Abordarea autorităților fiscale în raport cu agenții de muncă temporară care prestează servicii transfrontaliere are consecințe în planul securității juridice
11 decembrie 2014 | Ionuț BOHĂLȚEANU, Ionuț BOHĂLȚEANU, Alexandra PATRASCU
Verificarile demarate recent de autoritatile fiscale in cadrul unui proiect pilot vizand cresterea conformarii fiscale in domeniul impozitului pe salarii si al contributiilor sociale s-au soldat in general cu reincadrarea sumelor specifice acordate salariatilor temporari pentru desfasurarea activitatii in strainatate. Astfel, sumele acordate salariatilor temporari distinct de salarii si exclusiv pentru desfasurarea activitatii in strainatate au fost asimilate salariilor, fiind astfel recalculat impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, totodata fiind aplicate dobanzile si penalitatile de intarziere aferente si dispuse masuri asiguratorii, mergand chiar pana la sesizarea organele de urmarire penala sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala.
Fata de concluziile autoritatilor fiscale, din punct de vedere juridic, se poate constata o lipsa de corelare a actelor normative si potentiale disfunctionalitati de interpretare a legii care, dincolo de majorarea imediata a sarcinii fiscale a contribuabililor verificati, pot avea consecinte semnificative in planul securitatii juridice traduse implicit intr-un impact inerent la nivelul economiei nationale.
In acest sens, legislatia comunitara care prevaleaza in raport de legislatia nationala exclude expres din sfera veniturilor salariale cheltuielile de transport, cazare si masa suportate efectiv pentru punerea la dispozitie a salariatilor temporari in cadrul prestarii de servicii transnationale. Totodata, legislatia comunitara interzice Romaniei aplicarea sau adoptarea unor acte normative mai putin favorabile salariatilor temporari, fata de reglementarile comunitare aplicabile in materie.
In legislatia nationala au fost transpuse intocmai reglementarile comunitare mentionate mai sus pentru cazul salariatilor agentilor de munca temporara din strainatate care sunt pusi la dispozitia unor utilizatori din Romania. Astfel, indemnizatiile specifice acoperirii cheltuielilor generate de detasare, precum cele de transport, cazare si masa, acordate salariatilor pusi la dispozitia unor utilizatori din Romania in cadrul prestarii de servicii de munca temporara transnationale, nu sunt considerate parte a salariului minim.
In plus, Codul Fiscal si Normele metodologice de aplicare a acestuia exclud din categoria veniturilor salariale si din baza de calcul a contributiilor sociale obligatorii diverse sume din categoria celor acordate de regula salariatilor temporari, in plus fata de salariu, pentru desfasurarea activitatii in strainatate, precum: contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, contravaloarea echipamentelor individuale, precum si, pe perioada detasarii/deplasarii, cheltuielile cu transportul, cazarea, si indemnizatia de detasare (limitat) in strainatate.
Fata de interpretarea vehiculata conform careia excluderile in discutie ar fi aplicabile doar salariatilor detasati in intelesul Codului Muncii, mentionam ca normativele europene califica raportul de punere la dispozitie a salariatilor temporari in beneficiul utlizatorilor din strainatate ca fiind unul esentialmente de detasare. In acest context, subliniem faptul ca principiul prioritatii dreptului comunitar in raport de legislatia nationala este statuat de Constitutia Romaniei, precum si de jurisprudenta Curtii de Justitie Europeana.
In majoritatea cazurilor, pentru fiecare salariat trimis in strainatate, agentii de munca temporara obtin documentul portabil A1 (certificat care atesta legislatia aplicabila) eliberat de Casa Nationala de Pensii Publice, salariatii temporari pusi la dispozitia utilizatorilor din strainatate fiind incadrati in categoria salariatilor detasati mentionati de art. 12 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala.
Mai mult decat atat, agentii de munca temporara acorda angajatilor sume suplimentare pentru desfasurarea activitatii in strainatate in virtutea obligatiei legale de a asigura acestora conditii de baza de angajare si de munca cel putin la nivelor celor care s-ar aplica salariatilor in cazul in care ar fi recrutati direct de utilizator, pentru a ocupa acelasi loc de munca.
Relevant de mentionat este si faptul ca legislatia comunitara transpusa in legislatia nationala consacra principiul egalitatii de tratament intre salariatii temporari in scopul asigurarii unui cadru corespunzator pentru utilizarea muncii temporare in vederea contribuirii in mod efectiv la crearea de locuri de munca si la dezvoltarea unor forme de munca flexibile, fiind recunoscut rolul favorabil pe care munca temporara il poate avea. Or, din aceasta perspectiva, o sarcina fiscala mai impovaratoare la nivelul agentului de munca temporara nu este o masura incurajatoare care sa contribuie la crearea de locuri de munca.
Consideram ca pentru stabilirea regimului fiscal aplicabil sumelor acordate salariatilor temporari se impune analiza riguroasa a substantei fiecarei situatii, tinand cont de particularitatile incidente, raportat la prevederile legale relevante si, in mod special, interpretarea acestora functie de intentia legiuitorului, precum si in lumina principiului securitatii juridice care cuprinde, in principal, urmatoarele exigente: neretroactivitatea legii, previzibilitatea legii si asigurarea interpretarii unitare a legii.
De asemenea, certitudinea impunerii (principiu legal al impunerii fiscale), presupune elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, astfel incat contribuabilii sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine si sa poata determina influenta deciziilor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
Rolul autoritatilor publice in asigurarea certitudinii juridice este esential, intrucat prin masurile impuse contribuie la certitudinea juridica si la stabilitatea situatiilor juridice in ordinea juridica nationala si comunitara, autoritatile avand obligatia sa asigure previzibilitatea existentei reglementarilor cat si modalitatea de aplicare si interpretare a acestora la nivelul contribuabililor.
Ionuț BOHĂLȚEANU
Alexandra PATRASCU
BSMP BOHĂLȚEANU ȘI ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
