BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
9 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Răspunderea penală a persoanei juridice

09.12.2014 | Paula VÂRBAN
Abonare newsletter

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că asociaţia constituită, potrivit dispoziţiilor legale privitoare la asociaţii şi fundaţii, ca persoană juridică răspunde penal pentru infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzută în art. 181 din Legea nr. 78/2000, constând în depunerea de documente false la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură de către vicepreşedintele asociaţiei, în interesul şi în numele acesteia, pe baza cărora asociaţia a obţinut ilegal ajutoare finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).
Astfel, fapta primarului unei comune de a încheia acte adiţionale prin care s-a diminuat cuantumul arendei stabilite prin contracte de arendare încheiate în baza hotărârii consiliului local, prin care s-a produs o pagubă consiliului local şi s-a obţinut un folos necuvenit pentru persoana juridică cocontractantă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, cu reţinerea dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000. (Decizia nr. 217/A din 16 iulie 2014 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu)

Avocat Paula VÂRBAN

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 9 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ. Răspunderea penală a persoanei juridice”

  1. ICCJ ar trebui să decidă că tragerea la raspundere penala a unei persoane fictive este una din cele mai ridicole pervertiri ale dreptului şi filosofiei dreptului.

    O persoană juridică nu este o fiinţă umană şi nu poate avea intenţie. Există sancţiuni suficiente civile pentru a pedepsi, suspenda, dizolva, amenda o persoană juridică pentru activităţi ilegale.

    Această „răspundere penală a persoanei juridice” este un concept ridicol iar copierea prostească a legislaţiilor ridicole franţuzeşti ruinează economia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

    Judecătorii nu ar trebui să accepte asemenea concepte juridice ridicole, şi anume răspunderea penală a unei entităţi care NU EXISTĂ.

    Răspunderea penală este doar pentru persoane umane, nu pentru ficţiuni juridice.

    • Ioan BUCSA spune:

      Şi cum ar putea să refuze judecătorii (iar până la ei procurorii) aplicarea acestor concepte juridice!!!? Nu ei fac legile! Să o pună de-un protest!?
      Acuma vorbind despre concepte, dacă unul anume nu există într-un sistem juridic (cum e probabil în cel anglo-american pe care d-voastră îl îndrăgiţi mult), nu înseamnă că el este ridicol; atunci ce să mai spunem de anumite concepte de prin state unde coranul este lege!
      Ridicol a fost că ani de zile în multe alte legislaţii exista insolvenţa persoanei fizice, dar la noi exista doar pentru persoane juridice, adică numai ficţiunile juridice puteau intra în incapacitate de plată!

      • Neconstitutionalitate, incalcarea principiilor.
        Judecatorii refuza sa aplice legi si teorii juridice in fiecare zi.

        • Ioan BUCSA spune:

          Excepţia de neconstituţionalitate ar fi un mijloc eficient (nu am verificat, dar cred că s-a găsit vreun avocat s-o invoce); cum până acum nu s-a declarat vreo neconstituţionalitate, dispoziţiile legale rămân în vigoare. În rest, doar vreţi să glumiţi… mai ales că o astfel de răspundere are sorginte europeană – Recomandarea R(88) din 20 octombrie 1988 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei prin care statele au fost invitate să admită răspunderea penală a persoanelor morale, iar mai multe ţări au reglementat această instituţie şi anume: Franţa prin art. 121-2 din noul Cod penal 1994, Finlanda capitolul 9 din Codul penal 1995), Belgia (art. 5 din Codul penal modificat prin legea din 4 mai 1999), Italia (art.29-32 din Decretul-lege nr. 231/2001), Portugalia (art. 11 alin. 8 Cod penal, în forma propusă de guvern în noiembrie 2006), Republica Moldova (art.21 alin. 3, 4, 5 şi art. 63 din Codul penal, modificat în anul 2008) şi Spania (art. 31 bis din Codul penal 2005, modificat).

          • Domnule Busca,

            Deci nu ați verificat dar credeți că. Apoi 2. Doar pentru că cineva o singură dată atacă o lege ca fiind neconstituțională și CCR zice că e ok, nu înseamnă că pe viitor altcineva nu poate ataca aceeași lege și CCR să zică că de data aceasta e neconstituțională deoarece CCR analizează raportat la motivele invocate (adică eu pot invoca motive mai bune decât cele invocate apriori), și 2. dreptul e viu, ai interpretare evolutivă, etc.

            Chiar nu vă înțeleg răspunsurile dvs. Spuneți că sunteți sigur de ceva deși chiar în cuprinsul răspunsului spuneți totuși că nu ați verificat. Cum puteți fi sigur dacă nici măcar nu verificați apriori?

            • Ioan BUCSA spune:

              Cert este că nu s-a admis vreo excepţie de neconstituţionalitate! Că de ar fi, nu s-ar mai povesti! Aceasta este o chestiune de notorietate, în fiecare zi vedem pe portalurile instanţelor persoane juridice trimise în judecată. Da, şi aşa sunt eu mai superficial, mai ales când se aruncă cu vorbe că, vezi doamne, judecătorii pot refuza aplicarea unor instituţii juridice care unora li se par ridicole; faptul că d-voastră vi s-a părut interesantă problema ridicată, vă rog atunci să completaţi cam în temeiul cărei jurisprudenţe CEDO sau CJUE ar putea refuza judecătorii/procurorii aplicarea răspunderii penale a persoanei juridice, că tot sunteţi specializată în aceste domenii… dacă aveţi timp şi consideraţi că merită un astfel de efort pentru o discuţie amicală, fără mare angajament!!!

    • Domnule Kurtyan,

      Aveți impresia că așa ceva s-ar învăța prin evaluări bazate pe memorie?

      Și dacă și-ar da seama onorata instanță că e ridicol, tot nu ar ști cum să motiveze cât de cât logic și just o asemenea concluzie.

      Așa că mai bine merge cu valul.

      Viva profesorii de drept care află cum gândești și dacă gândești punându-te să memorezi o lege ce azi e, mâine nu mai e!

      Cât mai multe titluri de doctor honoris causa doresc tuturor profesorilor de drept care folosesc aceste metode pe care sigur și ei le condamnă – dar doar în privat (pentru că nu-i așa, de aceea sunt profesori… ca să vorbească ce gândesc doar în șoaptă sau pe la vreo sindrofie după mai multe pahare de veritas!!!)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week