« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Insolventa. Domeniul si scopul procedurilor
18.04.2008 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

CAPITOLUL 1 – Domeniul si scopul procedurilor de insolventa

Sectiunea 1 – Scurte referinte de ordin istoric

Notiunea de faliment, provenita din latinescul fallo, fallere (a rata, a nu reusi), a echivalat, pana in sec. XX, cu esecul in afaceri. Falitul era automat considerat infractor (fallitus ergo fraudator), fiind condamnat la inchisoare.

Germenii procedurii insolventei se gasesc in dreptul roman, unde aceasta se materializa in procedura denumita venditio bonorum, devenita ulterior distractio bonorum. De altfel, din procedura de venditio bonorum s-a dezvoltat ulterior atat institutia executarii silite, cat si ce a falimentului.

Prabusirea Imperiului Roman a dus la “uitarea” vechilor institutii ale dreptului roman timp de peste 1300 de ani, pana la redescoperirea lor in perioada redactarii marilor coduri ale sec. al XIX-lea.

Tratamentul comerciantilor in dificultate a cunoscut o evolutie interesanta. In perioada statutelor oraselor italiene, procedura avea un caracter sanctionator, culminand cu distrugerea simbolica a bancii pe care comerciantul falit isi expunea marfurile (banca rotta).

Prima reglementare sistematica a falimentului s-a realizat prin Codul Comercial francez din 1807, care instituia un regim foarte dur in comparatie cu cel actual, deoarece falitul era inchis la inchisoarea datornicilor pe perioada desfasurarii procedurii.

In legislatia moderna, falimentul nu mai este decat o modalitate a procedurii insolventei, iar cel supus procedurii nu mai este denumit “falit”, ci debitor. In multe cazuri, starea de insolventa a devenit tratabila, iar in acest fel insolventa s-a demarcat de faliment. In continuare, a rezultat ideea procedurii de redresare sau reorganizare judiciara, care urmareste sa asigure supravietuirea comerciantului care merita sa fie salvat (US Bankruptcy Reform Act, 1978).

In ultima vreme, noile conceptii infatiseaza procedura insolventei ca o procedura care permite intreprinzatorului aflat in dificultate sa esueze in mod organizat. Din pacate, odata cu aceste viziune legislatia insolventei a devenit din ce in ce mai indulgenta, ajungand sa pericliteze ideea de credit – ca incredere intre comercianti.

Sectiunea 2 – Caracteristicile procedurii insolventei

Caracteristica esentiala a procedurii insolventei este starea de insolventa, deoarece aparitia ori iminenta acestei stari marcheaza inceputul perioadei de restrictie a drepturilor debitorului, restrictie specifica procedurii insolventei.

Initial, in legislatia romaneasca s-a dat prioritate masurilor de redresare a debitorului, in dauna scopurilor normale ale procedurilor de insolventa, care urmaresc, in principal, acoperirea datoriilor fata de creditori. Rezultatul nu a intarziat sa apara: in Raportul de tara pentru Romania al Comisiei Europene din 6.10.2004, economia Romaniei era declarata o economie de piata functionala, dar neconcurentiala. Din pacate, la peste 3 ani de la acest raport si dupa aderarea la UE, starea de fapt nu s-a schimbat, iar legiuitorul roman continua sa distorsioneze jocul concurentei prin amanarea procedurilor de insolventa relativ la unele societati.

Sectiunea 3 – Scopul procedurii insolventei

Scopul Legii insolventei este: acoperirea pasivului debitorului, oricare din modalitatile procedurii colective fiind un mijloc adecvat atingerii acestui scop. Nu se poate accepta ideea ca reorganizarea judiciara ar fi prioritara. De altfel, Proiectul optim 2003, elaborat cu concursul unor experti internationali si cu implicarea Ministerului Justitiei, recomanda ca sistemele de drept sa asigure optiunea reorganizarii, fara a considera reorganizarea prioritara falimentului/lichidarii. In plus, cel putin din punct de vedere cantitativ, reorganizarea judiciara este o modalitate exceptionala a procedurii, putand fi instituita in foarte putine cazuri, procedura simplificata de faliment fiind cea obisnuita.

Sectiunea 4 – Obiectul procedurii insolventei

Averea debitorului reprezinta, in principiu, obiectul procedurii insolventei. Insa, in vederea atingerii scopului procedurii, obiectul mai poate fi reprezentat si de patrimoniul asociatiilor cu raspundere nelimitata ori de patrimoniul persoanelor din conducerea debitorului – persoana juridica vinovate de aducerea acesteia in stare de insolventa. Si in cazul insolventei transfrontaliere exista unele particularitati in ceea ce priveste obiectul procedurii insolventei.

Sectiunea 5 – Subiectii procedurii insolventei

Legea insolventei stabileste, intr-o maniera descriptiva, sfera persoanelor carora li se aplica procedura “generala” de insolventa. In urma analizei textului, se poate concluziona ca dispozitiile Legii insolventei se aplica oricarei persoane fizice/juridice care desfasoara o activitate economica sub forma unei intreprinderi, cum ar fi: comerciantii; grupurile de interes economic, inclusiv cele care nu au calitate de comerciant; societatile agricole; oricare alte persoane juridice de drept privat care desfasoara si o activitate economica.
Conceptia traditionala potrivit careia procedura insolventei se aplica numai comerciantilor a fost abandonata de legiuitorul roman inca din 2004, insa deocamdata nu exista o reglementare a insolventei simplilor particulari, asa cum exista in Statele Unite sau in Franta, desi o astfel de reglementare este necesara intrucat piata creditelor de consum se dezvolta intr-un ritm periculos.

§1. Comerciantii

In ceea ce priveste persoana fizica devenita comerciant in conditiile art. 7 C.Com., in cazul in care comertul este exercitat in conditii ilicite, este mai necesar ca oricand sa se aplice procedura falimentului, care culmineaza cu eliminarea din cimpul relatiilor de afaceri a celor care au scurcircuitat aceste relatii. In economia dispozitiilor Legii insolventei, procedura falimentului se aplica debitorului persoana fizica ce exercita comertul individual sau in cadrul unei asociatii familiale.

Societatile comerciale devin comercianti odata cu inmatricularea in Registrul Comertului, de cand dobandesc si personalitate juridica. Exista o serie de situatii practice in care se poate afla societatea comerciala si care ridica probleme speciale: societatea in curs de constituire, societatea neregulat constituita, societatea dizolvata, societatea declarata nula, societatea fictiva.

§2. Societatile agricole

Societatile agricole – care au ca obiect de activitate agricultura – sunt, in mod traditional, considerate necomercianti. Cu toate acestea, Legea insolventei le include expres si pe ele in domeniul sau de aplicare.

§3. Grupurile de interes economic

GIE – entitate relativ noua si putin practicata in dreptul romanesc – poate avea, in functie de obiectul sau de activitate, fie calitate de comerciant, fie calitate de necomerciant. GIE este supus procedurii insolventei indiferent daca are sau nu calitatea de comerciant.

§4. Alte persoane juridice de drept privat care desfasoara si activitate economica

Procedurile de insolventa se aplica si “altor persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice”. In randul acestora, sunt incluse asociatiile si fundatiile, orice organizatii non-guvernamentale care desfasoara in Romania si activitati economice, asociatiile si cluburile de fotbal, societatile civile de avocati, practicieni in insolventa sau medici care beneficiaza de personalitate juridica si care desfasoara si activitati economice, precum si eparhiile sau culturile religioase. In schimb, asociatia in participatie (reglementata de art. 251-256 C.Com.), grupul de societati ori societatea civila – entitati care nu se bucura, in tara noastra, de personalitate juridica – nu sunt supuse procedurii insolventei. Solutia lipsirii acestor entitati de personalitate juridica, adoptata de legislatia romaneasca, este anacronica si criticabila.

§5. Institutiile publice, din perspectiva Legii insolventei

Institutiile publice sunt excluse de la aplicabilitatea procedurii insolventei (art. 8 C.Com.). Aceasta solutie nu se mai afla insa pe actualul trend legislativ, care a abandonat conceptia traditionala conform careia procedura insolventei se aplica exclusiv comerciantilor. O prima bresa serioasa in aceasta conceptie, conform careia institutiile publice nu pot fi supuse procedurii insolventei, a fost realizata de o Lege din 2006 privind finantele publice locale, care reglementeaza o procedura de insolventa sui generis a unitatii administrativ-teritoriale. O scurta analiza a acestei legi duce inevitabil la concluzia ca dispozitiile sale sunt nebuloase, necesitand numeroase clarificari.

§6. Simpli particulari, aflati in situatie de supraindatorare, si procedura insolventei

In ceea ce-i priveste pe simplii particulari, se poate spune ca legislatia romaneasca se dezintereseaza de tratamentul judiciar al acestora in situatia supraindatorarii, in ciuda existentei unor dispozitii in Codul Civil – vetuste si desuete – referitoare la starea de deconfitura.

Exista serioase argumente pentru extinderea legislatiei insolventei fata de simplii particulari, pentru situatiile de supraindatorare a acestora.

Despre Gheorghe Piperea >>

* Publicam in foileton rezumatul unei lucrari monumentale cu privire la Insolventa (cca. 1200 pag.). Lucrarea – Insolventa: legea, regulile, realitatea – va aparea la editura Wolters Kluwer.

Rezumatul lucrarii:
Introducere
– Domeniul si scopul procedurilor de insolventa (acest text)
Metodele si procedurile de preventie a insolventei

 

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Insolvență, Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD