Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Cyberlaw Drept constituțional Studii

Memoriu privind neconstituționalitatea și neconvenționalitatea unor prevederi din Legea securității cibernetice a României

22 decembrie 2014 | Artin SARCHIZIAN

I. Textele criticate:

Art. 17 alin. (1) Pentru realizarea securitatii cibernetice,detinatorii de infrastructuri cibernetice au urmatoarele responsabilitati: a) sa acorde sprijin, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului  Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Secretelor de Stat, Serviciului de Protectie si Paza, CERT_RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii;

Art. 27 alin. (2) In vederea exercitarii atributiilor prevazute la alin. (1), conducatorii autoritatilor desemneaza persoanele abilitate sa desfasoare activitati de control, care in baza si limitele imputernicirii aprobate au dreptul:
b) sa faca inspectii, inclusiv inopinate la orice instalatie, incinta sau infrastructura, destinate ICIN, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

II. Norme incalcate

1. Constitutia Romaniei, art. 26; Viata intima, familiala si privata: Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

2. Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 8: 1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.   Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exerci­tarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o socie­tate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordi­nii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.

3. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 12:  Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare in viata sa particulara, in familia sa, in domiciliul sau, ori in corespondenta sa, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale; orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

4. Pactul International privitor la Drepturile Civile si Politice, art. 17, 1. Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale in viata particulara, in familia, domiciliul sau corespondenta sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei si reputatiei sale.

III. Argumentare

Conceptul de “viata privata” cuprinde, in primul rand, integritatea fizica si morala a persoanei, sfera intima a individului.

In esenta, consacrarea dreptului la respectarea vietii private si familiale urmareste apararea individului impotriva oricarei ingerinte arbitrare a puterii publice in exercitarea prerogativelor ce asigura insusi continutul acestui drept, care au fost, asa cum vom vedea mai departe, precizate in jurisprudenta europeana in materie.

Pentru a fi conforma cu dispozitiile Conventiei, ingerinta autoritatilor statale in exercitiul drepturilor protejate de art. 8 trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim si sa apara ca necesara intr-o societate democratica.

A fi prevazut de legea inseamna ca norma in sine sa fie acesibila si previzibila, ceea ce inseamna ca norma in discutie trebuie sa fie suficient de precisa spre a permite individului sa-si regleze conduita in functii de prescriptiile ei. Jurisprudenta organelor Conventiei in materie este interesanta si diversa.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca sintagma prevazuta de lege nu se „refera doar la dreptul intern, ci vizeaza si calitatea “legii”; prin aceasta expresie se intelege compatibilitatea legii cu principiul  proeminentei dreptului, mentionat explicit in preambulul conventiei (…) (Rotaru c. Romaniei).

Inseamna – si aceasta reiese din obiectul si din scopul articolului 8 – ca dreptul intern trebuie sa ofere o anume protectie impotriva incalcarilor arbitrare ale drepturilor garantate de paragraful 1 (…).

Or, pericolul arbitrarului apare cu o deosebita claritate atunci cand o autoritate isi exercita in secret atributiile (…) (Rotaru c. Romaniei)

Aceasta, deoarece aplicarea unei masuri secrete de supraveghere/inspectii nu poate fi cenzurata de persoana vizata sau de public, astfel ca legea contravine principiului proeminentei dreptului atunci cand marja de apreciere acordata executivului nu este limitata.

Prin urmare, legea trebuie sa defineasca suficient de clar limitele marjei de apreciere acordate executivului, dar si modalitatile de exercitare, avand in vedere scopul legitim al masurii in discutie, pentru a oferi persoanei protectie adecvata impotriva arbitrarului.”

Pentru a se determina „calitatea” dispozitiilor legale invocate in cauza, trebuie analizat in ce masura legea in cauza stabileste cu suficienta precizie conditiile in care sa faca inspectii, inclusiv inopinante la orice instalatie, incinta sau infrastructura, destinate ICIN.

Observatiile SRDO:

1. Cele doua texte de lege nu cuprind nicio dispozitie explicita si detaliata cu privire la persoanele autorizate sa faca investigatiile, precum nici cu privire la procedura care trebuie urmata si modul in care pot fi utilizate informatiile astfel obtinute.

2. Totodata, se impune sa se verifice daca exista garantii adecvate si suficiente impotriva abuzurilor, deoarece un sistem de supraveghere/inspectii secreta destinat sa protejeze siguranta nationala, motivat de ideea apararii democratiei, creeaza riscul de a o submina sau chiar de a o distruge (Hotararea Klass si altii impotriva Germaniei, alin. 49-50).

3. Pentru a fi compatibil cu exigentele art. 8, un sistem de supraveghere/investigare secreta trebuie sa contina garantii stabilite de lege, aplicabile atunci cand activitatea structurilor abilitate sa supravegheze este controlata. Procedurile de control trebuie sa respecte cat se poate de fidel valorile unei societati democratice, in special principiul proeminentei dreptului, la care se refera in mod expres preambulul con­ventiei. Aceasta inseamna ca orice ingerinta a executivului in exercitarea drepturilor unei persoane va fi supusa unui control eficient, asigurat – cel putin si in ultima instanta ­de catre puterea judecatoreasca, care ofera cele mai largi garantii de independenta, impartialitate si procedura (Hotararea Klass si altii impotriva Germaniei, pag. 25-26, alin. 55).

4. Articolul 27 din Lega securitatii cibernetice a Romaniei nu fur­nizeaza astfel de garantii, cata vreme nu se prevede nicio procedura de control in timpul aplicarii masurii sau dupa ce aceasta a incetat.

Concluzie

Articolul 17 alin. 1 lit. a si art. 27 alin. 2 din Lega securitatii cibernetice a Romaniei (textele criticate) nu indica cu suficienta claritate limitele si modalitatile de exer­citare a marjei de apreciere acordate autoritatilor, obtinerea de informatii si in efectuarea de inspectii, inclusiv inopinante la orice instalatie, incinta sau infrastructura, cum nici, cel putin, nu se  prevede nicio procedura de control in timpul aplicarii masurii sau dupa ce aceasta a incetat.

Fapt pentru care consideram ca cele doua texte aduc atingere dreptului la viata intima/privata, astfel cum acesta este reglementat de Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si celorlalte norme internationale invocate.

Av. Artin SARCHIZIAN
Presedinte SRDO

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership