Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Comentarii privind fondurile europene
23.12.2014 | Doru BĂJAN

JURIDICE - In Law We Trust

Reglementări europene

România, în calitate de membră a Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene.

Fondurile europene sunt prevăzute în Tratatele Uniunii. Reglementarea lor este efectuată prin regulamentele adoptate de Parlamentul European și Consiliu. Fondurile care nu se regăsesc în Tratatele Uniunii sunt stabilite prin regulamente adoptate de Parlamentul European și Consiliu în aplicarea politicilor comune stabilite prin Tratatele Uniunii.

Practica de legiferare constantă a Parlamentului European și a Consiliului constă în adoptarea unui regulament general, urmată de adoptarea regulamentului privind normele de aplicare. Aceste regulamente pot face obiectul unor modificări succesive până la abrogarea lor. Uneori, regulamentele ce conțin norme de aplicare vizează două sau mai multe fonduri, fapt ce implică o analiză mai atentă pentru a stabili care dintre normele prevăzute sunt norme comune pentru toate fondurile și care sunt specifice fiecăruia dintre fondurile reglementate.

Efectivitatea fondurilor este asigurată prin finanțările alocate fiecărui stat membru, cuprinse în Programe de finanțare pentru fiecare tip de fond, programe prevăzute pe o durată de 7 ani, în aplicarea cărora un rol esențial îl are Comisia Europeană. În cadrul fiecărui fond, statele membre au obligația de a participa cu contribuție națională alături de finanțarea europeană, participarea națională obligatorie fiind prevăzută în regulamentele care reglementează fondurile.

Pot fi beneficiari ai finanțărilor asigurate din fondurile europene, cuplate cu finanțarea națională, persoanele juridice de drept public și privat și persoanele fizice. Pentru cele mai multe dintre fondurile europene, accesarea finanțării se face prin încheierea de contracte de finanțare. Doar pentru agricultori, finanțarea se face prin plată directă, pe baza cererilor de plată depuse de aceștia.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, aplică în mod direct regulamentele adoptate de Parlamentul European și Consiliu.

În legătură cu fondurile europene, reglementările interne determină instituțiile naționale desemnate cu administrarea fondurilor, instituții și cu atribuții de control și de sancționare pentru situațiile în care beneficiarii fondurilor săvârșesc nereguli de la reglementările specifice ale Uniunii sau de la reglementările naționale.

***

Actele constitutive ale Uniunii Europene sunt Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

TUE conține dispoziții privind principiile democratice, privind instituțiile, privind formele de cooperare consolidată, privind acțiunea externă a Uniunii și dispoziții speciale.

Din TFUE mă voi referi doar la acele dispoziții prin care sunt prevăzute fondurile europene.

La art. 167 din TFUE se prevede că în scopul îmbunătățirii posibilităților de încadrare în muncă a lucrătorilor pe piața internă și pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului de trai, se instituie Fondul Social European care urmărește promovarea în cadrul Uniunii a facilităților de ocupare a forței de muncă și a mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor, precum și facilitatea adoptării la transformările industriale și la evoluția sistemelor de producție, în special prin formare și reconversie profesională.

O reglementare distinctă în TFUE (Partea a treia, Titlul VIII) o are coeziunea economică, socială și teritorială.

Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.

Uniunea sprijină statele membre în realizarea obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială prin intermediul fondurilor structurale: Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea ”Orientare”, Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională.

Fondul European de Dezvoltare Regională este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune, prin participarea la dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin.

Fondul de Coeziune contribuie financiar la realizarea de proiecte în domeniul mediului și în acela al rețelelor transeuropene de infrastructură a transporturilor.

***

Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene cuprinde principii generale și măsuri și sancțiuni administrative.

Abatere” reprezintă orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin articole de cheltuieli nejustificate.

Controalele, măsurile și sancțiunile administrative se introduc în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului comunitar.

Nicio sancțiunea administrativă nu poate fi impusă în absența unor dispoziții în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective. În cazul modificării ulterioare a dispozițiilor care impun sancțiuni administrative și care sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispozițiile mai favorabile.

Dreptul comunitar stabilește natura și domeniul de aplicare a măsurilor și sancțiunilor administrative necesare pentru o corectă aplicare a normelor în cauză, ținând cont de natura și gravitatea abaterii, de avantajul acordat sau primit, cu condiția respectării dreptului comunitar aplicabil.

Procedurile de aplicare a controalelor, măsurilor și sancțiunilor comunitare sunt reglementate prin legislația statelor membre, cu condiția respectării dreptului comunitar aplicabil.

Măsurile administrative au ca obiect retragerea avantajului obținut nejustificat. Se realizează prin obligarea beneficiarului la vărsarea sumelor datorate sau la rambursarea sumelor primite nejustificat.

Actele despre care se stabilește că au avut drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia.

Abaterile intenționate sau cele săvârșite din neglijență pot să atragă următoarele sancțiuni administrative:
– plata unei amenzi administrative;
– plata unei sume mai mari decât sumele primite nejustificat sau sustrase, la care se adaugă dobândă, dacă este cazul; această sumă suplimentară este calculată sub formă de procentaj stabilit prin reguli specifice și nu poate depăși nivelul strict necesar pentru a constitui un factor de descurajare;
– retragerea totală sau parțială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar dacă agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv;
– excluderea sau retragerea unui avantaj pentru o perioadă ulterioară săvârșirii abaterii;
– retragerea temporară a aprobării sau recunoașterii necesare pentru a participa la un sistem de ajutor comunitar;
– pierderea unei garanții sau a unui depozit constituit în vederea conformării cu condițiile stabilite prin reguli sau reconstituirea unei garanții eliberată în mod nejustificat;
– alte sancțiuni cu caracter pur economic, având o natură și un domeniu de aplicare echivalente, prevăzute în normele sectoriale adoptate de către Consiliu în lumina cerințelor specifice ale sectoarelor interesate și potrivit atribuțiilor executive conferite Comisiei de către Consiliu.

Conform art. 3 din Regulament, termenul de prescripție a acțiunii este de 4 ani de la data săvârșirii abaterii. Normele sectoriale pot să prevadă un termen mai scurt care, însă, nu poate fi mai mic de 3 ani.

În cazul unor abateri continue sau repetate, termenul de prescripție curge din ziua în care încetează săvârșirea abaterii respective. În ceea ce privește programele multianuale, termenul de prescripție trebuie, oricum, să curgă până la finalizarea programului.

Termenul de prescripție este întrerupt de orice act al unei autorități competente, adus la cunoștința persoanei în cauză, cu privire la cercetarea sau acționarea în justiție pentru abaterea respectivă. Termenul de prescripție începe să curgă din nou după fiecare act de întrerupere.

Prescripția devine efectivă cel mai târziu la data la care expiră o perioadă egală cu dublul termenului de prescripție, fără ca autoritatea competentă să fi impus vreo sancțiune.

Termenul de aplicare a deciziei, prin care se instituie o sancțiune administrativă, este de 3 ani. Termenul curge de la data la care decizia devine definitivă. Cazurile de întrerupere și de suspendare sunt reglementate de dispozițiile relevante de drept intern.

***

Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene conține dispoziții referitoare la principii bugetare, întocmirea și structura bugetului, execuția bugetară, achiziții, subvenții, prezentarea conturilor și contabilitatea, audit extern și descărcare de gestiune, Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea garantare, fonduri structurale, corectare, acțiuni externe, oficii europene, credite administrative.

De interes practic imediat sunt dispozițiile prevăzute la art. 88-107 din Titlul V ”Achiziții”, partea I ”Dispoziții comune”.

Articolele precitate stabilesc modul de încheiere a contractelor de achiziții publice finanțate din fonduri europene.

Organele naționale însărcinate cu controlul modului de accesare a fondurilor europene, atunci când verifică contractele de achiziții publice care au folosit fonduri europene, au obligația evaluării lor raportat, în primul rând, la conformitatea cu prevederile Regulamentului nr. 1605/2002.

***

Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene are același conținut cu Regulamentul nr. 1605/2002, diferența dintre cele două regulamente fiind dată de detalierea cuprinsă în Regulamentul nr. 2342/2002.

În ceea ce privește achizițiile publice, ele sunt detaliate suplimentar în art. 116-159.

Prin prisma dispozițiilor din cele două regulamente trebuie cercetată conformitatea contractelor de achiziții publice finanțate din fonduri europene cu prevederile normelor comunitare.

Prevederile celor două regulamente se aplică tuturor contractelor de achiziții publice încheiate până la data de 1 ianuarie 2013.

***

Regulamentul nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013.

Regulamentul conține dispoziții privind obiectul, domeniul de aplicare și definiții, principii bugetare, întocmirea și structura bugetului, execuția bugetară, achiziții publice, granturi, premii, instrumente financiare, prezentarea conturilor și contabilitatea, auditul extern și descărcarea de gestiune, Fondul European de Garantare Agricolă, fonduri structurale, Fondul de Coeziune, Fondul European pentru Pescuit, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, fonduri aferente spațiului de libertate, securitate și justiție, care fac obiectul gestiunii partajate, cercetare, acțiuni externe, oficiile europene, credite administrative.

Ca și în cazul regulamentului abrogat, de interes practic imediat sunt dispozițiile prevăzute în art. 101-120 din Titlul V ”Achiziții publice”, partea I ”Dispoziții comune”.

Ca și în cazul regulamentelor precedente, prevederile art. 101-120 trebuie să stea la baza verificării conformității contractelor de achiziții publice finanțate din fonduri europene cu reglementările comunitare.

În plus, pentru organismele de drept public care accesează fonduri europene, în ”grila de control” a legalității contractelor de achiziții publice, încheiate în calitate de autorități contractante, sunt incluse și prevederile Directivei nr. 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii.

În acest sens, au fost adoptate și Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2185/1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri, Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

***

Fondul Social European (FSE) este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului.

FSE contribuie la prioritățile Uniunii în ceea ce privește intensificarea coeziunii economice și sociale prin îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a posibilităților de angajare.

FSE susține prioritățile în ceea ce privește necesitatea consolidării coeziunii sociale, a creșterii productivității și competitivității și încurajării creșterii economice și a dezvoltării durabile.

La art. 7 din regulament este reglementat domeniul de intervenție și sunt menționate activitățile ce pot fi finanțate prin FSE. La art. 12 este reglementată eligibilitatea cheltuielilor efectuate din contribuții FSE.

O nouă reglementare a FSE este efectuată prin Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 care abrogă Regulamentul nr. 1081/2006.

Conform noului regulament, beneficiarii FSE sunt persoane, inclusiv persoane dezavantajate, cum ar fi șomerii pe termen lung, persoanele cu handicap, migranții, minoritățile etnice, comunitățile marginalizate și persoanele de toate vârstele, care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială. FSE acordă, de asemenea, sprijin lucrătorilor, întreprinderilor, inclusiv actorilor din economia socială și întreprinzătorilor, precum și sistemelor și structurilor, pentru a facilita adaptarea acestora la noile provocări, inclusiv reducerea discrepanțelor în materie de competențe și pentru a promova buna guvernanță, progresul social și implementarea reformelor, în special în domeniile ocupării forței de muncă, educației, formării și politicilor sociale.

Prin FSE, potrivit noului regulament, sunt finanțate investiții cu următoarele obiective tematice:
– promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor;
– promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;
– efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învăța pe tot parcursul vieții;
– creșterea capacității instituționale a autorităților și părților interesate publice și a eficienței administrative.

O noutate o reprezintă spijinirea Inițiativei ”locuri de muncă pentru tineret”.

***

Fondul De Coeziune (FC) este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului.

La art. 2 din regulament este reglementat domeniul de intervenție care cuprinde:
– rețelele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes comun;
– mediul, în prioritățile politicii comunitare de protecție a mediului;
– eficacitatea energetică și energiile regenerabile;
– transportul care nu are legătură cu rețelele transeuropene, precum: transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice.

La art. 3 este reglementată eligibilitatea cheltuielilor.

O nouă reglementare a FC este efectuată prin Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 care abrogă Regulamentul (CE) nr. 1084/2006.

Prioritățile de investiții, conform noului regulament, sunt:
– tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele;
– promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;
– conservarea și protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor;
– promovarea transportului sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor esențiale ale rețelelor;
– consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacității instituționale și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice legate de implementarea Fondului de coeziune.

***

Fondul European De Dezvoltare Regională (FEDR) este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului.

FEDR contribuie la finanțarea:
– investițiilor productive, care contribuie la crearea și salvgardarea locurilor de muncă durabile, în special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investițiile efectuate, îndeosebi, în IMM-uri;
– investițiilor în infrastructură;
– dezvoltării potențialului endogen prin măsuri de susținere a dezvoltării regionale și locale; aceste măsuri cuprind asistența și serviciile pentru întreprinderi, în special IMM-uri, crearea și dezvoltarea instrumentelor de finanțare, precum: capitalul de risc, fondurile de împrumut și de garanție, fondurile de dezvoltare locală, subvențiile la dobândă, conectarea la rețea, cooperarea și schimbul de experiență între regiuni, orașe și factorii sociali, economici și de mediu relevanți.

Prioritățile tematice privesc: convergența; competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă; cooperarea teritorială europeană. Aceste obiective sunt detaliate la art. 4, 5 și 6 din regulament.

La art. 7 este reglementată eligibilitatea cheltuielilor efectuate din contribuțiile FEDR, la art. 13 sunt prevăzute norme de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv conformitatea acestora cu normele europene și cele naționale.

O nouă reglementare a FEDR este efectuată prin Regulamentul nr. 1301/2013, care abrogă Regulamentul nr. 1080/2006.

Prin noul regulament sunt stabilite misiunile FEDR, domeniul de aplicare al sprijinului său în ceea ce privește obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și obiectivul de cooperare teritorială, acestea fiind detaliate în cuprinsul regulamentului.

În Regulamentul nr. 1299/2013 sunt cuprinse dispoziții specifice pentru sprijinul din partea FEDR pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană.

Componentele obiectivului de cooperare teritorială europeană sunt:
– cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova o dezvoltare regională integrată între regiunile frontaliere terestre și maritime învecinate din două sau mai multe state membre sau între regiunile frontaliere învecinate din cel puțin un stat membru și o țară terță la frontierele externe ale Uniunii, altele decât cele vizate de programele din cadrul instrumentelor financiare externe ale Uniunii;
– cooperarea transnațională pe teritorii transnaționale de dimensiuni mai mari, implicând parteneri naționali, regionali și locali și vizând, de asemenea, cooperarea transfrontalieră maritimă, în cazurile care nu fac obiectul cooperării transfrontaliere, în vederea atingerii unui grad mai mare de integrare teritorială a acestor teritorii.

***

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 este un regulament relativ tehnic prin care sunt reglementate relațiile dintre Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii referitoare la utilizarea celor trei fonduri. Regulamentul este important și pentru faptul că sunt stabilite sumele alocate fiecăruia dintre fonduri și modul lor de distribuire.

Merită, totuși, cunoscut conținutul regulamentului, fapt pentru care vom face un inventar al titlurilor, capitolelor și subcapitolelor.
Titlul I – Obiective şi norme generale de intervenţie
Capitolul I – Domeniu de aplicare şi definiţii
Capitolul II – Obiective şi misiuni
Capitolul III – Eligibilitate geografică
Capitolul IV – Principii de intervenţie
Capitolul V – Cadrul financiar
Titlul II – Abordare strategică pentru coeziune
Capitolul I – Orientări strategice ale comunităţii pentru coeziune
Capitolul II – Cadrul de referinţă strategic naţional
Capitolul III – Supraveghere strategică
Titlul III – Programare
Capitolul I – Dispoziţii generale privind fondurile structurale şi fondul de coeziune
Capitolul II – Conţinutul programării
Secţiunea 1 – programe operaţionale
Secţiunea 2 – proiecte majore
Secţiunea 3 – subvenţie globală
Secţiunea 4 – inginerie financiară
Secţiunea 5 – asistenţă tehnică
Titlul IV – Eficienţă
Capitolul I – Evaluare
Capitolul II – Rezerve
Titlul V – Contribuţia financiară din fonduri
Capitolul I – Contribuţia din fonduri
Capitolul II – Proiecte generatoare de venituri
Capitolul III – Eligibilitatea cheltuielilor
Capitolul IV – Perenitatea operaţiunilor
Titlul VI – Gestionare, supraveghere şi controale
Capitolul I – Sisteme de gestionare şi de control
Capitolul II – Supraveghere
Capitolul III – Informare şi publicitate
Capitolul IV – Responsabilităţile statelor membre şi a Comisiei
Secţiunea 1- responsabilităţile statelor membre
Secţiunea 2 – responsabilităţile Comisiei
Secţiunea 3 – proporţionalitatea în materie de control al programelor operaţionale
Titlul VII – Gestiune financiară
Capitolul I – Gestiune financiară
Secţiunea 1 – angajamente bugetare
Secţiunea 2 – norme comune în materie de plăţi
Secţiunea 3 – prefinanţare
Secţiunea 4 – plăţi intermediare
Secţiunea 5 – încheierea programului şi plata soldului final
Secţiunea 6 – întreruperea termenului de plată şi suspendarea plăţilor
Secţiunea 7 – dezangajarea din oficiu
Capitolul II – Corecţii financiare
Secţiunea 1 – corecţii financiare ale statelor membre
Secţiunea 2 – corecţii financiare ale Comisiei
Titlul VIII – Comitete
Capitolul I – Comitetul de coordonare a fondurilor
Capitolul II – Comitetul prevăzut la articolul 147 din tratat
Titlul IX – Dispoziţii finale
Anexa I – Distribuire anuală a creditelor de angajament pentru perioada 2007-2013
Anexa II – Cadru financiar, metodologie şi criterii
Anexa III – Plafoane aplicabile ratelor de cofinanţare
Anexa IV – Categorii de cheltuieli.

Prezentând regulamentul, am afirmat că este relativ tehnic. Merită a fi studiat pentru a înțelege însă funcționarea politicii Uniunii de coeziune, prin intermediul acestor fonduri, mecanismele financiare și mecanismele de aplicare.

***

Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Consiliului de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 a Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională este utilizat împreună cu Regulamentul nr. 1083/2006 la controlul contractelor de finanțare din fondurile FEDR și FSE, la stabilirea neregulilor și la aplicarea corecțiilor financiare.

”Neregularitățile” pentru aceste categorii de fonduri sunt definite cu caracter general, așa cum rezultă din prevederile art. 2.7 din Regulamentul nr. 1083/2006 și art. 27 din Regulamentul nr. 1828/2006.

În general ”neregularitățile” vizează eligibilitatea cheltuielilor efectuate ori conformitatea încheierii contractelor de achiziție publică, care odată declarate neconforme, cheltuielile efectuate în executarea lor devin cheltuieli neeligibile.

Art. 56 alin. (4) din Regulamentul nr. 1083/2006 prevede că normele de eligibilitate a cheltuielilor sunt stabilite la nivel național, sub rezerva excepțiilor prevăzute de regulamentele specifice fiecărui fond. Normele respective se referă la integralitatea cheltuielilor declarate în temeiul programelor operaționale.

***

Regulamentul nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului reflectă noua politică a Uniunii pentru perioada 2014-2020 de utilizare a fondurilor europene.

Regulamentul este organizat în 5 părți:
– Prima parte stabilește obiectul și definițiile;
– A doua parte conține norme aplicabile tuturor fondurilor ESI;
– A treia parte include dispoziții care se aplică numai FEDR, FSE și FC;
– A patra parte conține dispoziții aplicabile doar FEDR, FSE, FC și FEPAM;
– A cincea parte include dispoziții finale.

Fondurile ESI (Fonduri structurale și de investiții europene) se compun din FEDR, FSE, FEADR și FEPAM. Pentru a înțelege de ce în regulament sunt două reglementări complet diferite, începând cu obiectivele și terminând cu gestiunea financiară, pentru fondurile reunite, apoi individualizate, cheia se regăsește în prevederile art. 66 din a doua parte.

Fondurile ESI sunt utilizate pentru a furniza sprijin sub formă de granturi, premii, asistență rambursabilă, instrumente financiare sau o combinație între acestea.

Efectivitatea aplicării la fondurile ESI începe cu anul 2016. Până atunci, Comisia Europeană și statele membre ce doresc să implementeze aceste fonduri, urmând a încheia, conform prevederilor din partea a doua, acorduri de parteneriat, iar la nivel național, să fie creată infrastructura administrativă pentru gestionarea programelor, programe ce sunt evaluate ex ante înainte de a fi aprobate de către Comisie.

Ca o noutate în cadrul alocării fondurilor europene, pentru fondurile ESI este prevăzută obligația statelor care doresc să le utilizeze de a îndeplini măsurile de bună guvernanță economică (art. 23), respectiv să nu înregistreze deficit excesiv și/sau dezechilibru excesiv, caz în care se aplică sancțiunile de suspendare a angajamentelor și plăților.

Sunt stabilite reguli de pregătire și aprobare a programelor finanțate din fondurile ESI de către statele care aplică pentru aceste fonduri, conținutul programelor urmând a corespunde politicilor Uniunii.

O noutate de abordare este reprezentată de dezvoltarea locală, plasată sub responsabilitatea comunității (art. 32-35), și investiția teritorială integrată (ITI – art. 36).

Interes pentru practicanți prezintă art. 65 ”eligibilitatea cheltuielilor” și art. 71 ”caracterul durabil al operațiunilor”.

Celelalte prevederi din partea a doua se referă la monitorizare și evaluare, contribuția financiară din partea fondurilor ESI, gestiune și control, gestiunea financiară.

Având în vedere că pentru fiecare fond component al ESI, cu destinații de finanțare bine precizate prin regulamentele ce le reglementează, în România a fost reglementată gestionarea lor prin autorități de management care au dobândit experiență în gestionarea respectivelor fonduri, aplicarea Regulamentului nr. 1303/2013 pentru fondurile ESI ar implica fie crearea de organisme noi, câte unul pentru fiecare fond inclus în ESI, fie atribuirea actualelor autorități de management de competențe în domeniul fondurilor ESI, fiecare dintre ele urmând să elaboreze și programe specifice pentru aceste fonduri.

În această a doua soluție, pentru facilitarea relațiilor cu Comisia, ar trebui înființată o autoritate de control comună.

În ceea ce privește reglementările pentru FEDR, FSE și FC, din partea a treia și a patra, ANEXA XIV conține un tabel de corespondență între prevederile articolelor din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, abrogat, și prevederile Regulamentului nr. 1303/2013.

Noul regulament instituie obligația statelor beneficiare ale fondurilor de a raporta orice neregulă cu valoare mai mare de 10.000 euro. Corecțiile financiare aplicabile în urma săvârșirii de nereguli sunt reglementate de art. 143.

***

Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este reglementat de Regulamentul nr. 1698/2005.

Sprijinul în favoarea dezvoltării rurale, acordat prin FEADR, vizează următoarele obiective:
– ameliorarea competitivității agriculturii și silviculturii, prin sprijinirea restructurării, dezvoltării și inovației;
– ameliorarea mediului și a spațiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
– ameliorarea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării activităților economice.

AXA 1 ”Ameliorarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”, prin ajutorul acordat, se referă la:
a) măsuri menite să amelioreze cunoştinţele şi să consolideze potenţialului uman, prin:
– formare profesională şi acţiuni de informare, inclusiv în ceea ce priveşte difuzarea cunoştinţelor ştiinţifice şi a practicilor inovatoare pentru persoanele active în sectorul agricol, alimentar şi forestier;
– instalarea tinerilor agricultori;
– pensionarea anticipată a agricultorilor şi a lucrătorilor agricoli;
– utilizarea serviciilor de consiliere de către agricultori şi silvicultori;
– instituirea unor servicii de ajutor pentru gestionarea agricolă, pentru înlocuirea în exploataţie şi de consiliere agricolă, precum şi a unor servicii de consiliere în sectorul forestier;
b) măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic, precum şi să promoveze inovaţia, prin:
– modernizarea exploataţiilor agricole;
– ameliorarea valorii economice a pădurilor;
– creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;
– cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee şi tehnologii în sectorul agricol, alimentar şi forestier;
– ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurilor necesare evoluţiei şi adaptării sectoarelor agricol şi forestier;
– reconstituirea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare;
c) măsuri menite să amelioreze calitatea producţiei şi a produselor:
– ajutând agricultorii să se adapteze la standardele impuse, bazate pe legislaţia comunitară;
– încurajând agricultorii să participe la sistemele de calitate alimentară;
– sprijinind grupurile de producători în activităţile lor de informare şi promovare pentru produsele care fac obiectul unor sisteme de calitate alimentară;
d) măsuri tranzitorii:
– ajutorul pentru exploataţii agricole de semisubzistenţă în curs de restructurare;
– ajutorul pentru înfiinţarea de grupuri de producători.

Toate activitățile desfășurate în realizarea AXEI 1 se regăsesc în regulament la art. 20-35.

AXA 2 ”Ameliorarea mediului şi a spaţiului rural”, prin ajutorul acordat, se referă la:
a) măsurile axate pe utilizarea durabilă a terenurilor agricole, graţie:
– plăţilor destinate agricultorilor din zonele montane, care urmăresc să compenseze handicapurile naturale;
– plăţilor destinate agricultorilor din zonele care prezintă handicapuri, altele decât zonele montane;
– plăţilor Natura 2000 şi plăţilor aferente Directivei 2000/60/CE;
– plăţilor agroecologice;
– plăţilor în favoarea bunăstării animalelor;
– unui ajutor pentru investiţiile neproductive;
b) măsurile axate pe utilizarea durabilă a terenurilor forestiere, graţie:
– unui ajutor pentru prima împădurire a terenurilor agricole;
– unui ajutor pentru prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole;
– unui ajutor pentru prima împădurire a terenurilor neagricole;
– plăţilor Natura 2000;
– plăţilor silvoecologice;
– unui ajutor pentru reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea unor măsuri de prevenire;
– unui ajutor pentru investiţiile neproductive.

Toate activitățile desfășurate în realizarea AXEI 2 se regăsesc în regulament la art. 36-51.

AXA 3 ”Calitatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale”, prin ajutorul acordat, se referă la:
a) măsuri menite să diversifice economia rurală, în special:
– diversificarea spre activităţi neagricole;
– ajutorul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării ţesutului economic;
– promovarea activităţilor turistice;
b) măsuri menite să amelioreze calitatea vieţii în mediul rural, în special:
– servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală;
– renovarea şi dezvoltarea satelor;
– conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural;
– o măsură menită să asigure formarea şi informarea agenţilor economici din domeniile care intră sub incidenţa axei 3;
– o măsură privind dobândirea de competenţe şi animarea, în vederea elaborării şi punerii în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare.

Toate activitățile desfășurate în realizarea AXEI 3 se regăsesc în regulament la art. 52-60.

AXA 4 ”Leader” cuprinde, cel puţin, următoarele elemente:
– strategii locale de dezvoltare pe zone, concepute pentru zone rurale clar definite la nivel subregional;
– parteneriate public-privat la nivel local, denumite în continuare „grupuri de acţiune locală”;
– o abordare ascendentă cu o putere decizională pentru grupurile de acţiune locală în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare;
– o concepţie şi o punere în aplicare multisectoriale ale strategiei, bazate pe interacţiunea dintre agenţii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale;
– punerea în aplicare a unor abordări inovatoare;
– punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare;
– interconectarea parteneriatelor locale.

Toate activitățile desfășurate în realizarea AXEI 4 se regăsesc în regulament la art. 61-65.

La art. 70 se reglementează contribuția financiară FEADR, la art. 71, eligibilitatea cheltuielilor și la art. 72, perenitatea operațiunilor privind investițiile.

În aplicarea Regulamentului nr. 1698/2005 au fost aprobate mai multe regulamente și anume:
– Regulamentul nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005;

– Regulamentul nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală;

– Regulamentul nr. 484/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1975/2006;

– Regulamentul nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală – abrogă Regulamentul nr. 1975/2006.

Regulamentul nr. 1974/2006, după cum rezultă din însuși titlul său, detaliază conținutul Regulamentului nr. 1698/2005 privind FEADR.

Ca element de noutate sunt dispozițiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor, prevăzute la art. 51-55.

Regulamentul nr. 1975/2006 vizează măsurile de sprijin cuprinse în AXA 2 și a sprijinului echivalent de la AXA 4.

Regulamentul conține norme de trimitere la Regulamentul nr. 796/2004 – regulament FEGA în ceea ce privește modul de aplicare a măsurilor.

Regulamentul conține reduceri și excluderi în ceea ce privește măsurile pe suprafață (art. 16), măsurile privind animalele (art. 17), privind nerespectarea criteriilor de eligibilitate (art. 18).

Separat este tratată în regulament respectarea ecocondiționalității (art. 19-24), fiind prevăzute reduceri și excluderi.

Regulamentul conține dispoziții referitoare la controalele administrative, controalele la fața locului, controalele ex post, reduceri și excluderi (art. 26-33).

Regulamentul nr. 484/2009 modifică Regulamentul nr. 1975/2006 în sensul extinderii ariei de aplicare pentru AXELE 2 și 4 a prevederilor Regulamentului nr. 796/2004, regulament FEGA, și ale Regulamentului nr. 73/2009, regulament FEGA.

Regulamentul nr. 65/2011, aplicabil începând cu 1 ianuarie 2011, abrogă Regulamentul nr. 1975/2006, iar trimiterile din regulament se referă la aplicarea reglementărilor cuprinse în Regulamentul nr. 73/2009, regulament FEGA, și în Regulamentul nr. 1122/2009, regulament FEGA.

În Anexa II la regulament este prevăzută echivalența articolelor din Regulamentul nr. 1975/2006 cu cele din regulamentul care îl abrogă.

***

Regulamentul nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului nr. 1698/2005 al Consiliului se aplică începând cu 1 ianuarie 2014.

Noua reglementare urmărește perfecționarea măsurilor de dezvoltare desfășurate în baza regulamentului abrogat.

Obiectivele urmărite prin sprijinul pentru dezvoltare rurală sunt:
– Favorizarea competitivității agriculturii;
– Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;
– Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.

Măsurile finanțate prin FEADR sunt:
– Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (art. 14);
– Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploataţiei şi servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei (art. 15);
– Scheme de calitate pentru produse agricole şi alimentare (art. 16);
– Investiţii în active fizice (art. 17);
– Refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare (art. 18);
– Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor (art. 19);
– Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale (art. 20);
– Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor (art. 21);
– Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite (art. 22);
– Înfiinţarea de sisteme agroforestiere (art. 34);
– Prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale (art. 24);
– Investiţii în ameliorarea rezilienţei şi a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere (art. 25);
– Investiţii în tehnologii forestiere şi în prelucrarea, mobilizarea şi comercializarea produselor forestiere (art. 26);
– Înfiinţarea grupurilor şi organizaţiilor de producători (art. 27);
– Agromediu şi climă (art. 28);
– Agricultura ecologică (art. 29);
– Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa (art. 30);
– Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 31);
– Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (art. 32);
– Bunăstarea animalelor (art. 33);
– Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor (art. 34);
– Cooperare (art. 35);
– Gestionarea riscurilor (art. 36);
– Asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor (art. 37);
– Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor şi ale plantelor, infestările cu dăunători şi pentru incidente de mediu (art. 38);
– Instrumentul de stabilizare a veniturilor (art. 39).

La art. 45 și 46 sunt prevăzute criteriile de eligibilitate a cheltuielilor pentru investiții efectuate din fonduri FEADR.

Pentru cei interesați de dimensiunile finanțării și cotele de contribuție a fondului, prezintă interes art. 58 și 59.

Regulamentul nr. 1310/2013 conține dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și de modificare a regulamentelor FEGA, respectiv Regulamentul (CE) nr. 73/2009, Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, nr. 1306/2013 și nr. 1308/2013.

Regulamentul nr. 807/2014 conține norme care completează prevederile Regulamentului nr. 1305/2013 referitoare la măsurile finanțate prin FEADR.

***

Fondul European De Garantare Agricolă (FEGA) va fi prezentat în aceste comentarii în cele trei variante de aplicare, respectiv reglementările din perioada 2003-2004, aplicabile până în 2008, reglementările din 2009, aplicabile până în 2013, și reglementările din 2013 și 2014, aplicabile începând cu 2014.

Până în anul 2008, FEGA a fost reglementată de:

– Regulamentul nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/2013, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/1994, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/1971 și (CE) nr. 2529/2001;

– Regulamentul nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiționalității, modulării și a sistemului integrat de gestiune și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori;

– Regulamentul nr. 1973/2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului în ceea ce privește schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV și IVa din respectivul regulament și utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru producția de materii prime;

– Regulamentul nr. 795/2004 de stabilire a normelor de aplicare a programului de plată unică, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori;

– Regulamentul nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune;

– Regulamentul nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități, precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR.

Pentru perioada 2009-2013, FEGA a fost reglementat de:

– Regulamentul nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1728/2003;

– Regulamentul nr. 1120/2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plată unică, prevăzute în titlul III din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori;

– Regulamentul nr. 1121/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește schemele de ajutor pentru fermieri, prevăzute în titlurile IV și V din regulamentul respectiv;

– Regulamentul nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de plată de ajutoare, prevăzute pentru sectorul vitivinicol.

Începând cu 1 ianuarie 2014, FEGA este reglementat de:

– Regulamentul nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

– Regulamentul delegat nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat;

– Regulamentul delegat nr. 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității.

Începând cu 1 ianuarie 2014, au fost adoptate dispoziții comune pentru FEGA și FEADR, respectiv:

– Regulamentul nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/1978, (CE) nr. 2799/1998, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

– Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare socială și ecocondiționalitatea;

– Regulamentul de punere în aplicare nr. 834/2014 de stabilire a normelor pentru aplicarea cadrului comun de monitorizare și evaluare a politicii agricole comune;

– Regulamentul de punere în aplicare nr. 908/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența.

***

Regulamentul nr. 1782/2003 stabilește normele comune care reglementează plățile directe aferente schemelor de sprijin de venit din cadrul politicii agricole comune, finanțate de FEGA, un ajutor pe venit acordat agricultorilor (regimul de plată unică), regimuri de ajutor pentru agricultorii care produc: grâu dur, plante oleaginoase, orez, fructe cu coajă, culturi energetice, amidon din cartofi, lapte, semințe, culturi arabile, carne de oaie și de capră, carne de vită și leguminoase pentru boabe.

Orice agricultor care primește plăți directe trebuie să respecte cerințele de reglementare în materie de gestionare în domeniile sănătate publică, sănătatea animalelor și a plantelor, mediu, bunăstare animale și să mențină terenurile agricole în bune condiții agricole și de mediu.

Regulamentul conține prevederi referitoare la obligația fiecărui stat de a institui propriul sistem integrat de gestionare și control, sistem ce conține o bază de date electronică, un sistem de identificare al parcelelor agricole, un sistem de identificare și înregistrare a drepturilor la plată, cereri de ajutor, un sistem integrat de control, un sistem unic de identificare a fiecărui agricultor care depune o cerere de ajutor.

Regulamentul cuprinde prevederi detaliate pentru fiecare dintre formele de sprijin menționate anterior, conținând dispoziții referitoare la eligibilitatea pentru ajutor, primele și plățile ce sunt acordate.

Regulamentul nr. 796/2004 detaliază funcționarea sistemului integrat de gestiune și control, cererea unică, cererile de ajutor pe cap de animal, cererea de ajutor în cadrul primei pentru produse lactate și al plăților suplimentare.

Regulamentul conține dispoziții referitoare la modul de efectuare a controalelor, prin care să se verifice respectarea condițiilor de acordare a ajutoarelor, precum și a cerințelor și normelor aplicabile în materie de condiționare.

Importanță practică prezintă prevederile Titlului IV ”Baza de calcul pentru ajutoare, reduceri și excluderi”. Ele se aplică pentru schema de plată unică și alte scheme de plată ”pe suprafață”, primele pe cap de animal, precum și pentru respectarea condiționării.

Regulamentul nr. 1973/2004 detaliază condițiile de acordare a:
– primei speciale de calitate pentru grâul dur;
– primei pentru proteaginoase;
– ajutorului special pentru orez;
– plății pe suprafață pentru fructele cu coajă lemnoasă;
– ajutorului pentru cartofi pentru amidon;
– primele pentru produsele lactate și a plăților suplimentare;
– ajutorului pentru culturi energetice;
– ajutorului special regional pentru culturile arabile;
– ajutorului pentru producția de semințe;
– plății pe suprafață pentru culturile arabile; este diferită de schema de plată unică reglementată de Titlul III din Regulamentul nr. 1782/2003, care are norme de aplicare în Regulamentul nr. 796/2004;
– primelor pentru carnea de capră și de oaie;
– plăților pentru carnea de vită și de mânzat;
– ajutorului pe suprafață pentru hamei;
– ajutorului pentru leguminoase pentru boabe;
– ajutorului pentru utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru producția de materii prime.

Toate aceste ajutoare, detaliate prin Regulamentul nr. 1973/2004, sunt reglementate în Titlul IV din Regulamentul nr. 1782/2003.

Regulamentul nr. 795/2004 stabilește normele de aplicare a programului de plată unică, prevăzut în Titlul III din Regulamentul nr. 1782/2003.

Regulamentul nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune conține prevederi referitoare la cheltuielile ce sunt efectuate din FEGA și FEADR, raporturile dintre statele membre și Comisie privind protejarea intereselor financiare ale Comunității, agențiile de plăți, modalitățile de finanțare, recuperarea sumelor stabilite ca urmare a constatării săvârșirii de neregularități.

Regulamentul nr. 885/2006, emis în aplicarea Regulamentului nr. 1290/2005, conține dispoziții speciale privind autorizarea agențiilor de plăți pentru fondurile FEGA și FEADR.

***

Regulamentul nr. 73/2009 se aplică începând cu 1 ianuarie 2009 și înlocuiește Regulamentul nr. 1782/2003.

Regulamentul stabilește:
– normele comune care reglementează plățile directe;
– o schemă de sprijin pentru venit acordată agricultorilor – ”schemă de plată unică”;
– o schemă de sprijin pentru venit simplificată și tranzitorie pentru agricultorii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia – ”schemă de plată unică pe suprafață”;
– scheme de sprijin pentru agricultorii care produc orez, cartofi pentru amidon, plantele proteaginoase, fructe cu coajă tare, semințe, bumbac, zahăr, fructe și legume, carne de oaie și de capră, carne de vită și de mânzat;
– un cadru care să permită noilor state membre completarea plăților directe.

Sunt menținute în continuare pentru agricultori respectarea cerințelor legale în materie de gestionarea și menținerea terenurilor agricole în bune condiții agricole și de mediu.

Având în vedere continuitatea de reglementare între Regulamentul nr. 1782/2003 și Regulamentul nr. 73/2009, prezintă interes noutățile aduse prin ultima reglementare.

Sunt noi modularea, sistemul de consultanță agricolă, în cadrul schemei de plată unică, integrarea ajutorului cuplat, acordarea ajutorului specific.

Se păstrează structura anterioară, în care, la Titlul III, se reglementează ”schema de plată unică”, iar la Titlul IV. ”Alte scheme de ajutor”.

Titlul V, ca noutate, reglementează punerea în aplicare a plăților directe în noile state membre. Schema de plată unică pe suprafață este disponibilă până la 31 decembrie 2013. Sunt prevăzute dispoziții specifice pentru plăți separate și ajutor specific.

Regulamentul nr. 1120/2009 conține normele de aplicare a schemei de plată unică prevăzută în titlul III din Regulamentul nr. 73/2009.

Regulamentul conține prevederi referitoare la activarea drepturilor și eligibilitatea terenurilor, criterii de eligibilitate specifice, transferul drepturilor, drepturi speciale, rezerva națională de drepturi de plată, alocarea drepturilor de plată, integrarea ajutorului cuplat, sectorul vinului, ajutorul specific.

Regulamentul nr. 1121/2009 conține normele de aplicare pentru schemele de ajutor prevăzute în Titlul IV din Regulamentul nr. 73/2009.

Regulamentul nr. 1122/2009 conține norme de aplicare a Regulamentului nr. 73/2009 în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori.

Pentru practicieni prezintă interes prevederile art. 55-82 referitoare la baza de calcul pentru ajutoare, reduceri și excluderi.

***

Regulamentul nr. 1307/2013, aplicabil începând cu 1 ianuarie 2009, abrogă Regulamentele (CE) nr. 637/2008 și nr. 73/2009.

Regulamentul stabilește norme comune privind plățile acordate direct fermierilor în cadrul următoarelor scheme de sprijin:
– schema de plată de bază;
– schema de plată unică pe suprafață;
– plata redistributivă;
– plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
– plată pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale;
– plată pentru tinerii fermieri;
– sprijin cuplat facultativ;
– plată specifică pentru cultura de bumbac;
– schema pentru micii fermieri.

Regulamentul stabilește și norme specifice privind schemele de sprijin citate anterior.

Privind plățile directe, regulamentul conține norme privind plafoanele naționale, disciplina financiară, noțiunea de ”fermier activ”, cerințele minime care trebuie respectate pentru a primi plăți directe, reducerea plăților.

Schema de plată de bază este obligatorie pentru statele membre, prin derogare, statele noi membre – printre care și România – pot menține schema de plată unică pe suprafață, reglementată anterior în Titlul V al Regulamentului nr. 73/2009, până în anul 2020.

Regulamentul nr. 639/2014 conține dispoziții de completare a anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului nr. 1307/2013 în ceea ce privește:
– dispoziții generale referitoare la plățile directe;
– schema de plată de bază;
– schema de plată unică pe suprafață;
– plata pentru fermierii care utilizează practici agricole benefice pentru climă și mediu;
– sprijinul cuplat facultativ;
– plata specifică pentru cultura de bumbac;
– obligațiile de notificare ale statelor membre.

Regulamentul nr. 640/2014 conține dispoziții care completează anumite elemente neesențiale ale Regulamentului nr. 1307/2013 în ceea ce privește:
– condițiile pentru retragerea sau refuzul parțial(ă) sau total(ă) a(l) ajutorului sau a(l) sprijinului;
– identificarea sancțiunii administrative și stabilirea ratei specifice care trebuie impusă;
– identificarea cazurilor în care nu se aplică sancțiunea administrativă;
– normele aplicabile perioadelor, datelor și termenelor limită, atunci când data limită pentru depunerea cererilor sau a modificărilor este o sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică;
– definițiile specifice necesare pentru garantarea unei implementări armonizate a sistemului integrat;
– caracteristicile de bază și normele tehnice pentru sistemul de identificare a parcelelor agricole și identificarea beneficiarilor;
– caracteristicile de bază, normele tehnice și cerințele de calitate aferente sistemului de identificare și înregistrare a drepturilor la plată;
– baza pentru calcularea ajutoarelor, inclusiv normele privind modul în care trebuie gestionate anumite cazuri în care suprafețele eligibile conțin elemente de peisaj sau arbori;
– normele suplimentare pentru intermediari, precum servicii, organizare și organizații, implicați în procedura de acordare a ajutoarelor sau a sprijinului;
– menținerea pășunilor permanente în raport cu ecocondiționalitatea;
– o bază armonizată pentru calculul sancțiunilor administrative legate de ecocondiționalitate;
– o completare a normelor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1306/2007, în vederea garantării tranziției fără probleme de la normele abrogate la noile norme.

***

Regulamentul nr. 1306/2013 este un regulament comun pentru FEADR și FEGA și stabilește norme referitoare la:
– finanțarea cheltuielilor în cadrul politicii agricole comune, inclusiv a cheltuielilor privind dezvoltarea rurală;
– sistemul de consiliere agricolă;
– sistemele de gestionare și control care urmează să fie instituite de statele membre;
– sistemul de ecocondiționalitate;
– verificarea și închiderea conturilor.

Regulamentul nr. 809/2014 stabilește normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2007 în ceea ce privește:
– notificările care trebuie transmise de statele membre Comisiei, în conformitate cu obligațiile lor de a proteja interesele financiare ale Uniunii;
– controalele administrative și la fața locului, care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește criteriile de eligibilitate, angajamentele și alte obligații;
– nivelul minim al controalelor la fața locului și obligația de creștere a respectivului nivel sau posibilitatea reducerii acestuia;
– raportarea controalelor şi verificărilor efectuate şi a rezultatelor acestora;
– autorităţile responsabile cu efectuarea controalelor privind conformitatea, precum şi conţinutul unor astfel de controale;
– măsurile specifice de control şi metodele de stabilire a nivelurilor de tetrahidrocanabinol din cânepă;
– crearea şi funcţionarea unui sistem de verificare a organizaţiilor interprofesionale autorizate în scopul efectuării plăţii specifice pentru cultura de bumbac;
– cazurile în care cererile de ajutor şi de plată sau orice alte comunicări, cereri sau solicitări pot fi corectate şi ajustate după depunere;
– aplicarea şi calcularea retragerii parţiale sau totale a plăţilor;
– recuperarea plăţilor necuvenite şi a sancţiunilor, precum şi a drepturilor la plată alocate în mod necuvenit şi în ceea ce priveşte aplicarea dobânzilor;
– aplicarea şi calcularea sancţiunilor administrative;
– clasificarea unei neconformităţi ca minoră;
– cererile de ajutor şi de plată şi cererile de alocare a drepturilor la plată, inclusiv data finală de depunere a cererilor, cerinţele referitoare la informaţiile minime care trebuie furnizate în cereri, dispoziţiile privind modificarea sau retragerea cererilor de ajutor, scutirea de la obligaţia de a depune cereri de ajutor şi dispoziţii care permit statelor membre să aplice proceduri simplificate;
– efectuarea de controale pentru a se verifica îndeplinirea obligaţiilor şi corectitudinea şi exhaustivitatea informaţiilor furnizate în cererea de ajutor sau de plată, inclusiv normele referitoare la toleranţele măsurătorilor în cazul controalelor la faţa locului;
– specificaţiile tehnice necesare pentru punerea în aplicare uniformă a titlului V, capitolul II, din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;
– transferul exploataţiilor;
– plata avansurilor;
– efectuarea de controale legate de obligaţiile în materie de ecocondiţionalitate, inclusiv luarea în considerare a participării unui fermier la sistemul de consiliere agricolă şi a participării unui fermier la un sistem de certificare;
– calcularea şi aplicarea de sancţiuni administrative privind obligaţiile în materie de ecocondiţionalitate, inclusiv în ceea ce priveşte beneficiarii formaţi dintr-un grup de persoane.

Regulamentul nr. 834/2014 aprobă indicatorii care permit evaluarea progresului, a eficacității și a eficienței politicii agricole comune și anume:
– indicatorii de impact;
– indicatorii de rezultat;
– indicatorii de realizare;
– indicatorii de context.

Regulamentul nr. 908/2014 stabilește normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2007 în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența.

***

Fondul European Pentru Pescuit este reglementat de Regulamentul nr. 1198/2006. Pe lângă instituirea fondului, regulamentul definește cadrul sprijinului comunitar pentru dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului, a zonelor de pescuit și a pescuitului în apele interioare.

Prezintă interes axele prioritare care identifică domeniile eligibile pentru sprijin.

Axa prioritară 1 – ”măsuri de adaptare a flotei comunitare de pescuit” se referă la:
– ajutor public pentru armatorii navelor de pescuit şi pentru pescarii afectaţi de planurile de ajustare a efortului de pescuit;
– ajutor public pentru încetarea temporară a activităţilor de pescuit;
– investiţii la bordul navelor de pescuit;
– ajutor public pentru pescuitul de coastă pe scară redusă;
– compensare socio-economică pentru gestionarea flotei comunitare de pescuit;
– ajutor public în cadrul planurilor de salvare şi restructurare, în conformitate cu orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate.

Axa prioritară 2 – ”acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea şi comercializarea produselor pescăreşti şi de acvacultură” se referă la:
– măsuri pentru investiţii productive în acvacultură;
– măsuri pentru mediul acvatic;
– măsuri de sănătate publică;
– măsuri de sănătate animală.

Transferul proprietăţii unei întreprinderi nu este eligibil pentru ajutor comunitar.

Axa prioritară 3 – ”măsuri de interes comun” se referă la:
– acţiuni colective;
– protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei acvatice;
– porturi de pescuit, locuri de debarcare şi adăposturi;
– dezvoltarea de pieţe noi şi campanii de promovare;
– proiecte pilot;
– modificarea navelor de pescuit în vederea reafectării.

Axa prioritară 4 – ”dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit” conține măsuri complementare privind:
– menţinerea prosperității economice şi sociale a acestor zone şi adăugarea de valoare produselor pescăreşti şi de acvacultură;
– menţinerea şi dezvoltarea de locuri de muncă în zonele de pescuit, prin sprijinirea diversificării sau restructurării economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăţi socio-economice în urma schimbărilor din sectorul pescuitului;
– promovarea calităţii mediului de coastă;
– promovarea cooperării naţionale şi transnaţionale între zonele de pescuit.

Axa prioritară 5 – ”asistența tehnică” vizează finanțarea măsurilor de pregătire, monitorizare, de sprijin tehnic și administrativ, de evaluare și audit necesare pentru punerea în aplicare a regulamentului.

Regulamentul stabilește contribuția FEP (art. 53), eligibilitatea cheltuielilor (art. 55), durabilitatea operațiunilor (art. 56).

Regulamentul nr. 498/2007 conține norme detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit.

Normele detaliate vizează următoarele:
– structura și transmiterea programelor operaționale;
– măsuri privind pescuitul;
– evaluarea programelor operaționale;
– informare și publicitate;
– instrumente de inginerie financiară;
– gestiune, monitorizare și control;
– nereguli;
– schimb electronic de date;
– date personale.

Regulamentul conține norme detaliate de aplicare a măsurilor prevăzute în Axele prioritare 1-5.

Pentru practicieni prezintă interes Capitolul VIII ”Nereguli”.

***

Regulamentul nr. 508/2014 constituie reglementarea aplicabilă începând cu anul 2014 a Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM), fiind abrogate Regulamentele (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006, (CE) nr. 791/2007 și (UE) nr. 1255/2011.

Regulamentul definește măsurile financiare ale Uniunii pentru punerea în aplicare:
– a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP);
– a măsurilor relevante legate de dreptul mării;
– a dezvoltării durabile a domeniilor pescuitului şi acvaculturii şi a pescuitului în apele interioare;
– a politicii maritime integrate (PMI).

În cadrul Strategiei Europa 2020, FEPAM vizează următoarele priorități ale Uniunii și anume:
– promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere;
– stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere;
– încurajarea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului;
– creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii teritoriale;
– stimularea comercializării şi prelucrării;
– stimularea punerii în aplicare a politicii maritime integrate.

Pentru fiecare dintre priorități, în regulament sunt prevăzute obiective specifice.

Regulamentul prevede măsuri care se finanțează din FEPAM, în conformitate cu principiul gestiunii partajate între statele membre și Uniune, și măsuri care se finanțează din FEPAM, în conformitate cu principiul gestiunii directe.

În cadrul gestiunii partajate, sunt finanțate următoarele măsuri:
– dezvoltarea durabilă a pescuitului (art. 24-44);
– dezvoltarea durabilă a acvaculturii (art. 45-57);
– dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit şi acvacultură (art. 58-64);
– măsuri legate de comercializare şi prelucrare (art. 65-69);
– compensaţii pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pescăreşti şi de acvacultură (art. 70-73).

În cadrul gestiunii directe, sunt finanțate următoarele măsuri:
– politica maritimă integrată (art. 81-83);
– asistenţă tehnică (art. 92).

Regulamentul conține norme de punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate și în cadrul gestiunii directe.

Regulamentul conține prevederi referitoare la admisibilitatea cererilor și operațiunile neeligibile (art. 10-11) și la operațiuni eligibile (art. 62-64, art. 83).

***

Regulamentul nr. 1308/2013 instituie o organizare comună a piețelor pentru produsele agricole, care înseamnă toate produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor din pescuit și acvacultură, astfel cum sunt definite în actele legislative ale Uniunii care reglementează organizarea comună a piețelor produselor din pescuit și acvacultură.

Produsele agricole se împart în următoarele sectoare, enumerate în părțile respective din anexa I:
– cereale (partea I);
– orez (partea II);
– zahăr (partea III);
– furaje uscate (partea IV);
– semințe (partea V);
– hamei (partea VI);
– ulei de măsline și măsline de masă (partea VII);
– in și cânepă (partea VIII);
– fructe și legume (partea IX);
– produse din fructe și legume procesate (partea X);
– banane (partea XI);
– vin (partea XII);
– pomi și alte plante vii, bulbi, rădăcini și altele asemănătoare, flori tăiate și frunziș ornamental (partea XIII);
– tutun (partea XIV);
– carne de vită și de mânzat (partea XV);
– lapte și produse lactate (partea XVI);
– carne de porc (partea XVII);
– carne de oaie și de capră (partea XVIII);
– ouă (partea XIX);
– carne de pasăre (partea XX);
– alcool etilic de origine agricolă (partea XXI);
– produse apicole (partea XXII);
– viermi de mătase (partea XXIII);
– alte produse (partea XXIV);

Regulamentul conține dispoziții referitoare la rate de conversie pentru orez (art. 5), arii de comercializare (art.6), praguri de referință (art. 7).

În partea privind piața internă, este reglementată intervenția pe piață, respectiv intervenția publică și ajutorul pentru depozitarea privată, scheme de ajutor (programul de încurajare a consumului de legume și fructe în școli, programul de distribuire a laptelui în școli).

Ajutoarele vizează următoarele sectoare:
– sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă;
– sectorul fructelor și legumelor;
– programe de sprijin în sectorul vitivinicol;
– sectorul apicol;
– sectorul hameiului.

Măsurile eligibilile în sectorul vitivinicol sunt:
– restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole;
– recoltarea înainte de coacere;
– asigurarea recoltei;
– investiții;
– inovarea în sectorul vitivinicol;
– distilarea subproduselor.

Regulamentul instituie sistemul de autorizații pentru plantări de viță de vie, aplicabil în perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2030.

Tot în partea referitoare la piața internă, sunt prevăzute norme privind comercializarea și organizațiile de producători, dispoziții speciale aplicabile anumitor sectoare.

Într-o parte distinctă sunt reglementate schimburile comerciale cu terțe țări, respectiv licențele de import și export, taxe la import, gestionarea contingentelor tarifare și tratamentul special al importurilor de către țări terțe, dispoziții speciale privind importul anumitor produse, salvgardare și perfecționare activă, restituții la export, perfecționarea pasivă.

Partea referitoare la reguli de concurență cuprinde norme aplicabile întreprinderilor, norme privind ajutoarele de stat.

Regulamentul conține prevederi referitoare la măsurile excepționale ce pot fi dispuse în cazurile de perturbare a pieței, de sprijinire a pieței legate de boli ale animalelor și de pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor, ori a apariției de dezechilibre grave pe piață.

Reglementări Naționale

În perioada de preaderare la Uniune și după aderare, România a adoptat acte normative menite să asigure implementarea regulamentelor unionale și accesarea fondurilor europene.

Prin Legea nr. 1/2004 a fost înființată Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii, cu atribuții în gestionarea alocărilor pentru România din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA).

Prin OUG nr. 13/2006 a fost înființată Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, cu atribuții în gestionarea alocărilor pentru România din Fondul European pentru Agricultură și Dezvotarea Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP).

La acest moment a fost schimbată denumirea în Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OUG nr. 41/2014).

Agenția are în structură 8 centre regionale, fără personalitate juridică, ce își au sediul în fiecare dintre regiunile de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.

***

Pentru accesarea FEGA este adoptată OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plată directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007.

Schemele de plăți directe prevăzute de OUG sunt:
– schema de plată unică pe suprafață (SAPS);
– plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;
– plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;
– schema de plată pentru culturi energetice;
– schema de plată separată pentru zahăr;
– schema de ajutoare naționale tranzitorii.

Pentru fiecare dintre schemele de plăți directe, OUG stabilește criteriile de eligibilitate.

În aplicarea OUG nr. 125/2006, Ministerul Agriculturii emite următoarele ordine:
– Ordin nr. 791/2006 pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România;
– Ordin nr. 549/2007 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăți directe pe suprafață pentru culturi energetice, modificat prin Ordinul nr. 909/2007;
– Ordin nr. 704/2007 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal;
– Ordin nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăți directe și ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal și pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, cu modificările ulterioare;

Prin Ordinul nr. 225/2012, se derogă de la criteriile de eligibilitate a terenurilor, fiind prevăzută condiția ca documentele doveditoare a dreptului de utilizare a terenului să fie valabile până la data de 1 decembrie a anului de cerere.

***

Privind FEADR, în succesiune cronologică, au fost adoptate mai multe acte normative și anume:

– Ordin nr. 243/2006 privind stabilirea măsurilor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, care vor fi implementate de către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și, respectiv Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

– H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013;

OUG nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, modificată prin OUG nr. 68/2014 (art. VII);

– Normă metodologică de aplicare a OUG nr. 74/2009;

– Ordinul nr. 1438/2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

***

Pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC) este adoptată OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, pentru a cărei aplicare au fost adoptate Norme metodologice.

Cu excepția FEGA, în baza căruia se efectuează plăți directe pe baza cererilor de plată, alocarea celorlalte fonduri europene prezentate în acest material se efectuează pe baza contractelor de finanțare încheiate între autoritatea de management a respectivului fond și beneficiar.

În această situație, pe lângă prevederile din regulamente referitoare la achiziții publice, prezentate anterior în material, sunt aplicabile și prevederile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Recent, Ministerul Fondurilor Europene a adoptat Ordinul nr. 543/2013 pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritățile de management și organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziții publice.

Prin HG nr. 759/2007 sunt stabilite regulile de eligibilitate a cheltuielilor finanțate din FEDR, FSE și FC.

***

Pentru practicieni, un interes aparte îl prezintă legislația națională prin care se controlează modul de utilizare a fondurilor europene.

În acest scop, au fost adoptate OG nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător și OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Pentru ambele acte normative au fost emise Norme de aplicare.

OUG nr. 66/2011 conține în Anexă corecțiile/reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achizițiile.

Prin HG nr. 519/2014 sunt stabilite ratele aferente reducerilor procentuale/condițiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la OUG nr. 66/2011.

Aspecte din practica autorităților de management

În această a treia parte a materialului, voi prezenta și comenta mai multe situații rezultate din note de constatare sau din procese verbale de constatare a neregulilor.

Într-un program finanțat din FSE, măsura dezvoltarea resurselor umane, după finalizarea activităților prevăzute în contractul de finanțare și efectuarea plăților, conform cererilor de rambursare depuse, organismul intermediar, ce a gestionat contractul și a verificat toate documentele depuse pentru justificarea finanțării, invocă în procesul-verbal de constatare a neregulilor absența ”existenței unei fundamentări a rezonabilității/plauzabilității alocării proporționale a cheltuielilor pe proiect”.

Ca urmare, deși în proiect au fost trei asociați dintre care doi au desfășurat cele mai multe dintre activitățile finanțate, iar cei doi asociați ”principali”, din punctul de vedere al activității desfășurate, au folosit fiecare același mod de justificare/decontare a cheltuielilor indirecte de administrație eligibile, în urma verificării pentru unul, cheltuielile indirecte sunt admise în integralitate, pentru al doilea, sunt respinse în integralitate și se impută, fiind stabilită creanța bugetară aferentă.

Pe lângă apărările de fond de justificare a eligibilității cheltuielilor administrative indirecte efectuate de partenerul sancționat, s-a invocat și Decizia nr. 4124/12.10.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în care se face aplicarea principiului comunitar al prevalenței substanței asupra formei. Potrivit acestui principiu, autoritățile publice nu pot aduce restrângeri unor drepturi individuale sau impune obligații pe considerente pur formale, în măsura în care acestea nu sunt dublate de considerente ce țin de substanța raporturilor sociale cărora li se adresează.

Instanța de fond, în decembrie 2013, a respins cererea, iar, până la momentul redactării materialului, sentința nu a fost comunicată.

***

Pentru finanțările prin FEGA (plăți directe), regulamentele de reglementare a fondului conțin sancțiuni specifice în cazul săvârșirii de ”nereguli”.

În legislația națională de reglementare a controlului utilizării fondurilor și de aplicare a sancțiunilor în cazul constatării neregulilor (OUG nr. 79/2003, OUG nr. 66/2011), noțiunea de ”neregulă” este definită ca încălcare a regulamentelor comunitare și/sau a legislației naționale.

OUG nr. 66/2011 conține sancțiuni doar în cazul neregulilor vizând achizițiile publice, nu conține sancțiuni specifice încălcării regulamentelor privind FEGA, nu există normă de trimitere care să preia în legislația națională sancțiunile comunitare.

În această situație, organele teritoriale ale APIA aplică norma sancționatorie din regulamentele comunitare și la contribuția națională, deși pentru aceasta, legal, organele APIA au doar opțiunea retragerii părții din contribuția națională aferentă suprafeței supradeclarate.

***

În practica curentă a organelor teritoriale ale APIA, s-a întâlnit menționarea în procesele verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare a unor temeiuri de drept, pe baza cărora s-a stabilit sancțiunea, ce nu au legătură cu situația de fapt constatată, ceea ce denotă o necunoaștere a regulamentelor comunitare la nivelul instituțiilor abilitate cu aplicarea lor.

***

O altă situație întâlnită în activitatea organelor teritoriale ale APIA constă în aplicarea de sancțiuni diferite pentru coeficienți de corecție identici, fapt ce poate semnifica fie necunoașterea reglementărilor comunitare, fie rea-credință.

***

Între atribuțiile stabilite în sarcina APIA, prin legea de organizare și funcționare, se regăsește și verificarea criteriilor de eligibilitate ale solicitanților de sprijin prin schema de plată unică, între care și verificarea documentelor prevăzute de OUG nr. 125/2006 prin care solicitantul justifică dreptul de folosință asupra terenului pentru care s-a solicitat sprijinul.

În condițiile în care actul justificativ este valid, organele teritoriale ale APIA nu au competența de a se pronunța asupra legalității actului justificativ și a exclude de la eligibilitate terenurile menționate în actul justificativ.

***

În aplicarea la fondul FEDR, cele mai frecvente constatări vizează încălcarea procedurii achizițiilor publice.

Într-un caz, autoritatea de management invocă încălcarea, la derularea de către beneficiar a achiziției publice de lucrări, a principiilor nediscriminării, eligibilității și proporționalității prin stabilirea de criterii minime de calificare în procedura cererii de oferte.

Această sancțiunea este aplicată, fiind invocată legislația adițională, deși cele două reglementări comunitare ce stabilesc procedurile de achiziții publice, Regulamentele nr. 1605/2002 și nr. 2342/2002, prevăd dreptul autorității contractante de a stabili niveluri minime de capacitate sub care nu poate selecta candidați.

La soluționarea fondului, instanța a optat pentru aplicarea exclusivă a legislației naționale, deși reglementările comunitare au aplicare directă, considerând ca nerelevantă practica CJUE privind admisibilitatea criteriilor de selecție (Hotărârea Curții din 19 iunie 2003, Cauza C-315/01), principiul proporționalității (Hotărârea Tribunalului din 10 decembrie 2009, Cauza T-195/08), principiul egalității de tratament și principiul transparenței (Hotărârea Curții din 16 decembrie 2008, Cauza C-213/07), principiul egalității de tratament între ofertanți (Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Cauza T-50/05).

***

Un caz interesant, privind modul de aplicare al FEADR de către AFIR, vizează respectarea cerințelor privind durabilitatea, controlul fiind efectuat în cadrul duratei de valabilitate a contractului de finanțare.

Proiectul finanțat a fost finalizat în termen, fiind efectuată și recepția obiectivului.

Deși nici regulamentele ce reglementează FEADR, nici contractul de finanțare nu condiționează pe beneficiarul finanțării de începerea imediată a activității economice după recepția obiectivului, AFIR are o opinie contrară, contrară chiar și reglementărilor europene.

Într-un prim proiect de proces-verbal, corecția financiară este calculată în raport de rulajul realizat, fiind stabilită o creanță bugetară în valoare de 176.172,30 lei.

Ulterior, se întocmește un alt proces-verbal, criteriul de evaluare a neregulii constituindu-l numărul de zile de lipsă de activitate cofinanțată, fiind stabilit un debit de 3.229.091,51 lei.

***

Pentru sumele alocate din fondurile europene, regulamentele prevăd pentru statele membre beneficiare crearea unei infrastructuri administrative formate din organul de management, organul de control și organul de audit, organe acreditate de Comisia Europeană.

În România, autoritățile de management funcționează în subordinea ministerelor de profil și îndeplinesc și funcția de control.

Autoritatea de Audit funcționează în cadrul Curții de Conturi a României și are în structură organe teritoriale.

Între Autoritatea de Audit și autoritățile de management există un raport de autoritate, constatările Autorității de Audit fiind obligatorii pentru autoritățile de management.

Toate neregulile constatate, indiferent de fonduri, sunt raportate periodic Comisiei Europene, statele având obligația recuperării sumelor stabilite prin procesele verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

În principiu, controalele trebuie să fie obiective, operând prezumția de legalitate a actelor administrative întocmite de autoritățile de management ori de organismele intermediare.

Ca avocat, în discuții particulare, afli diverse lucruri, unele care te pun pe gânduri. Mi s-a relatat o discuție dintre reprezentanții unei autorități de management și organul local al Autorității de Audit, autoritatea de management având o poziție contrară organului de audit, care propunea sancționarea agentului economic. Motivarea organului de audit a fost ”lasă, că are de unde să plătească”. Autoritatea de management, după două luni, a sancționat agentul economic pentru ”neregula” privind achizițiile publice stabilită inițial de organul de audit.

Avocat Doru BĂJAN
Baroul București



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.