorului roman. Insemna a calca in picioare principiul separatiei puterilor in stat. Insemna ca ICCJ urmeaza a legifera iar nu doar a da o interpretare dispozitiilor legale aplicate neunitar.

Si totusi, vanzad trecutul mai indepartat (solutia din anul 1996) nu ni se pare imposibil. Vazand trecutul mai apropiat (decizia din 2007 asupra legii exproprierii) nici atat nu ni se pare imposibil.

Astazi suspansul se concentreaza asupra a doua intrebari:
– Va repeta ICCJ greselile trecutului, pe care apoi va trebui sa le repare prin “revenirea asupra practicii sale”?
– Sau se va dovedi ICCJ inconsecventa, dand o solutie asupra aplicabilitatii legii exproprierii si o alta in privinta actiunilor in revendicare de drept comun?

Oricare dintre variante se va confirma, ICCJ va trebui sa motiveze in asa fel incat solutia adoptata sa convinga nu numai lumea juridica, ci si publicul larg, a carui incredere in justitie pare a fi adanc zdruncinata.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Admisibilitatea revendicarii dupa Legea 10/2001. Teoria anti-RIL”

  1. Alex Anghel spune:

    Un subiect interesant, tratat insa superficial de autorul articolului.
    Pentru o mai buna intelegere a problematicii in discutie, respectiv a distinctiei care ar trebui facuta intre actiunea in revendicare, intemeiata pe dreptul comun si actiunea in restituire, bazata pe legea 10/2001, recomand parcurgerea articolului maestrului Ion Igret, publicat in revista Pandectele Romane, nr.2/2004.

  2. Maria spune:

    Adevarul ca ne jucam de-a alba – neagra.
    Prin imobile preluare abuziv,se intelege cele preluare in baza Decr. 92, insa cele preluare in baza Decr. 111/1951 ca imobile fara stapin, nu au titlu? Daca se poate raspuns….multumesc mult.

  3. iulia spune:

    Puteti sa-mi recomandati un avocat preferabil din Cluj, specializat in cazuri pt.CEDO? Suntem pe drumuri, am pierdut ultimul apel,ne-am piedut apartamentul (52/92)cumparat in 112/95, revendicat (ilegal) de Fundatia (neinregistrata legal) Caritatea in Septembrie 2004 (inafara oricarui termen legal).Multumesc

  4. Dan spune:

    Ce se întampl? cu imobilele cump?rate pe Legea 112 cu respectarea strict? a prevederilor actului normativ în vigoare odata cu aparitia si modificarea art. 2 din Legea 10 / 2001 când imobilele preluate prin Decretul 111 / 1951 dupa e m i g r a r e a proprietarilor sunt considerate a fi preluate abuziv? Legea poate ac?iona retroactiv ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD