« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
7 comentarii

Despre raspunderea magistratilor
07.04.2008 | JURIDICE.ro, Cristi Danilet

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

In ultima vreme tot mai mult se discuta despre raspunderea magistratilor pentru solutii gresite (de ex, Sfin). Ca sa nu se aplice dictonul `multi vorbesc, putin cunosc`, am zis ca nu ar fi rau sa prezint sistemul de raspundere al magistratilor:

a. Pentru comiterea de infractiuni in cursul solutionarii unui proces, magistratii raspund ca orice persoana (ex. pentru fals sau pentru coruptie – sunt deja magistrati cercetati/condamnati pentru infractiuni din aceste categorii): aceasta inseamna un proces obisnuit: dosar la parchet, judecata penala, eliminare din sistem ca urmare a condamnarii.

Dispozitii speciale sunt doar cele din  art. 95 al Legii 303/2004 (1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor CSM.  (2) In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, CSM fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia. b. Pentru comiterea unei abateri disciplinare:

Conform art. 99 din Legea 303/2004 sunt abateri disciplinare:  a) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;  b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;  c) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces; g) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu; h) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune; i) efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile; j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;  k) atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili; l) neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza; m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.

Sanctiunile se aplica de sectiile CSM, si conform art. 100 acestea pot fi: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni; c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta; d) excluderea din magistratura.

c.Pentru erori judiciare comise (art. 96 din Legea 303/2004 si art 504-507 C.pr.pen.)

c.1. in penal: sunt 2 situatii cand persoanele au dreptul la despagubiri:
– cel care a fost condamnat definitiv pe nedrept si in urma unei hotarari in rejudecare (prin revizuire) a fost achitat definitiv
– cel care a fost arestat/detinut sau i s-a interzis sa paraseasca tara/localitatea, are dreptul la despagubiri numai daca ilegalitatea masurii s-a stabilit de un procuror (ex. a primit SUP sau IUP) sau judecator (ex. l-a considerat nevinovat)

Pesoana in cauza/mostenitorii actioneaza statul in judecata prin Minsiterul Finantelor in termen de 18 luni, care va plati o suma de bani sau o renta viagera. Actiunea in regres a statului e obligatorie: banii trebuie recuperati de la magistrat/alta persoana generatoare de daune (ex politist care a fortat marturia unui martor vital, grefier care a sustras o proba importanta) daca a actionat cu rea credinta sau grava neglijenta.  

c.2. in civil: daca s-a dat o hotarare, care a ramas definitiva dar constituie o eroare, mai intai trebuie sa se obtina o hotarare de condamnare a judecatorului pentru comiterea unei infractiuni sau de sanctionare a lui de CSM pt comiterea unei abateri disciplinare, pentru o fapta care a generat acea eroare (de ex, sustragerea unor acte din dosar, neanalizarea unor probe definitorii precum cea ADN); apoi se face o actiune de justitiabilul pagubit contra statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor.

Dupa ce Statul pierde si despagubirea e platita, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Reau-credinta sau grava neglijenta se vor demonstra in cursul procesului respective. Aceste actiuni trebuie introduse insa in termenul de un an.

c.3. Pentru condamnari la CEDO (OG nr. 94/1999, art. 507 C.pr.pen.)

In situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie. Asadar Ministerul Finantelor trebuie sa deschida un proces. In acel proces, din actiunea in regres, trebuie demonstrata reaua credinta si grava neglijenta.

Ramane nelamurit cine sau cum se stabileste aceasta.Juristii de la Finante fiind destul de timizi, pana acum au cerut CSM sa verifice aceasta, si li s-a dat cu flit, raspunzandu-li-se ca raspunderea patrimoniala a magistratilor vine in contradictie cu independenta justitiei. La ultima sedinta, CSM a venit cu o idee si mai hazlie: cica MEF sa faca plangere la Parchet.

Pentru cei care se trezesc vorbind cum ca in alte tari nu exista raspunderea materiala a magistratului, ii invit mai intai sa studieze, apoi sa vorbeasca. Drept pentru care, indic studii facute de MEDEL sau chiar un studiu comparativ facut de CSM nostru (p.26).

Despre Cristi Danilet >>

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “Despre raspunderea magistratilor”

  1. Alexandru spune:

    Domnule Danilet, pareati un revolutionar. Dar se pare ca acum faceti un "pact cu diavolul". E frumos ce scrieti dvs., dar intrebarea este citi magistrati au platit vreun leu pentru cauzele pierdute la CEDO? Si cind se va termina oare cu nesimtirea magistratilor care au tupeul sa ceara tot felul de sporuri, dar n-au chef de lucru? Un judecator care lucreaza la maxim nu face nici jumatate din munca unui avocat serios. In Romania, judecatorii lucreaza ca si muncitorii din fabrica: atitea borcane cu castraveti intra, atitea ies, nu conteaza calitatea castravetilor din borcan… De ce? Pentru ca nici un judecator nu se teme de nimic, nici macar de Dumnezeu!

  2. JURISTUL spune:

    FELICITARI ALEXANDRU !!!!!!

  3. judec?tor, fost avocat spune:

    am v?zut c? cei dinaintea mea vorbeau de cauzele pierdute la cedo; ca juri?ti ar trebui s?-?i dea seama c? cel mai vinovat este legiuitorul care ?i-a b?tut joc de proprietari ?i a restituit proprieta?ile cu ?ârâita ?i i-a f?cut proprietari pe tot felul de chiria?i pe pre?uri derizorii dup? ce au mai pl?tit ?i chirii de nimic; apoi influen?a politic? asupra justi?iei din epoca iliescian? a avut iar un rol important- v? mai aduce?i aminte când a spus c? judec?torii n-ar mai trebui s? dea oamenii afar? din case ?i apoi au urmat celebrele recursuri in anulare promovate de procurorul general; nu spun c? nu se fac gre?eli in actul de justi?ie dar acestea sunt inevitabile în actualul stadiu, când trebuie s? te pronun?i la fiecare sedin?? pe cel putin 20 cauze c? altfel ti se face sedinta de 100 de dosare; este posibil ca la judecatorii mai mici s? nu fie asa încarcare , dar la judecatoriile mari se munce?te; sunt pu?ini avoca?i î?i fac treaba serios , respectiv ajut? efectiv judecatorul la solu?ionarea cauzei ; cei mai mul?i caut? s? ?icaneze , s? tergiverseze cauzele, formuleaz? tot felul de cereri , uneori aberante sau tot felul de exceptii v?dit neîntemeiate , iar judecatorul trebuie s? se pronun?e ?i s? motiveze câtu?i de putin toate acestea c? altfel risc? s? fie casat de pe scaun c? nu s-a pronun?at sau nu a motivat suficient; i-a? întreba pe cei de mai sus de câte ori nu au formulat cereri pentru care nu stiau motivul in drept sau le-au motivat ceva in genul: C.civ. spunându-?i c? las? c? va avea grij? judec?torul cum calific? cererea; s? ?ti?i c? întradev?r de pe margine se vede altfel !

  4. Julien spune:

    D-le Alexandru, ma vad nevoit sa va atrag atentia ca traiti pe alta lume… Din totalul avocatilor din Romania probabil ca 10 % isi fac treaba bine… Restul … dupa ureche…Probabil ca sunt printre judecatori destui care se potrivesc descrierii dvs. insa majoritatea judecatorilor muncesc mai mult decit credeti dvs. ca este posibil! Si culmea in tacere… rareori se pling… si cind o fac… pe buna dreptate. Putina baie de judecatorie nu v-ar strica…

  5. un avocat ordinar spune:

    Asa e, aveti dreptate: 90% din avocati nu stiu meserie ca lumea, ci profeseaza dupa ureche, fac cereri sa fie facute, vorbesc mult si fara substanta, nu stiu sa motiveze in drept.
    Mai mare mi-a fost uimirea cand o colega cu 20 vechime si apreciata ca una din cele mai bune a introdus o actiune cu petite ce erau de competenta cutii de apel (contencios admin.),tribunalului si judecatoriei (civil).
    DAR, dragi colegi judecatori tineti va rog cont si de faptul ca totusi cele doua profesii sunt diferite. Puneti-va si in papucii avocatilor.
    Eu de exemplu fara jena fac tot posibilul ca sa tergiversez cauza atunci cand clientul meu mi-o cere sau cand e in profitul partii pe care o reprezint, sau abuzez de toate exceptiile si cererile (chiar daca imi dau seama ca nu sunt admisibile) daca e in profitul meu.
    Si nu in lutimul rand nu uitati ca avocatii traiesc din banii clientilor, iar uneori pentru a trai, pentru a iti putea plati facturile, pentru a putea sa le pui la copii ceva pe masa mai iei si bani ca sa faci cauze ce nu au sorti de izbanda, in care nu crezi sau care poate reprezinta chiar prostii juridice. Copilul cand iti spune ca ii e foame nu te intreaba daca banii cu care i-ai cumparat painea sunt bani castigati ca urmare a afaptului ca ai sutinut prostii juridice sau genialitati.

  6. Corbu spune:

    Eu il stimez mult pe d-nul Danilet si cred ca ar trebui sa fie mai multi ca dansul. Cat despre judecatori, nu cntest ca sunt multi care muncesc si sunt corecti dar aceasta este sau ar trebui sa fie o situatie fireasca, si raman cei care de pe scaunul pe care stau se cred mici dumnezei si impart dreptatea dupa bunul plac fara nici o legatura cu legea. Din cand in cand ma lovesc de cate o solutie, de regula data in recurs, prin care se rastoarna toate solutiile si probele din dosar fara vre-o motivare in drept doar pentru ca asa vrea il judice sau asa ii dicteaza interesele. Aici este vina si a unor colegi avocati care pierd cu zambetul pe buze in prima instanta, pentru ca stiu ei ce stiu, si castiga, surprinzator din punct de vedere al legii, in recurs cand partea adversa nu mai poate face nimic – e irevocabila. Frumoasa situatie, nu ? Pentru cine nu crede am multe situatii de pe raza Curtii de Apel Cluj, in special Tribunalul Bistrita Nasaud. Prietenii stiu de ce…….

  7. Karuna spune:

    Nu numai la Bistrita e asa…din pacate si in Lugoj e tot asa…si nici in Timisoara nu e mai bine:se da sentinta FARA a se citi macar dosarul, in sentinta de la recurs sunt scrise lucruri care se bat cap in cap cu realitatea.
    Sunt si avocati care nu-si fac meseria(asta ca sa nu fiu nepoliticoasa, s-ar putea zice ca-si vand clientii)…Pentru ei ce masuri sunt cele mai potrivite? In momentul in care il angajezi nu e obligat sa-ti reprezinte interesele tale , nu ale partii adverse? A mea asa a facut…Pe romaneste:m-a vandut !

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD