« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

Scurt istoric al jurisdictiei muncii in dreptul romanesc. Epoca veche
06.05.2008 | JURIDICE.ro, Andrei E. Savescu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

In vechime, jurisdictia muncii nu era diferentiata de jurisdictia generala. Conflictele de munca individuale erau imbracate in haina procesului civil sau penal, dupa caz, iar conflictele colective imbracau haina revoltei, razmeritei si rascoalei.

Jurisdictia muncii, aceasta forma juridica, s-a infiripat cu adevarat numai atunci cand dreptul muncii insusi a devenit destul de coerent. Dreptul muncii este o ramura noua, prin raportare la aparitia dreptului.

Dar nu numai ca dreptul muncii a aparut istoriceste tarziu, ci si raporturile juridice de munca s-au individualizat sporadic si lent din masa raporturilor juridice.

Inca din antichitatea romana pe teritoriul romanesc de azi prestarea muncii s-a realizat intr-un cadru contractual [1]. Insa jurisdictia cu privire la raporturile dintre angajatori si angajati nu era specializata, ci se realiza de catre persoane cu plenitudine de jurisdictie, care aveau deplina competenta intr-o anumita raza teritoriala, la nivel de oras [2], respectiv de provincie [3].

Raporturile de munca nu erau, in general individualizate ca atare. Nu existau raporturi de munca in sensul pe care aceasta expresie il are astazi. Cadrul juridic in care se realiza munca nu era specializat, ci relatiile de munca erau absorbite in raporturile civile de proprietate. Asadar relatiile dintre oameni cu privire la munca erau mascate de relatiile dintre oameni cu privire la proprietate, in sensul ca reglementarea proprietatii avea ca scop (nu unic, dar principal) regularizarea muncii.

Pe vremea cand societatea de schimb nu era foarte dezvoltata, asa cum este astazi, reglementarea institutiilor juridice lasa sa se vada limpede substratul lor: obligatia de a munci. Iata colonatul, care era o modalitate de realizare a muncii: principala obligatiie a colonului era sa munceasca. Atunci cand fiscul imperial (roman) a inceput sa ceara impozitele nu direct, de la fiecare cultivator, ci global, pentru toti, de la stapanul mosiei respective, stapanul funciar devine vital interesat sa-i lege de pamant pe cultivatori, pentru ca daca acestia pleaca el suporta pagube, platind impozitul… "In felul acesta, cultivatorul, din liber cum era mai inainte, ajunge legat de mosia pe care se hraneste, ajunge colon. El trebuie sa o cultive din tata in fiu, fara sa o poata parasi, si are anumite obligatiuni de munca si dari fata de stapanul ei. Constitutia din 332 [4] (a imparatului Constantin – n. AES) spune lamurit: "Cel la care se va gasi un colon apartinand altuia, va trebui nu numai sa-l restituie domeniului unde s-a nascut, dar sa plateasca si impozitul (in latineste: caput) acelui colon pe timpul cat a stat la el."" [5]

La fel, spre exemplu, este de remarcat ca in perioada medievala pe teritoriul Transilvaniei "rumanii" sau "vecinii" (zis si "iobagi" sau "slugi") aveau ca obligatie de capetenie sa lucreze la ce-l va pune stapanul – domn, boier sau manastire – pe mosia caruia traieste [6]. Jurisdictia raporturilor dintre lucratori in Ardeal era asigurata in satele iobagesti de catre juzi, in limitele autonomiei satesti, a legilor si obiceiurilor satului [7], iar jurisdictia raporturilor dintre iobagi si nobili se facea la nivelul scaunelor de judecata, insa nu a fost bogat reprezentata. Cnezii jurati (din cadrul scaunelor de judecata) si curtea episcopala pronuntau hotarari executorii in toate litigiile, avand plenitudine de competenta [8].

Tot in Evul Mediu jurisdictia raporturilor dintre mesteri, pe de o parte, si calfe si ucenici, pe de alta parte, era de competenta starostelui breslei, ca dealtfel si competenta de judecata cu privire la orice raporturi din interiorul breslei si dintre breasla si oras. Litigiile se dezbateau in adunari [9]. Judecata se facea asadar in public.

Cu exceptia ocupatiilor manuale creatoare, de la retragerea aureliana pana la inceputul secolului XX reglementarea muncii in spatiul romanesc n-a cunoscut progrese semnificative. Drumul spre modernitate al jurisdictiei muncii a plecat din zona breselor.

[1] Minele din Dacia romana erau exploatate atat prin sclavi cat si prin mineri platiti. S-au pastrat mai multe contracte ale acestora din urma. De exemplu Memmius al lui Asclepius, nestiutor de carte, inchiriaza lui Aurelius Adjutor munca bratelor sale pe termen de aproape 6 luni, adica din ziua facerii actului, 20 mai 164 e.n., pana la 13 noiembrie a aceluiasi an. Va primi in schimb suma de 70 de dinari. "Si daca ar voi sa se retraga sau sa inceteze munca, fara voia administratorului (adica fara voia lui Aurelius Adjutor – n. AES.) va trebui sa dea in fiecare zi cate 5 sesterti in numerar. Iar daca apa ar patrunde in mina (adica daca se produce riscul normal al activitatii, care il impiedica pe miner sa lucreze – n. AES), se va socoti in proportie. Daca administratorul va intarzia sa-i plateasca simbria pe timpul muncit, va fi supus aceleiasi sanctiuni (platind deci 5 sesterti in numerar zilnic). Facut la Immenosum Majus; scrie Flavius Secundinus. Martori sunt: Titus al lui Beussant, zis si Bradua, si Socratio al lui Socratio", cf. C-tin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu – Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi… p. 115; potrivit aceluiasi autor, la acea vreme 5 miei costau 18 dinari iar un purcel 5 dinari.

[2] Coloniile si municipiile erau conduse de catre un consiliu municipal numit ordo decurionum, alcatuit din 20 de consilieri (decurioni). Dintre acestia, se alegeau – in colonii doi, iar in municipii patru – persoane, cu atributii executive. In plus, ei puteau si judeca. De aceea, li se spunea chiar duumviri, respectiv, quattuorviri jure dicundo.

[3] "Dacia inferioara a fost organizata ca provincie procuratoriana, avand adica in frunte un procurator Augusti, cu drepturi depline. Ca praeses al provinciei el dispune de puterea civila, judiciara (cum iure gladii) si militara, in virtutea unui imperium limitat, e adevarat, pe care il exercita in numele imparatului.", cf. M. Macrea – Organizarea provinciei Dacia… p. 140

[4] Constitutia din anul 332 d.C. a imparatului Constantin ce Mare a fost edictata indata dupa victoria in razboiul cu gotii (331-332). Capitularea gotilor, popor migrator, consta si in raspandirea lor pe pamanturile imperiului, pentru a le lucra, in calitate de coloni.

[5] C-tin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu – Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi… p. 119-120

[6] C-tin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi… p. 230

[7] M. Stirban – Aspecte din starea de spirit in comitatele Alba si Sibiu in anii 1782-1784… p. 229

[8] S. Dragomir, S. Belu – Voievozi, cnezi si crainici la romanii din Muntii Apuseni si din regiunea Bihorului in Evul Mediu… p. 179

[9] M. Bunta, V. Iosub – Tablele de breasla in colectiile muzeelor de istorie din Cluj si Sighisoara… p. 199

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Scurt istoric al jurisdictiei muncii in dreptul romanesc. Epoca veche”

  1. nuta stefan spune:

    Eu unul am intalnit tot felul de bazaconii in vremurile noastre. Astfel, de exemplu, la un proces, Ministerul Muncii s-a opus pretentiilor unui justitiabil care cerea ca unele sporuri care i-au fost trecute in cartea de munca sa ii fie calculate la pensie pe motiv ca Ministerul Mediului nu poate avea atributiuni peste Ministerul Muncii in a stabili daca se acorda sporuri pentru poluare (desi nu prea era clar ca asa era ). Culmea este ca instanta ( TB-sectia a VIII-a ) a dat castig de cauza Ministerului Muncii si l-a lasat pe pensionar cu buza umflata. Noroc cu UE asta care a desfiintat cartile de munca !!!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD