Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Memoriu privind neconstituționalitatea și neconvenționalitatea unor prevederi din Legea securității cibernetice a României
22.12.2014 | Artin SARCHIZIAN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

I. Textele criticate:

Art. 17 alin. (1) Pentru realizarea securitatii cibernetice,detinatorii de infrastructuri cibernetice au urmatoarele responsabilitati: a) sa acorde sprijin, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului  Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Secretelor de Stat, Serviciului de Protectie si Paza, CERT_RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii;

Art. 27 alin. (2) In vederea exercitarii atributiilor prevazute la alin. (1), conducatorii autoritatilor desemneaza persoanele abilitate sa desfasoare activitati de control, care in baza si limitele imputernicirii aprobate au dreptul:
b) sa faca inspectii, inclusiv inopinate la orice instalatie, incinta sau infrastructura, destinate ICIN, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

II. Norme incalcate

1. Constitutia Romaniei, art. 26; Viata intima, familiala si privata: Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

2. Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 8: 1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.   Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exerci­tarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o socie­tate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordi­nii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.

3. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 12:  Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare in viata sa particulara, in familia sa, in domiciliul sau, ori in corespondenta sa, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale; orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

4. Pactul International privitor la Drepturile Civile si Politice, art. 17, 1. Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale in viata particulara, in familia, domiciliul sau corespondenta sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei si reputatiei sale.

III. Argumentare

Conceptul de “viata privata” cuprinde, in primul rand, integritatea fizica si morala a persoanei, sfera intima a individului.

In esenta, consacrarea dreptului la respectarea vietii private si familiale urmareste apararea individului impotriva oricarei ingerinte arbitrare a puterii publice in exercitarea prerogativelor ce asigura insusi continutul acestui drept, care au fost, asa cum vom vedea mai departe, precizate in jurisprudenta europeana in materie.

Pentru a fi conforma cu dispozitiile Conventiei, ingerinta autoritatilor statale in exercitiul drepturilor protejate de art. 8 trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim si sa apara ca necesara intr-o societate democratica.

A fi prevazut de legea inseamna ca norma in sine sa fie acesibila si previzibila, ceea ce inseamna ca norma in discutie trebuie sa fie suficient de precisa spre a permite individului sa-si regleze conduita in functii de prescriptiile ei. Jurisprudenta organelor Conventiei in materie este interesanta si diversa.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca sintagma prevazuta de lege nu se „refera doar la dreptul intern, ci vizeaza si calitatea “legii”; prin aceasta expresie se intelege compatibilitatea legii cu principiul  proeminentei dreptului, mentionat explicit in preambulul conventiei (…) (Rotaru c. Romaniei).

Inseamna – si aceasta reiese din obiectul si din scopul articolului 8 – ca dreptul intern trebuie sa ofere o anume protectie impotriva incalcarilor arbitrare ale drepturilor garantate de paragraful 1 (…).

Or, pericolul arbitrarului apare cu o deosebita claritate atunci cand o autoritate isi exercita in secret atributiile (…) (Rotaru c. Romaniei)

Aceasta, deoarece aplicarea unei masuri secrete de supraveghere/inspectii nu poate fi cenzurata de persoana vizata sau de public, astfel ca legea contravine principiului proeminentei dreptului atunci cand marja de apreciere acordata executivului nu este limitata.

Prin urmare, legea trebuie sa defineasca suficient de clar limitele marjei de apreciere acordate executivului, dar si modalitatile de exercitare, avand in vedere scopul legitim al masurii in discutie, pentru a oferi persoanei protectie adecvata impotriva arbitrarului.”

Pentru a se determina „calitatea” dispozitiilor legale invocate in cauza, trebuie analizat in ce masura legea in cauza stabileste cu suficienta precizie conditiile in care sa faca inspectii, inclusiv inopinante la orice instalatie, incinta sau infrastructura, destinate ICIN.

Observatiile SRDO:

1. Cele doua texte de lege nu cuprind nicio dispozitie explicita si detaliata cu privire la persoanele autorizate sa faca investigatiile, precum nici cu privire la procedura care trebuie urmata si modul in care pot fi utilizate informatiile astfel obtinute.

2. Totodata, se impune sa se verifice daca exista garantii adecvate si suficiente impotriva abuzurilor, deoarece un sistem de supraveghere/inspectii secreta destinat sa protejeze siguranta nationala, motivat de ideea apararii democratiei, creeaza riscul de a o submina sau chiar de a o distruge (Hotararea Klass si altii impotriva Germaniei, alin. 49-50).

3. Pentru a fi compatibil cu exigentele art. 8, un sistem de supraveghere/investigare secreta trebuie sa contina garantii stabilite de lege, aplicabile atunci cand activitatea structurilor abilitate sa supravegheze este controlata. Procedurile de control trebuie sa respecte cat se poate de fidel valorile unei societati democratice, in special principiul proeminentei dreptului, la care se refera in mod expres preambulul con­ventiei. Aceasta inseamna ca orice ingerinta a executivului in exercitarea drepturilor unei persoane va fi supusa unui control eficient, asigurat – cel putin si in ultima instanta ­de catre puterea judecatoreasca, care ofera cele mai largi garantii de independenta, impartialitate si procedura (Hotararea Klass si altii impotriva Germaniei, pag. 25-26, alin. 55).

4. Articolul 27 din Lega securitatii cibernetice a Romaniei nu fur­nizeaza astfel de garantii, cata vreme nu se prevede nicio procedura de control in timpul aplicarii masurii sau dupa ce aceasta a incetat.

Concluzie

Articolul 17 alin. 1 lit. a si art. 27 alin. 2 din Lega securitatii cibernetice a Romaniei (textele criticate) nu indica cu suficienta claritate limitele si modalitatile de exer­citare a marjei de apreciere acordate autoritatilor, obtinerea de informatii si in efectuarea de inspectii, inclusiv inopinante la orice instalatie, incinta sau infrastructura, cum nici, cel putin, nu se  prevede nicio procedura de control in timpul aplicarii masurii sau dupa ce aceasta a incetat.

Fapt pentru care consideram ca cele doua texte aduc atingere dreptului la viata intima/privata, astfel cum acesta este reglementat de Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si celorlalte norme internationale invocate.

Av. Artin SARCHIZIAN
Presedinte SRDO

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate