« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

Abordarea doctrinara a fiscalitatii
15.04.2008 | JURIDICE.ro, Madalin Niculeasa

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

De ceva vreme am incercat sa aprofundez, atat din perspectiva practica cat si din perspectiva teoretica (stiintifica), fiscalitatea din tara noastra, iar constatarile si concluziile dobandite in cursul acestei experiente m-au determinat sa concluzionez ca in aceasta materie avem o abordare unilaterala, combinativa si funciara/retrograda de analiza.

1. Unilateralitatea analizei

Dincolo de ratiunile politice de adoptare a actelor normative, exista posibilitatea sa asezam in spatele acestei proceduri si temeiuri ce tin de tehnica legislativa, de pozitionarea in sistem (vorbesc despre sistemul legislativ) a respectivului act normativ precum si de progresele realizate de cercetarea juridica in materia ce formeaza obiectul reglementarii.

Este indubitabil ca reglementarea unui domeniu ca fiscalitatea trebuie sa tina seama atat de vointa politica (programul politic) a partidului/coalitiei aflate la guvernare, dar mai cu seama trebuie sa bage in seama jurisprudenta si literatura de specialitate in domeniu. Ignorarea acestor surse de inspiratie pentru legiuitor determina adoptarea unor acte normative care pot fi in acord cu vointa politica dar care insa vor fi contrare realitatii juridice.

Mai grava decat ignorarea cercetarilor juridice in domeniu este impiedicarea efectuarii unei astfel de cercetari, prin modificarea unui act normativ la nivel de conceptie. Daca analizam literatura juridica din tara noastra aparuta in ultimii 5 ani de zile, vom observa ca dreptul fiscal este cel mai sarac domeniu din acest punct de vedere, aceasta desi implicatiile practice ale acestuia se rasfrang asupra unui numar foarte mare de persoane, in contextul in care baza veniturilor fiscalizate creste necontenit.

Explicatia acestei saracii doctrinare vine din faptul ca majoritatea persoanelor serioase cu preocupari in domeniu se feresc sa comenteze un act normativ care va fi modificat pana ce articolul sau cartea va apuca sa fie publicata. Mai mult, editurile de profil din tara noastra s-au raliat atat de puternic tendintei date de organele executive ale statului, incat publica reviste cu un continut exclusiv practic, vecine uneori cu popularizarea dreptului, respectiv carti (nu le pot numi studii) care abordeaza exclusiv procedura practica a fiscalitatii. Fara indoiala exista si exceptii notabile in aceste directii, insa eu doresc sa relev anormalitatea si nu normalitatea.

Nu sunt de acord cu sustinerea conform careia fiscalitatea are nevoie doar de practica si de legiuitor. Un domeniu social acoperit juridic nu poate exista si evolua in lipsa unei cercetari juridice chiar si pur teoretice. Dreptul civil sau dreptul comercial din tara noastra au reusit sa se mentina in imediata apropiere a tendintelor legislative existente la nivel international in special datorita cercetarii juridice pur teoretice dezvoltata in decursul timpului. Cunoscatorii inteleg ce inseamna pentru lumea dreptului civil, deopotriva teoretica si practiva, prezenta lui Hamangiu sau pentru lumea dreptului comercial, implicarea lui I.L.Georgescu.

Fiscalitatea din tara noastra are o singura latura, cea practica, lipsindu-i in mod substantial latura teoretica. Adoptarea Codului fiscal respectiv a Codului de procedura fiscala s-a realizat ignorandu-se cercetarea juridica existenta in aceasta materie la nivel national sau international.

Este cunoscut faptul ca doctrina juridica are drept menire sa stabileasca constantele/principiile domeniului de drept analizat. Lipsa constantelor in drept este echivalenta cu ceea ce Maiorescu numea forma fara fond, intrucat raportul dintre realitatea normata si activitatea de legiferarea se afla intr-un dublu raport: realitatea faptica determina adoptarea unui anumit act juridic, dar si realitatile faptice sunt dirijate de vointa legiuitorului. Or vointa legiuitorului, in lipsa suportului doctrinar, poate carmui realitatile faptice in directia gresita. Nu fac o pledoarie pro domo pentru rolul doctrinei in viata juridica, pentru ca nu este nevoie de asa ceva. Necesitatea doctrinei pentru viata juridica este o axioma.

Dreptul fiscal din tara noastra ab initio a fost creat in lipsa suportului doctrinar, in sensul ca actele normative cu impact in domeniu au lasat la o parte cercetarile juridice in domeniu. Aceasta tendinta a fost intalnita si la momentele in care respectivele acte normative au fost modificate. In acest sens, daca Noul Cod Civil este conturat de o echipa din care fac parte profesori, avocati, judecatori, consilieri juridici, Codul fiscal a fost adunat de catre reprezentantii unei singure directii de activitate. Codului fiscal sau Codului de procedura fiscala le lipseste perspectiva globala asupra realitatii juridice.

2. Combinativitatea abordarii

O alta tendinta ce se manifesta in spatiul fiscalitatii romanesti este aceea de a primi acest fenomen exclusiv din perspectiva economica. Exista Codul fiscal comentat de contabili, exista persoane ce apar la televizor, de profesie juristi (avocati), ce apar in mass-media si analizeaza latura economica a fiscalitatii, dupa cum exista economisti ce analizeaza perspectiva juridica a acestui domeniu.

Aceasta intrepatrundere si inversare de perspective face ca in momentul in care juristul trebuia sa explice de ce Ordinul Ministrului Pacuraru cu privire la extinderea bazei de impunere contravenea dispozitiilor legale, acesta sa aiba o serioasa problema de identificare a temeiului constitutional sau de explicitarea a principiului legalitatii in materie fiscala.

Fiscalitatea este un fenomen deopotriva economic si juridic, insa analizarea acestuia trebuie realizata in mod sincronizat si nu interdependent. Mixarea celor doua perspective este contraproductiva.

3. Funciaritatea perceptiei legislative

Lipsa suportului doctrinar, atat la momentul elaborarii actelor normative fiscale cat si pe parcursul aplicarii acestora, induce serioase probleme de conceptie in aceasta materie atat de sensibila. Astfel, spre exemplu, analizand dispozitiile Codului de procedura fiscala, vom observa modul redundant de definire a anumitor institutii, incapacitatea de a defini in mod corect, din punct de vedere juridic, institutia raportului juridic fiscal, nesincronizarea prevederilor fiscale cu dreptul comun, etc.

Apogeul acestei inconsistente doctrinare este reliefat de ultimele modificari aduse Codului de procedura fiscala cu privire la cesiunea de creanta. In conformitate cu art. 1751 C. proc. fisc. „Cesionarul creantei fiscale preia ca urmare a cesiunii de creanta toate drepturile cedentului, cu exceptia celor conferite de calitatea de creditor bugetar.” Din punctul nostru de vedere, anterior acestei modificari legislative, organele fiscale aveau dreptul sa cesioneze catre terti creanta fiscala detinuta impotriva unui contribuabil, situatie in care se cesiona atat principalul cat si ipoteca legala (accesoriul).

La aceasta data, in baza dispozitiilor legale mai sus mentionate, intrucat ipoteca legala constituita de legiuitor in considerarea situatiei creantei bugetare, este un drept conferit de calitatea de creditor bugetar a organului fiscal, exista suficiente argumente pentru a considera ca pe calea cesiunii de creanta, reglementata in mod expres, ipoteca legala nu se transmite tertului.

Aceasta situatie se datoreaza exclusiv modalitatii de adoptare a actelor normative de modificare a Codului fiscal sau Codului de procedura fiscala – in masura in care un conducator al organelor fiscale are impresia ca un anumit domeniu este mai putin reglementat, imediat actioneaza in vederea modificarii cadrului legal, in acord cu propria perceptie. O astfel de abordare a fiscalitatii este vecina cu reactia instinctuala, reactie ce in niciun caz nu poate fi conforma procedurii legislative.

Daca nu vom abandona aceasta atitudine unilaterala, combinativa si funciara de analizarea a fiscalitatii vom ramane in situatia in care literatura franceza de specialitate va vrobi (vorbeste) despre principiul libertatii de gestiune in materie fiscala, iar noi nu suntem capabili, la nivel legislativ, sa definim o institutie pe cat de elementara, pe atat de fundamentala – raportul juridic fiscal.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Fiscalitate, Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Abordarea doctrinara a fiscalitatii”

  1. mr_X spune:

    o abordare practica consider ca era binevenita.oricum, interesant articolul.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD