« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
11 comentarii

Intre lege si telenovela. Mita in fotbal. Episodul Gigi Becali
11.05.2008 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Sursa: Ziua
"Vicepresedintele clubului Steaua a plecat ieri din tara, desi e urmarit penal alaturi de Gigi Becali sub acuzatia de dare de mita * Teia Sponte le-a transmis procurorilor ca se intoarce saptamana viitoare. (…)"

Nu pot sa nu remarc amatorismul unora, care, in direct, la mister Senzationescu, in ziua ridicarii celor din camarila lui Gigi B., declarau sus si tare ca in speta de fata nu exista o pretinsa fapta penala ce s-ar circumscrie dispoz. art. 255 cu referire la 254 C.pen., intrucat banii nu au fost "virati" celor de la echipa adversa, astfel incat fapta retinuta nu exista! Nimic mai fals!

In primul rand, mentionez ca prezumtia de nevinovatie exista si in acest caz, insa dispozitiile cuprinse in Codul penal contrazic "apararea" facuta de cei din Ghencea sub aspect teoretic (practic urmeaza sa se pronunte procurorii si instanta):

Potrivit art. 255 C.pen. "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254 (art. 254 Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.), se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevazuta in alineatul precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.
Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.
"
___________
A se vedea si art. 7-9 din Legea nr. 78/2000.

Deci, infractiunea face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, asezate in Cap. I, Titlul VI, art. 255 C. pen., partea speciala, fiind infractiune de coruptie, alaturi de luarea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta, constand in promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase ce nu i se cuvin, unui functionar, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND CORUPTIA. CADRUL LEGISLATIV:

1. Definitia coruptiei
Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate, el se refera la relatiile dintre autoritati si cetateni si inseamna, de fapt, folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Pentru ca au realizat pericolul social al acestui tip de abuz si pentru a-l descuraja, legiuitorul a definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal.

2. Coruptia constituie infractiune
Faptele de coruptie sunt infractiuni si se sanctioneaza cu inchisoare. Faptele incriminate astfel de legislatia romana includ:
– darea si luarea de mita;
– traficul de influenta;
– primirea de foloase necuvenite;

Luarea de mita este fapta oricarui functionar (in sens larg, de angajat in institutii publice) care pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indepliniri.

Darea de mita este promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes.

La infractiunile mentionate mai sus, conform alin. ultim al art. 254 C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani, intrucat banii sau foloasele constituie obiectul mitei, infractiunea de luare/dare de mita neavand obiect material in intelesul legii penale.

Potrivit literaturii de specialitate (M.A. HotcaCodul penal, Comentarii si explicatii, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007, pag. 1246)  subiectul activ al infractiunii de luare de mita trebuie sa aiba calitatea de functionar, iar in cazul variantei agravate este necesar sa fie functionar cu atributii de control. Prin functionar se intelege functionarul public, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in art. 145 C.pen. (art. 147 alin. (2) C.pen.) (…) Mituitorul nu este participant la infractiunea de luare de mita, ci este autor al unei infractiuni distincte, respectiv darea de mita (art. 255 C.pen.).

Notiunile de "functionar public" si "functionar" sunt explicate in art. 147 alin. 1 si alin. 2 al Codului penal: "Functionar public" – este orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145".

Prin "functionar" se intelege persoana mentionata la alin. 1 precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute la acel alineat.

Prin urmare, pentru calitatea de "functionar public" este esential ca persoana sa exercite o insarcinare in serviciul unui organ sau institutii de stat, judetene, municipale, orasenesti sau comunale ori al unei regii autonome ori societatii comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Pentru calitatea de "functionar" este esential ca persoana sa exercite o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice indiferent daca insarcinarea are caracter permanent sau temporar, daca este sau nu retribuita, dupa cum nu intereseaza titlul sau modul cum a fost investita persoana.

Referitor la latura obiectiva, elementul material, in cazul infractiunilor de luare de mita, dare de mita si trafic de influenta, prezinta mai multe modalitati alternative, in sensul ca, in cazul fiecareia dintre aceste infractiuni, el se poate realiza prin mai multe activitati materiale, fizice, prevazute alternativ in cuprinsul textului incriminator, savarsirea uneia singura fiind suficienta pentru existenta infractiunii; doar primirea de foloase necuvenite se caracterizeaza printr-o activitate unica, a carei comitere este indispensabila pentru realizarea continutului infractiunii.

La darea de mita, traficul de influenta si primirea de foloase necuvenite, elementul material se realizeaza numai prin actiune; la luarea de mita elementul material se poate infatisa fie sub forma unor actiuni, fie sub forma unei inactiuni, toate alternative.

Este de observat ca, privite din punct de vedere al formelor infractionale, in cazul luarii si darii de mita, precum si a traficului de influenta, dintre actiunile sau inactiunile alternative, numai una reprezinta forma perfecta, adica, fapta consumata (primirea banilor sau a celorlalte foloase, la luarea de mita si traficul de influenta; darea de bani sau alte foloase, la darea de mita); celelalte (pretinderea banilor sau foloaselor, acceptarea sau nerespingerea promisiunii – la luarea de mita; promisiunea si oferirea de bani ori alte foloase – la darea de mita; pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni – la traficul de influenta), daca le consideram in esenta lor, nu sunt, in realitate, decat forme imperfecte, sau cu alte cuvinte, acte pregatitoare ori acte de executare ramase in faza tentativei, pe care insa legiuitorul le-a incriminat de sine statator, punandu-le pe acelasi plan cu forma perfecta, cu infractiunea consumata.

In cazul infractiunilor de luare de mita, dare de mita, primire de foloase necuvenite si trafic de influenta, elementul material, sub oricare din modalitatile sale alternative, este insotit de mai multe conditii concomitente care privesc, printre altele, natura obiectului actiunii tipice (bani sau alte foloase) si caracterul acestuia (necuvenit), momentul savarsirii actiunii ori inactiunii (inainte sau in timpul indeplinirii unui acte de serviciu de catre subiectul activ – la luarea si darea de mita, precum si la traficul de influenta; dupa efectuarea actului de serviciu – la primirea de foloase necuvenite) etc.

In cazul darii si luarii de mita, de regula se afla in fata doua actiuni corelative, carora pe plan psihic, le corespund doua pozitii subiective, de asemenea conjugate intre ele. Actiunilor de "oferire" si de "dare" de bani si alte foloase, de la darea de mita, le corespunde la luarea de mita o actiune de "primire", iar actiunii de "promitere" a unei sume de bani ori a unui alt avantaj, de la coruptia activa ii corespunde, in cazul coruptiei pasive "acceptarea" sau "nerespingerea" promisiunii. Pe de alta parte, sub aspect subiectiv, in timp ce mituitorul pretinde sa-l determine pe cel mituit la o anume comportare in legatura cu indatoririle serviciului sau, acesta din urma, primind mita, accepta in mod deliberat sa aiba comportarea dorita de cel dintai si prin aceasta, o situatie de dependenta fata de corupator.

In indeplinirea indatoririlor de serviciu functionarul public sau orice alt functionar, nu trebuie sa fie influentat de interese materiale, de obtinerea unor foloase ce nu i se cuvin. El este tinut sa-si indeplineasca atributiile in mod corect, sa nu le trafice, sa nu faca din executarea lor o sursa de venituri ilicite. Efectuarea oricarui act care intra in competenta sa nu trebuie sa fie determinat de asemenea mobiluri, ci numai de grija indeplinirii corecte a indatoririlor de serviciu si a respectarii legalitatii.

Pentru existenta infractiunii de luare de mita e suficient ca inculpatul sa accepte promisiunea unor foloase, in scopul de a face sau a nu face un act privitor la functia sa, chiar daca foloasele primite nu au fost determinate, in sensul ca nu s-a precizat, in concret, in ce va consta fiecare parte. Daca, dupa ce a facut actul privitor la functia sa, inculpatul a primit mai multe foloase diferite de la cel care ii facuse o asemenea promisiune nedeterminata, toate aceste foloase reprezinta obiectul material al infractiunii de luare de mita, savarsita astfel.

Este demontata astfel "apararea" facuta la Tv de catre Gigi Becali si cei din preajma sa referitoare la inexistenta conditiilor legale privind infractiunea de dare si luare de mita, intrucat in speta nu e necesar ca banii sa fi fost si dati, ci doar oferiti. Asta ca o ipoteza de lucru care nu are legatura cu realitatea, intrucat cei in drept sa se pronunte asupra existentei ori inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii de dare si luare de mita se vor pronunta ulterior, iar comentariul de fata nu este altceva decat o teorie explicata la un caz concret, fara a pronunta vreo culpa in raport de vreo persoana care face obiectul articolului din ziar si care ne-a atras atentia.

S-a mai facut referire la imprejurarea neconsumarii infractiunii de dare de mita, motivata tot pe neinmanarea banilor, fiind vorba de o tentativa la respectiva infractiune, insa acest lucru este inadmisibil de acceptat, intrucat tentativa la infractiunea de luare de mita, ca si forma, modalitate sau varianta normativa, nu este incriminata, iar consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii integrale a vreuneia dintre modalitatile normative incriminate. De ce? Simplu, pentru ca promisiunea sau oferirea, care constituie o punere in executare a intentiei infractionale, au fost asimilate cu forma consumata a infractiunii, iar incriminarea tentativei nu-si mai avea rostul, darea de mita consumandu-se in momentul in care agentul promite, ofera sau da functionarului banii ori foloasele, in scopul prevazut de lege. (M.A. Hotca, op. cit., pag. 1256).

Privind latura obiectiva a infractiunii de dare de mita, retinem ca "promisiunea" inseamna angajamentul pe care subiectul activ il face unui functionar cu privire la folosul pe care il va dobandi daca va avea conduita in sensul dorit de primul, aceasta neimplicand dar nici excluzand acceptarea de catre functionar a ofertei facute.

Nu sta in "picioare" nici sustinerea ca in cauza nu avem de a face cu un functionar in intelesul legii penale, intrucat potrivit art. 147 C.pen. prin "functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145. Prin "functionar" se intelege persoana mentionata in alin. (1), precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Despre Lucian-Cosmin Manoloiu >>

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 11 de comentarii cu privire la articolul “Intre lege si telenovela. Mita in fotbal. Episodul Gigi Becali”

  1. nuta stefan spune:

    GIGI BECALI ESTE OPERA LUI ILIESCU. CENURAT A PRIVATIZAT CLUBURILE SPORTIVE FARA A TINE CONT DE SUSTINATORII LOR, DUPA PRINCIPIUL BULIBASEI. ESTE LA FEL CA SI CU POVESTEA MI-AR PLACEA IN LOC DE MI-AR PLACE DAR IN CONTINUARE MI-AR FACE. IN PRIMUL AN IN CARE A INVESTIT IN JUCATORI, DOMNUL GIGI A PIERDUT TITLUL. SI ERA CU NISTE BANI LA PLIMBARE, CAM CAT A DAT DINAMO PE TORJE…

  2. Personal ma indoiesc profund ca fotbalistul, antrenorul sau presedintele unui club de fotbal pot fi considerati "functionari" in sensul Codului penal. Asa cum in cazul Rafo cei 4 inculpati au fost achitati pentru ca, printre altele, ei nu aveau calitatea de functionari si, deci, nu puteau fi subiecti activi calificati ain infractiunii de abuz in serviciu, tot asa si personajul B. va fi achitat mai devreme sau mai tirziu, pentru ca suviectul pasiv calificat al darii de mita nu este functionar si, deci, nu exsita dare/luare de mita. Cu consecinta de rigoare ca, din nou, vajnicii aparatori ai legii de la DNA vor face din nou din jalnicul personaj B. un erou. Ca rog sa va pastrati calmul si sa va ginditi atent daca un club de fotbal (care se roganizeaza fie ca societati comerciale, fie ca ONG-uri cu activitati economice foarte lucrative) poate fi asimilat institutiei la care se refera art. 147 C.pen. si, corelativ, daca angajatii sai pot fi considerati functionari, in sensul aceluiasi articol. Personal cred ca nu. Dar, pe de alta parte, personajul poate fi mult mai usor "agatat" pentru spalare de bani sau evaziune fiscala (nimeni nu s-a intrebat cum de poate umbla personajul B. cu sacosa de bani la el, cind un teanc de legi care sanctioneaza spalarea banilor si finantarea activitatilor teroriste obliga bancile sa declare "organleor" orice retrageri de peste 10.000 Euro, iar orice notar, avocat etc. este obligat sa isi "toarne" clientul cind are suspiciuni de spalare de bani/finantare de activitati teroriste). In plus, fotbalul, mai ales cel de divizia A, este o competitie economica, in care cluburile – repet, societati comerciale sau ONG-uri cu activitati economice – se bat pentru banii din drepturi de televizare, sponsorizari, bilete la stadion, materiale promotionale si atitea altele. Daca jocul concurentei nu este cinstit, atunci comerciantul agresor poate fi obligat la daune la cererea comerciantului agresat dar poate, in plus, sa fie sanctionat penal la plingerea prealabila a aceluiasi comerciant agresat, pentru infractiunea de concurenta neloiala. De ce marii si vajnicii aparatori ai moralei si eticii fotbaliste din divizia A, de la sefii Poli, CFR, Vaslui etc, la sefii Ligii si FRF nu fac plingere penala pentru concuretna neloiala? Simplu : sunt cu musca pe caciula. S-ar acuza singuri. In final, primiti va rog o idee care probabil ma va face urit de catre suporteri : persoana juridica poate fi sanctionata penala, iar in prealabil poate fi supusa unei masuri preventive de genul arestului. O persoana juridica poate fi suspendata, i se poate ridica licenta de operare sau poate fi chiar dizolvata pentru fapte penale. Ce ziceti de un club de fotbal sanctionat cu ridicarea licentei de operare in divizia A sau cu dizolvarea pentru concurenta neloiala?

  3. bogdan spune:

    Pt d-l Piperea: Eu sunt stelist, insa imi place intrebarea dvs din final si nu o sa va "urasc" pentru ca ati lansat-o. Problema ar fi ca Jiji nu are nicio calitate in mod oficial la Steaua, el fiind doar investitor. Astfel, Clubul Steaua cred eu ca nu a facut nicio fapta de natura penala care sa-i atraga condamnarea prin aplicarea unei pedepse specifice persoanei juridice. Referitor la concurenta neloiala, fapta lui Jiji nu se incadreaza in niciu fel printre faptele care pot fi considerate infractiuni la legea privind concurenta neloiala. In ceea ce priveste spalarea de bani, nici eu nu pot sa-mi explic cum anchetatorii DNA nu se "prind" de faptul ca in fotbal se spala enorm de multi bani.
    Pe de alta parte, cred si eu ca becaliotul ar trebui inchis pentru dare de mita, insa cred ca totul depinde de calitatea celor carora li s-a promis suma de bani. Conform art. 147 alin. 2, prin functionar se intelege si "orice salariat…". Din cate sustineau aparatorii lui jiji, fotbalistii respectivi ai lui U sunt pfa-uri nu salariati. Poate asta este argumentul cel mai tare al lor.
    Dar, peste toate aceste aspecte tehnice, sunt convins DNA-ul il va scoate de sub urmarire penala, pentru ca "fapta de a avea asupra sa o geanta de 1.700.000 de EUR, aduce o atingere minima valorilor ocrotite de lege, iar prin continutul ei concret si in imprejurarile in care a fost comisa, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Invinuitul nu este cunoscut cu antecedente penale."
    In mod sincer, imi doresc sa dispara acest personaj, pt ca il consider un element negativ nu numai pentru fotbalul romanesc ci pentru intreaga societate, datorita sistemului de valori pe care il afiseaza si modului cum sfideaza legile, care asa cum sunt ele, trebuie respectate de toata lumea. Inclusiv de "hahalere".

  4. Dle Bogdan, si eu sunt stelist… Citeodata ma apuca nostalgia anilor 86-90, cind ma duceam pe stadion. Dar am ajuns sa detest acest campionat din cauza lui Gigi, Jenel, Mitica, Marian etc. Asa cum sunt acestia, asa sunt si cei din galerii. Dar, ma rog, nu de asta revin cu acest coment, ci pentru a insista ca fapta este incadrabila la concurenta neloiala (dezorganizarea adversarului prin racolerea sau plata anagajtilor acestuia), iar personajul B. este stapinul din umbra al SC Steaua SA, care are aceeasi raspundere ca si managerul scriptic. Raspunderea pentru concurenta neloiala este atit una patrimoniala (un presedinte de club declara ca el a suferit prejudicii din cauza lui B., pentru ca, de fiecare data cind a jucat cu Steaua, a trebuit sa isi schimbe jucatorii, adica alti bani, alta distractie,), contraventionala si, respectiv, penala. Masurile de sanctionare asupra persoanei juridice (SC Steaua SA) pot fi luate nu numai intr-o actiune in raspundere penala, ci si intr-o eventuala raspundere contraventionala. In plus, premierea respectiva nu se face in nume personal de B., ci ca patron al SC Steaua SA, care este, astfel, macar ca vehicul, implicata in savirsirea faptei. De aceea, constructia se poate repercuta si asupra SC Steaua SA. Cu conditia sa existe un reclamant. Ca altfel, vorbim la luna.

  5. anonim@anonimitate.xx spune:

    mai interesant ar fi sa urmarim aspectul de evaziune fiscala – o parte din banii oferiti se cuvin statului ca impozit (servicii ?); promisiunea acceptata poate fi considerata contract valabil…

  6. Lucian-Cosmin spune:

    Comentariile de mai sus sunt pretioase si, in acelasi timp, pertinente, insa eu raman la pararea exprimata anterior, sub rezerva ca fotbalistii in cauza sa nu aiba calitatea de persoane care exercita o profesie liberala, ca de ex. in cazul avocatului sau al notarului. Din cate cunosc fotbalistii desfasoara o activitate supusa regimului reglementat de Codul muncii, iar pentru munca depusa sunt remunerati de catre societatile la care sunt inregimentati, in acest sens incheind un contract individual de munca supus dreptului comun.
    Jurisprudenta a retinut calitatea de functionar, si astfel de subiect activ al infractiunii de luare de mita, a lichidatorului judiciar al unei societati comerciale, numit prin hotarare judecatoreasca (C.S.J., s.pen. dec. 1786/2003). Astfel, s-a retinut ca potrivit art. 147 alin. (2) C.pen., prin functionar se intelege persoana mentionata in alin. (1), precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.
    Din probele dosarului a rezultat ca inculpatul a fost numit prin hotarare judecatoreasca in calitate de lichidator pentru a se ocupa de lichidarea societatii comerciale, aceasta numire echivaland cu o insarcinare in serviciul unei persoane juridice, alta decat cele aratate in art. 145 si 147 alin. (1) C.pen., aceasta putand fi, deci, si o societate comerciala.
    Calitatea de functionar nu este legata de existenta unui raport de munca de natura celui reglementat de Codul muncii si nici de stabilirea unei retributii in conditiile codului, deoarece, asa cum rezulta din art. 147 alin. (1), exercitarea atributiei de functionar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost investita – prin urmare si in conditiile din speta, printr-o hotarare judecatoreasca, si fara a avea relevanta daca activitatea este retribuita, indiferent de modalitate, sau are caracter gratuit. Ceea ce intereseaza este faptul daca persoana in cauza isi indeplineste in acea calitate obligatiile asumate.
    Sustinerea in sensul ca activitatea de lichidator al unei societati comerciale ar fi o profesie liberala, de natura celei de avocat, este gresita, iar referirea la statutul avocatului, care nu poate fi considerat functionar public ori functionar, nu-si gaseste locul in speta.
    Faptul ca legiuitorul a stabilit ca unele profesii, cum este cea de avocat, nu sunt incompatibile cu calitatea de lichidator judiciar trebuie interpretata in sensul ca, in afara de persoanele expres nominalizate in art. 8 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 79/1999, intre care avocatul si expertul contabil, nici o alta persoana numita lichidator nu poate cumula functia de baza ce o indeplineste in mod curent, cu cea de lichidator; asadar textul se refera la cumulul de functii, ceea ce, in speta, este irelevant, deoarece avocatul, daca detine si functia de lichidator judiciar, dobandeste prin aceasta calitatea de functionar.
    Tot ca subiect al infractiunii de luare de mita a fost considerat si expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice desemnat sa efectueze expertize in cauze judiciare si retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertize are calitatea de functionar si poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita (C.S.J., s.pen. dec. 1785/2003). In concret, s-a retinut ca potrivit art. 254 alin. (1) C.pen., constituie infractiune de luare de mita fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.
    Conform art. 147 alin. (2) din acelasi cod, prin functionar se intelege persoana mentionata in alin. (1), adica functionarul public, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in art. 145.
    In speta, inculpatul era expert in cadrul Biroului local de expertize tehnice, avand specialitatea constructii civile, industriale si agricole.
    Raportul de expertiza se depunea la judecatorul sindic care aproba onorariul si dispunea virarea sumei in contul biroului local de expertize judiciare, de la care inculpatul incasa onorariul.
    Din datele mentionate a rezultat ca inculpatul avea calitatea de functionar in sensul legii penale, care a primit o insarcinare retribuita de la birou de expertize, iar in aceasta calitate a pretins si a primit 20 de milioane de lei pentru a subevalua bunurile, deci sa faca un act contrar indatoririlor sale de serviciu.
    Medicul incadrat intr-o unitate medico-sanitara publica este functionar in sensul legii penale si poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita (CSJ, s.pen., dec.pen. nr. 983/1996).
    Subiectul pasiv al infractiunii este reprezentat de persoana juridica pentru care lucreaza faptuitorul, iar ca subiect activ al infractiunii de dare de mita poate fi orice persoana fizica sau juridica ce indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale, participatia fiind posibila in toate formele reglementate de lege.

  7. Andreea spune:

    "Din cate cunosc fotbalistii desfasoara o activitate supusa regimului reglementat de Codul muncii, iar pentru munca depusa sunt remunerati de catre societatile la care sunt inregimentati, in acest sens incheind un contract individual de munca supus dreptului comun."
    Pai tocmai ca nu incheie contracte de munca, ci conventii civile. Nu platesc diverse contributii si nu ies la pensie ca n-au cum, dar nu au legatura cu dreptul muncii.

  8. Lucian-Cosmin spune:

    Situatiei de fata ii sunt aplicabile dispoz. Legii nr. 69 din 28 aprilie 2000, legea educatiei fizice si sportului, publicata în Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000, in speta art. 11 care reglementeaza materia contractului individual de munca, unde se mentioneaza: 1. Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia jucatorul se obliga sa presteze munca, prin participare la procesul de instruire si la jocuri oficiale, pentru si sub autoritatea unui club sportiv in schimbul unei remuneratii denumita salariu. Clubul se obliga sa-i asigure jucatorului conditiile necesare pentru desfasurarea activitatii, sa-i plateasca salariul si alte drepturi financiare, in raport de calitatea si rezultatele muncii prestate, potrivit clauzelor contractuale, si sa achite celelalte contributii, potrivit legii. 2. Cluburile de fotbal care folosesc jucatori profesionisti, cu care au incheiat un contract individual de munca, au obligatia ca in statul lor de functiuni, aprobat de organul de conducere al clubului, sa prevada in mod corespunzator si numarul necesar de functii de "fotbalist profesionist" si "antrenor de fotbal profesionist", cuprinse in "Clasificarea ocupatiilor din România". 3. Jucatorii pot fi angajati de clubul respectiv pe baza de contract individual de munca numai pe una din functiile existente in statul de functiuni. 4. Contractul individual de munca se incheie in 4 exemplare originale, câte unul pentru jucator, club, inspectoratul teritorial de munca si forul organizator. 5. Contractul individual de munca se inregistreaza, de catre clubul care a efectuat angajarea la forul organizator – in functie de competenta, in termen de maximum 45 de zile de la data incheierii si la inspectoratul teritorial de munca, in conformitate cu legislatia in vigoare.
    Art.12 din aceeasi lege reglementeaza materia conventiei civile, unde se atesta: 1. Conventia civila, incheiata in temeiul dispozitiilor Codului civil, este acordul de vointa, consemnat in scris, intre un jucator de fotbal si un club afiliat având ca obiect drepturile si obligatiile reciproce care decurg din practicarea jocului de fotbal in antrenamente si competitii. Drepturile si obligatiile sunt similare celor carora le da nastere contractul individual de munca, cu deosebirea ca nu creeaza raporturi de munca. 2. Conventia civila nu produce ca efect dobândirea calitatii de salariat, iar jucatorii care incheie un asemenea contract cu un club nu beneficiaza de drepturi de asigurari sociale si nici de drepturile prevazute de legislatia privind protectia somerilor. La incheierea conventiei civile se aplica prin analogie prevederile prezentului regulament referitoare la contractele de munca, cu exceptia celor contrare naturii sale.
    Deci, in cauza de mai sus, fotbalistii si patronii acuzati de savarsirea infractiunilor de luare si dare de mita vor fi incadrati sau nu in categoria functionarilor in masura in care au incheiate contracte individuale de munca ori conventii civile si ca sa raspund comentariului dnei Andreea, se poate ca un fotbalist sa aiba incheiat cu clubul de fotbal unde este legitimat ambele acte bilaterale producatoare de efecte comune pana la un anumit punct , dupa care fiecare specie are un regim specific de reglementare.

  9. Andreea spune:

    Lucian, de putut de poate sa aiba CIM, numai ca din cate am vazut nu se practica. De altfel, ar fi si destul de greu avand in vedere dispozitiile codului muncii referitoare la incetarea CIM.

  10. snake spune:

    stii unde gresesti, lucian? ei nu sunt functionari publici! aici e buba!

  11. Anonim spune:

    art. 258 C. pen. stipuleaza ca dispoz. art. 246-250 privitoare la functionarii publici se aplica si celorlalti functionari, cu o reducere a maximului pedepsei. in concluzie, in nici un caz buba nu consta in aceea ca nu sunt functionari publici.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD