Gheorghe Florea: Statutul profesiei de avocat a avansat mereu sub multe aspecte şi s-a pliat continuu pe cerinţele timpului

Alina Matei: Mulțumesc, domnule Președinte, pentru că ne întâlnim pe acest final de an. Vom vorbi despre cum se prezintă avocatura și ce mai e de făcut. A fost 2014 un an dificil pentru avocatură?

Gheorghe Florea: 2014 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru avocatură, nu numai la nivel naţional, dar şi european. Este un an în care acumulările sub foarte multe aspecte privind profesia au culminat şi reclamă schimbări de mare complexitate în privinţa strategiei de dezvoltare profesională pe care o vom urma în continuare, atât la nivel de uniuni profesionale, cât şi la nivel individual. Directiva serviciilor, care a avut termen de transpunere în 2009, abia acum începe şă-şi arate efectele în ţările UE, după ce s-au tot făcut paşi mai mult sau mai puţin greşiţi la nivelul legislaţiilor naţionale în contextul implementării ei şi a început să se contureze o jurisprudenţă UE. Nu ne mai putem referi la dificultăţile avocaturii strict în România fără a ne raporta la problemele pe care le întâmpină această profesie în Uniunea Europeană pentru că suntem din ce în ce mai interconectaţi din punct de vedere legislativ, economic, tehnologic.

Cum Directiva UE nu poate face diferenţa dintre dreptul anglosaxon şi cel continental şi pentru că plasează avocatura într-un cadru de reglementare comun cu ceilalţi profesionişti din domeniul comerţului (chiar cu excepţiile de rigoare pentru profesiile autoreglementate), efectele acesteia au fost şi sunt disruptive, mai ales pentru avocaţii din statele de drept continental. Iată că dintr-o dată, inclusiv în terminologia din legislaţia naţională, avocaţii au devenit prestatori de servicii, clienţii au devenit consumatori, iar avocatura e privită ca „piaţă”, lucruri de neconceput în urmă cu câţiva ani doar. O tradiţie de secole este negată brusc prin acte normative şi efectele se văd abia acum, când principiile fundamentale care au asigurat continuitatea profesiei încep să-şi piardă din forţă sub impactul avalanşei de reglementări care ating profesia, impunând legile de drept comun ale comerţului.

De aceea, sunt de părere că ar fi fost necesară o Directivă separată a profesiilor reglementate, care să ţină cont de principiile fundamentale, care sunt total diferite de regulile care guvernează comerţul. Iată că aceste confuzii îşi arată efectele abia acum, când guvernele mai multor state pregătesc proiecte de reformă a profesiilor liberale, fără a avea o viziune corectă a ceea ce înseamnă avocatura sub aspectul principiilor ei fundamentale. Uitaţi-vă la ceea ce se întâmplă în Franţa, unde avocaţii sunt supuşi unor presiuni fără precedent în istorie, din cauza proiectului de reformă a profesiilor liberale, care bulverseză total condiţiile de exercitare a profesiei, divizând profesia prin crearea avocaturii de întreprindere (pe lângă jurişti) şi fără să aibă soluţii viabile în legătură cu modalităţile de respectare a principiilor fundamentale privind confidenţialitatea comunicărilor avocat-client şi secretul profesional. Avocaţii francezi sunt în greve şi proteste continue de la începutul acestui an, ultimul protest fiind anunţat chiar pe 10 decembrie, de „Ziua Europeană a Avocaţilor”. Dezbinările în profesie, aduse prin impunerea legilor comerţului, se văd şi sub altă formă. Un grup foarte puternic de avocaţi, mai ales din punct de vedere financiar, în acest caz din Baroul Paris, face opinie separată faţă de restul avocaţilor din întreaga Franţă. Ce efect au tendinţele de dezbinare venite din afară? Acelaşi de când lumea: Divide et impera! Mergând pe o astfel de concepţie, ordinele vor veni din afara profesiei a cărei capacitate de autoreglementare va slăbi considerabil. Nici nu cred că trebuie să mai vorbesc de alte perspective sumbre în acest cadru pentru că sunt lesne de înţeles şi situaţia din România nu face parte din alt film. Transpuneţi acest scenariu în România, mutatis mutandis, şi veţi avea o viziune destul de limpede! Nu ne putem gândi că asta se întâmplă doar în Franţa pentru că şi politica e interconectată în toate dimensiunile ei.

Vreau să precizez că sunt perfect de acord cu faptul că avocatura are nevoie de schimbări de anvergură în condiţiile în care clienţii reclamă servicii integrate, precum şi de faptul că modalităţile de comunicare avocat-client, precum şi comunicarea avocat-public au intrat într-o era total diferită, cea tehnologică, a instantaneităţii. Sunt deplin conştient că avocaţii au nevoie de o promovare profesionistă a serviciilor lor pentru a face faţă în actualul mediu de evoluţie supraaglomerat informaţional şi în care ne intersectăm tot mai mult cu profesii conexe care încearcă să-şi tragă o serie de atribuţii avocaţiale în domeniul lor. Am iniţiat de mai multe ori anul acesta consultări cu avocaţii pentru a găsi soluţii de reglementare la aceste probleme extrem de complexe şi dificile atunci când trebuie să pui în balanţă şi să asiguri o proporţionalitate între aceste drepturi pe care trebuie să le aibă avocaţii pentru a subzista şi principiile fundamentale privind confidenţialitatea şi secretul profesional.

De aceea, acum, mai mult decât oricând, avem nevoie de coeziune, de acceptarea deciziei majorităţii conform legislaţiei speciale privind profesia. Pentru că altfel deciziile privind schimbările necesare se vor lua din afara sferei de autoreglementare a profesiei, cu consecinţele pe care le putem prevedea.

Alina Matei: Peste 23.000 de avocați cu drept de exercitare a profesiei sunt, azi, în România, cărora li se adaugă cei suspendați (peste 2.000) și avocații stagiari (în jur de 1.300). De la avocatul care-și exercită profesia într-un cabinet de avocatură până la firme de avocatură medii și mari, cu toții au același scop: găsirea unei clientele cât mai bune și activitatea în beneficiul acesteia cu respectarea legii. Aceasta fiind o parte a realității, cum interacționează avocații cu baroul, cu Uniunea?

Gheorghe Florea: Comunicarea UNBR cu barourile şi cu avocaţii au fost preocupări de prim ordin în ultimii doi ani pentru că am simţit nevoia îmbunătăţirii acesteia în contextul în care s-au acutizat problemele profesiei datorită influenţelor externe dar şi a reformei legislative aduse de noile coduri.

Este clar că pentru a implica avocaţii în procesul de autoreglementare şi pentru a-i ajuta să susţină profesia trebuie să le facem mai facilă cunoaşterea tuturor aspectelor legislative, politice, economice şi sociale care au tangenţă cu profesia în această avalanşă de informaţii cu care suntem copleşiţi zilnic. De aceea, membrii consiliului UNBR primesc zilnic infomări sub forma unei reviste a presei extinse, în care sunt puşi la curent cu tot ce se întâmplă în ţară şi în lume legat de profesie. Ei sunt puşi la curent cu luările de poziţie ale autorităţilor administrative şi instituţionale cu privire la profesie şi principiile ei fundamentale atât la nivel naţional, cât şi la nivelul factorilor de decizie europeni. Sunt informaţi, de asemenea, cu privire la proiectele legislative europene sau naţionale pentru a putea face nişte prognoze asupra evoluţiei profesiei şi o strategie de dezvoltare. Prin Buletinul informativ al UNBR toți avocații sunt informaţi asupra deciziilor la nivelul Uniunii, iar prin newsletter-ul lunar sunt informați asupra tuturor proiectelor sau modificărilor legislative şi asupra jurisprudenţei care au incidenţă asupra exercitării profesiei.

La rândul lor, consilierii UNBR pot tria informaţiile şi îi pot informa pe membrii barourilor din care fac parte sau pot publica pe site-ul propriu revista presei pentru că este concepută în aşa fel încât să fie respectate drepturile de autor. Când sunt evenimente mai deosebite, le trimitem informări separate.

Tot pentru a îmbunătăţi comunicarea, în şedinţa Consiliului UNBR, care a avut loc la Mamaia la 6 septembrie 2014, s-a hotărât constituirea unui grup de lucru pentru studierea perspectivelor profesiei de avocat până în anul 2025 în funcţie de evoluţia contextului economic şi social în ideea că avocații și barourile trebuie să poată dispune de repere şi informaţii esenţiale pentru a-şi putea crea strategiile şi reformele care sa le permită să deţină controlul viitorului lor în profesie. Pentru a determina voinţa majoritară şi a răspunde în consecinţă trebuie să identificăm ce îşi doresc avocaţii de astăzi pentru viitorul profesiei. Pentru a putea face prognoze şi pentru a acţiona corect, suntem în curs de iniţiere a unor studii sociologice şi întâlniri de grup la care participă politologi, economişti, sociologi, finanţişti, reprezentanţi ai învăţământului juridic superior, ai mediului de afaceri, ai altor profesii juridice şi conexe.

Avem toată deschiderea pentru a comunica cu avocaţii, pentru a putea răspunde doleanţelor majorităţii în cunoştinţă de cauză dar mai ales pentru a-i implica în evoluţia profesiei şi în autoreglementarea ei. Încă aşteptăm mai multe feedback-uri din partea lor, în timp util, nu în ajunul sau în timpul evenimentelor profesionale. Dar suntem pe un trend pozitiv.

Alina Matei: Care sunt amenințările la adresa avocaților? Ieșirea avocatului din cadrul legal, o protecție a secretului profesional al avocaților care ar putea fi îmbunătățită, virarea către mediul economic, micile fricțiuni cu judecătorii sau unele tălpi ale procurorilor, anticamera mediatorilor…

Gheorghe Florea: Tot ceea ce aţi enumerat ar putea constitui ameninţări la adresa avocaţilor, dacă nu gestionăm situaţiile în timp util şi în cadrul legal al organizării profesiei. Comunicarea ocupă un rol important aici pentru că numai informarea coerentă şi consecventă poate determina reacţiile corespunzătoare.

În legătură cu cadrul legal de protecţie a secretului profesional, suntem într-un moment crucial al reformelor legislative la nivel european, la care trebuie să fim foarte atenţi pentru că acestea vor ajunge şi la noi acasă foarte curând. Mă refer la modificările de amploare care au loc în domeniul reglementărilor în domeniul protecţiei datelor personale şi a reţinerii sau accesului la aceste date. Nu degeaba Consiliul Barourilor Europene (CCBE) a propus ca tema principală a dezbaterilor care vor avea loc cu prilejul Zilei Europene a Avocaţilor din data de 10 decembrie 2014 să fie ”Supravegherea electronică în masă, ca ameninţare la adresa secretului profesional şi a confidenţialităţii relaţiilor dintre avocat şi clienţi”.

Sunt modificări legislative menite să bulverseze legislaţiile naţionale. Sub motivaţia apărării siguranţei naţionale, a luptei împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate, raportul dintre scop si mijloace s-a dezechilibrat destul de mult în ultima vreme în defavoarea respectării principiilor confidenţialităţii şi secretului profesional. Poziţia Parlamentului European în această privinţă a fost exprimată foarte clar în Rezoluţia din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne. Se subliniază în mod special că „orice incertitudini legate de confidențialitatea informațiilor comunicate în cadrul relației dintre avocat și client ar putea avea un impact negativ asupra dreptului cetățenilor la consiliere juridică, asupra accesului la justiție și asupra dreptului la un proces echitabil”. Una dintre cele 8 acţiuni dispuse prin această Rezoluţie este „protejarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE (inclusiv împotriva amenințărilor la adresa libertății presei), a dreptului publicului de a primi informații imparțiale și a confidențialității profesionale (inclusiv în relația avocat-client), precum și asigurarea unei protecții sporite a denunțătorilor”. Prin urmare, lucrurile se îndreaptă spre bine atâta vreme cât oficialii europeni au înţeles şi susţin faptul că secretul profesional şi confidenţialitatea nu este numai un principiu fundamental al profesiei de avocat, ci şi o condiţie esenţială a statului de drept, a dreptului cetățenilor la consiliere juridică, asupra accesului la justiție și asupra dreptului la un proces echitabil.

În ceea ce priveşte ameninţările legate de virarea profesiei către mediul economic, aş vrea să precizez că este vorba de mediul „comercial”, supus legilor comerţului care nu sunt similare şi nici compatibile cu cele ale exercitării profesiei de avocat. Avocatul traieşte într-un mediu economic şi trebuie să contribuie la funcţionarea economiei aducînd valoare adăugată acesteia prin opiniile juridice exprimate în activitatea sa. Cât priveşte problema tendinţelor de „comercializare” a avocaturii la anumite nivele doar, despre aceasta şi consecinţele posibile am vorbit mai devreme.

Aţi mai amintit de „micile fricțiuni cu judecătorii sau unele tălpi ale procurorilor”. Acestea în general sunt inerente în mediile judiciare unde intervin dezbateri aprinse, opinii diferite. Mai intervin şi răbufniri emoţionale, uneori îndreptăţite. Dar după cum aţi văzut, acestea s-au atenuat după puseul de la sfârșitul verii. Au avut loc întîlniri cu membrii CSM, cu magistraţii şi s-a ajuns la rezolvarea celor mai multe probleme. Nu cred că acestea pot constitui ameninţări la adresa avocaţilor, decât dacă nu sunt gestionate corect, cu diplomaţie, într-un cadru organizat legal şi nu prin acţiuni individuale, emoţionale.

Cât despre „anticamera mediatorilor”, în sine aceasta nu este câtuşi de puţin o ameninţare la adresa avocaţilor întrucât este o modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor, la care avocaţii pot să participe alături de clienţii lor. Avocaţii trebuie să ofere clienţilor lor cele mai bune soluţii pentru rezolvarea conflictelor şi dacă aceasta este medierea într-o speţă anume, pe aceasta trebuie să o propună clientului. Nu ne aflăm în raporturi de concurenţă cu mediatorii. Dimpotrivă, suntem parteneri în oferirea celor mai bune soluţii pentru client. Într-adevăr, însă, ameninţările la adresa ambelor profesii ar putea surveni atunci când avocatura şi medierea sunt privite în raporturi concurenţiale, când se încearcă impunerea cu forţa a medierii prin acte normative, aşa cum s-a întâmplat până când Curtea a constatat neconstituţionalitatea lor.

 Alina Matei: Se duce realmente un război, de foarte mult timp, între barourile tradiționale și cei care vor alte barouri. Soluțiile magistraților sunt și pro și contra. Cândva o să explodeze…

Gheorghe Florea: Acest război n-ar fi existat dacă examenul de primire în profesie ar fi rămas tot un simplu interviu, ca în trecut, dacă mai multe persoane rejectate din alte profesii juridice pe diverse motive de nedemnitate nu ar fi vrut să se refugieze în avocatură. Din păcate pentru ei, s-au izbit de un refuz fundamentat legal. Nu s-ar fi amplificat atât de mult această problemă dacă zeci şi sute de avocaţi din alte state membre nu ar fi vrut să scape de rigorile legilor lor cu privire la intrarea în profesie şi nu ar fi crezut, induşi în eroare fiind, că în România legea nu are vreo valoare reală. Aşa că mulţi dintre ei au aflat cu stupoare că nici aici nu pot veni încălcând legea, că UNBR nu e o trambulină pentru eludarea legislaţiei altor state, aşa că s-au orientat spre grupuri de persoane care promovează sfidarea legii, sub deviza ”intrarea e liberă, dar serviciile trebuie plătite!” Cine ar fi dorit cu adevărat să cunoască stuația reală a dispozitiilor legale în România, ar fi putut consulta site-urile UNBR (inclusiv în limba engleză) şi INPPA în perioada ultimelor examene de admitere în profesie. Dacă poţi să şi tragi concluzii atunci când citeşti informaţii la rece, nealtoite cu subiectivisme de presă de scandal, acolo scrie tot. Un avocat cu vocaţie ar trebui să poată să le citească astfel încât să-şi poată forma propria opinie.

Este un război pe care suntem nevoiţi să-l ducem în acest context, însă orice avocat cu experienţă ştie că frauda nu poate dura la nesfârşit. Situaţia a explodat deja şi din tot acest scandal provocat de grupuri de persoane educate și susținute, inclusiv de ”formatori de opinie”, să ignore legea şi nu numai, adevărul va ieşi la iveală, iar apele se vor limpezi curând.

Alina Matei: Avocații, cei mai mulți dintre ei, sunt oameni activi, onești, realiști, cu pasiune și dăruire pentru binele lor și al clienților, cu spirit al dreptății pregnant, cu un ochi pe Internet și altul pe e-mail. Cum ar trebui să gestioneze relația cu clientul, din punct de vedere al confidențialității, în această lume a online-ului în care pot interveni și factori externi?

Gheorghe Florea: În acest domeniu ne-am confruntat cu foarte multe provocări în ultima perioadă. După dezvăluirile lui Snowden din iunie anul trecut, cunoaştem deja amploarea supravegherii în masă în lipsa unei autorizaţii prealabile date de vreo instanţă sau autoritate administrativă. Evident că aceste aspecte pun în mare pericol confidenţialitatea comunicărilor şi avocatul individual nu prea are ce face singur, în condiţiile în care momentan cadrul legal de protecţie este depășit şi dezechilibrat. El poate doar să-şi ia măsuri individuale de precauţie sporite, utilizând cu mare atenţie corespondenţa electronică, până vom avea garanţiile legale corespunzătoare, în curs de adoptare la nivel UE.

O problemă majoră în ultima vreme a fost generalizarea utilizării cloud computing-ul în activitatea avocaţială şi în relaţiile cu clienţii. Cloud-ul apare tot timpul în activitatea de zi cu zi, chiar şi cînd eşti întrebat pe mail unde vrei să descarci documentul, una dintre opţiuni fiind un cloud sugerat la un moment dat de mail, pe care l-ai acceptat mai mult sau mai puţin în cunoştinţă de cauză. Când înaintezi în munca avocaţială simţi nevoia să utilizezi cloud-ul tot mai mult pentru că e eficient sub aspectul costurilor şi pentru că te ajută să te organizezi şi să comunici uşor cu clienţii.

De aceea, folosirea cloud-ului de către avocaţi a intrat în atenţia Consiliului Barourilor Europene (CCBE) care a adoptat în 2012 un set de orientări pentru a-i face mai conștienţi de diversele riscuri asociate cu cloud computing-ul și pentru a-i ajuta în luarea deciziilor privind utilizarea acestor tehnologii în cunoștință de cauză. În ideea că avocaţii nu pot ignora utilizarea cloud-ului avînd în vedere că este un instrument de eficientizare atât sub aspect economic, cât şi organizatoric, precum şi în ideea că avocaţii nu-şi pot permite să rămână în urma tehnologiilor dacă vor să ofere clienţilor lor servicii de cea mai bună calitate, CCBE recomandă avocaților anumite măsuri de precauţie având în vedere că au obligaţia legală a confidenţialităţii. De exemplu, să ţină cont de cerințele Directivei privind protecția datelor, în special în privinţa dificultăților generate de transmiterea datelor în afara Spaţiului Economic European (SEE), având în vedere standardele inferioare de protecție a datelor care se aplică în multe jurisdicții din afara SEE şi practica furnizorilor serviciilor de cloud de a-şi rezerva dreptul de a stoca date oriunde în lume. O altă recomandare este ca în cazul în care un avocat dorește să folosească orice serviciu de cloud, trebuie să ceară acordul prealabil al clientului și să aibă aprobarea expresă a acestuia de a permite utilizarea cloud-ului.

Alina Matei: Vă mulțumește cum este reglementat astăzi statutul avocatului? Protecția lui este suficientă pentru satisfacerea intereselor clientului?

Gheorghe Florea: Fiind un instrument mai flexibil decât legea, Statutul profesiei de avocat a avansat mereu sub multe aspecte şi s-a pliat continuu pe cerinţele timpului. Sigur că ritmul accelerat în care se petrec schimbările în ultima vreme determină necesitatea unor modificări. Dar trebuie să abordăm o schimbare de optică bazată pe ideea că evoluţia tehnologiei a făcut ca exercitarea profesiei şi cererea pieţei să avanseze într-un ritm fără precedent, la care nici măcar o reglementare flexibilă cum este Statutul nu va putea ţine pasul. Deci, nu aş merge pe ideea că trebuie să reglementăm „tot ce mişcă” în profesie, pentru că vom fi depăşiţi mult mai repede decât până acum de cererile tot mai sofisticate şi mai diversificate ale clienţilor. Ideea este să lăsăm avocaţilor libertate de acţiune astfel încât să fie în măsură să ţină pasul cu cererile clienţilor. În acelaşi timp însă trebuie să întărim garanţiile de protecţie a principiilor fundamentale astfel încât să-şi stabilească singuri limitele, conștienți că au responsabilitate față de client, dar și față de profesie!

Suntem într-o perioadă în care la nivel european şi global se caută cu ardoare soluţii în acest sens, în plin proces de reformă a legislaţiei privind protecţia datelor, în care confidenţialitatea comunicărilor avocat-client este privită, în mod expres, ca o condiţie esenţială a statului de drept. E o conştientizare din partea legislativului european a ceea ce se va putea întâmpla dacă nu acordăm suficientă atenţie acestui principiu. Aşadar, în 2015 se vor limpezi lucrurile, odată cu avansarea în procedurile legislative cu privire la protecţie datelor şi care, evident, vor avea efecte şi la noi în urma transpunerii.

Alina Matei: Credeți că avocații români care asigură asistența judiciară din oficiu vor urma modelul avocaților francezi, care, în robe, au ieșit în stradă la protest, întrucât onorariile sunt încasate cu întârziere?

Gheorghe Florea: Este posibil şi acest lucru pentru că în condiţiile în care le ajunge cuţitul la os, după mai multe luni în care întârzie plata oficiilor, situaţia nu mai poate fi controlată de nimeni. UNBR a făcut nenumărate demersuri la Ministerul Justiţiei. Anul acesta, în iunie, UNBR a propus un Proiect de Protocol privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală, refăcut și actualizat.

La fiecare întâlnire pe care am avut-o cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei am pus în discuţie această mare problemă a avocaturii. Aşadar, în lipsa unor răspunsuri concrete din partea Ministerului Justiţiei la aceste probleme, este foarte dificil să anticipez cum vor reacţiona avocaţii şi să spun că nu vor ieşi în stradă la protest, cum s-a întâmplat în Franţa. Ei sunt la curent şi cu ceea ce se întâmplă acolo pentru că presa juridică a scris de mai multe ori. Nu ştii când pot răbufni în faţa acestor probleme de subzistenţă. Şi nu putem să le spunem să se ducă acasă că totul va fi bine, dacă nu vom avea şi răspunsuri concrete de la Minister.

Alina Matei: E din ce mai evident că lucrurile trebuie privite spre viitor. Mai sunt aspecte lăsate nerezolvate pentru atingerea obiectivelor propuse?

Toate cele arătate mai sus sunt problemele pentru care căutăm soluţii pentru a le rezolva. O rezolvare a tuturor problemelor, de genul am închis dosarul, s-au dat toate soluţiile, este imposibilă. În ritmul ameţitor în care trăim azi, apar probleme şi de unde nu te aştepti, datorită interconexiunii din ce în ce mai puternice cu factori externi care subminează autonomia profesiei. „Efectul fluture” se manifestă mai pregnant ca niciodată. Şi nu apuci să găseşti o soluţie pentru o problemă că situaţia se amplifică şi necesită schimbarea soluţiei. În această perioadă avem de a face cu schimbări de paradigmă, nu mai ajunge să ajustezi reglementările. De aceea spun că trebuie să întărim forţa principiilor fundamentale pentru a face faţă provocărilor, să conlucrăm, să regândim și să adaptăm soluții, să avem forța să recunoaștem când greșim, dar să fim preocupați mai ales de construcție și nu de atacuri prin care imităm formule aplicabile în alte vremuri și pe care le întâlnim încă și în alte domenii!

Alina Matei: Sunteți un președinte de Uniune foarte vocal. Ați luat atitudine, ați conștientizat repede și la timp transformările profesiei de avocat, implicațiile economice sau forța Internetului. V-ați simțit vreodată presat?

Gheorghe Florea: Nu m-am simţit niciodată presat pentru că aş nega un alt principiu fundamental al profesiei, cel privind independenţa avocatului, care însemnă că avocatul trebuie să fie independent faţă de stat sau de alte interese puternice şi nu trebuie să permită ca această independenţă să fie compromisă de presiuni nepotrivite. Poate că uneori m-am simţit dezamăgit sau chiar luat prin surprindere de diverse tentative de subminare a profesiei, însă nu presat astfel încît să nu pot merge mai departe în susţinerea valorilor profesionale, chiar şi în faţa unor curente potrivnice.

Alina Matei: Domnule Președinte, vă rog, un mesaj pentru toți avocații români.

Gheorghe Florea: Mesajul meu este că ne aşteaptă vremuri complexe, în care se va pune problema supravieţuirii profesiei şi depinde de noi cum ştim s-o apărăm. Aş vrea să îi îndemn pe colegii avocaţi să fie atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru sub aspectul reformelor în avocatură puse la cale de guverne, împotriva voinţei majorităţii avocaţilor. Aş vrea să îi rog să conştientizeze câtă importanţă are pentru supravieţuirea profesiei apărarea confidenţialităţii şi a secretului profesional şi să le apere cu toată forţa, în orice împrejurare. Nu în ultimul rând, aş vrea să-i rog să fie atenţi la derularea schimbărilor care vor urma foarte curând cu privire la legislaţia apărării vieţii private şi legislaţia retenţiei datelor şi să nu stea deoparte dacă identifică încălcări ale drepturilor fundamentale. Orice opinie juridică expusă în apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, implicit a principiului cofidenţialităţii, contează şi sporeşte forţa acestora.

Alina Matei: Vă mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Gheorghe Florea: Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?