Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 10/2014: Under Umbrella Pricing sau despre activism judiciar și ubicuitatea prejudiciilor (I) | Anamaria Toma-Bianov
18.12.2014 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN

Secţiuni: Concurență, Revista revistelor juridice
JURIDICE - In Law We Trust

Asist. univ. drd. Anamaria Toma-Bianov a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 10/2014 articolul intitulat ”Under Umbrella Pricing sau despre activism judiciar și ubicuitatea prejudiciilor (I)”.

De cele mai multe ori, producerea unui prejudiciu conduce, în mod natural, la ideea comiterii unei fapte ilicite, între prejudiciu și respectiva faptă ilicită trebuind dovedită existența unei legături de cauzalitate. Cu toate acestea, în materia practicilor anticoncurențiale, bazate pe încălcarea dispozițiilor art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (numit în continuare TFUE), au fost pronunțate anumite hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care tind să permită acoperirea unui prejudiciu în condiții mai puțin restrictive decât cele unanim recunoscute de legislațiile naționale. În articolul citat, se aduce în discuție cauza Kone, în care nu operatorii economici care își aliniază prețurile la cele practicate de către un cartel de fixare a prețurilor sunt cei chemați să răspundă pentru prejudiciile astfel cauzate consumatorilor, ci chiar membrii cartelului, chiar dacă aceștia nu au contribuit în mod direct la producerea prejudiciului. Această situație poartă denumirea de preț de protecție sau umbrella pricing. În urma analizării condițiilor specifice răspunderii civile delictuale, încadrarea unei astfel de practici în tiparul răspunderii menționate a dat naștere la două teorii distincte, care vor fi prezentate în cele ce urmează.

În primul rând, se pornește de la necesitatea dovedirii existenței unei fapte ilicite. Cu toate acestea, în momentul în care se dorește identificarea unei astfel de fapte ilicite, care să poată fi ulterior legată de producerea unui prejudiciu, trebuie reperat, mai întâi, un posibil autor. În acest context, intervin anumite probleme cu privire la cine ar trebui să fie autorul unei astfel de fapte ilicite, deci, operatorul economic care a acționat din culpă în ceea ce privește producerea prejudiciului. La o primă vedere, acesta ar trebui să fie chiar operatorul economic care practică aceleași prețuri cu cele ale membrilor cartelului, chiar dacă nu a participat la încheierea acordului dintre aceștia cu privire la stabilirea și aplicarea prețurilor fixe și nu urmărește prejudicierea clienților săi. Aceasta este opinia împărtășită de majoritatea legislațiilor naționale, întrucât se pliază cel mai bine pe condițiile răspunderii civile delictuale, răspundere care presupune demonstrarea unei legături de cauzalitate directă.

În contrapartidă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene statuează faptul că terțul neimplicat în cartel ar trebui absolvit de orice tip de răspundere, întrucât acesta se află, practic, la adăpostul înțelegerii anticoncurențiale existente între competitorii săi. În acest caz, aceștia din urmă sunt cei ce trebuie ținuți răspunzători chiar și pentru cauzarea de prejudicii, în mod indirect, prin prețurile practicate. În cauzele Manfredi și Otis, Curtea este de părere că oricine a fost lezat printr-o practică contrară prevederilor art. 101 TFUE are dreptul de a intenta o acțiune în despăgubire. Totuși, reglementările existente la nivelul Uniunii nu stabilesc modurile de exercitare a dreptului de reparare a unui astfel de prejudiciu. De asemenea, statelor membre le revine și rolul de a stabili modalitatea de aplicare a noțiunii de legătură de cauzalitate, cu respectarea principiilor efectivității și echivalenței. Această lacună în reglementare ar putea genera o afluență de acțiuni speculative, a căror apariție poate fi combătută prin aprecierea legăturii de cauzalitate din perspectiva pieței în cadrul căreia a fost constatată fapta ilicită.

În mod concret, în vederea realizării probei faptei ilicite, este de preferat să existe o coordonare a acțiunilor publice și private. Alegerea unei astfel de modalități este indicată deoarece, în cazul în care este introdusă exclusiv acțiunea privată, victimei unei infracțiuni la regimul concurenței îi va fi relativ dificil de demonstrat fapta ilicită în cauză, fiind nevoie, de cele mai multe ori, de deciziile prealabile ale autorităților de concurență. Totuși, odată ce aceste infracțiuni sunt constatate și sancționate de către Comisia Europeană, acestea trebuie recunoscute și la nivel național. În ceea ce privește culpa membrilor cartelului, aceasta este prezumată a exista, cu excepția situației în care fapta ilicită este rezultatul unei erori scuzabile. În legătură cu prejudiciul produs, indemnizarea victimelor prețurilor de protecție se realizează atât cu privire la prejudiciul real, cât și cu privire la eventualele câștiguri nerealizate, putând fi vorba chiar de daune-interese. Legătura de cauzalitate nu poate fi una directă, pentru motivele expuse anterior.

În concluzie, având în vedere argumentele expuse anterior, autorul articolului este de părere că, în ciuda faptului că, prin decizia dată în speța Kone, s-a urmărit armonizarea practicilor judiciare în materia prețurilor de protecție (umbrella pricing), totuși, nu a fost impus un set minimal de reguli privind admisibilitatea unor astfel de acțiuni. Prin urmare, am putea conchide că, în practică, singurii care pot avea realmente de câștigat de pe urma unor astfel de acțiuni sunt operatorii economici care se prevalează de înțelegerile de tip cartel pentru a-și justifica propriile politici de prețuri.

Alexandra DOBRIȘAN

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti