Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
4 comentarii

Eroarea materială a art. 233^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală
29.12.2014 | Daniel UDRESCU

JURIDICE - In Law We Trust

Art. 233^1, Colaborarea cu organele de urmărire penală, din Codul de procedură fiscală, este un exemplu de articol de lege redactat fără a fi analizat şi verificat de specialişti. Are o eroare materială ce necesită corectare imediată, aliniatul (1) făcând trimitere la un articol inexistent din Codul fiscal, care nu are nicio legătură cu accizele.

”(1) În situaţia în care sunt date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni ce vizează bunuri prevăzute la art. 135 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ce intră în sfera de aplicare a accizei, organele de urmărire penală pot efectua activităţi de constatare, cercetare şi conservare de probe.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), organele de urmărire penală solicită, de îndată, organelor cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (DGAF n.a.) efectuarea de verificări fiscale conform obiectivelor stabilite.
(3) La solicitarea organelor de urmărire penală, când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unei situaţii de fapt şi este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, personalul desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (DGAF n.a.) efectuează verificări fiscale.
(4) În cazuri temeinic justificate, după începerea urmăririi penale, cu avizul procurorului, poate fi solicitată Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală efectuarea de verificări fiscale, conform obiectivelor stabilite.
(5) Rezultatul verificărilor, prevăzute la alin. (2)-(4), se consemnează în procese-verbale, care constituie mijloace de probă. Procesele-verbale nu constituie titlu de creanţă fiscală, în înţelesul art. 110.”

Codul fiscal (Legea nr. 571/2003), la art. 135, nu are decât două aliniate:
Art. 135 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
„(1) În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția.
(2) În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (14) sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (8) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.”

Aliniatul (4) al art. 135 din Codul fiscal nu există.

Cele 5 aliniate ale art 233^1 nu sunt corelate. Aliniatele (1), (2) şi (5) vorbesc despre accize, cititorul fiind indus în eroare că aliniatele (3) şi (4) sunt proceduri tot pentru accize. Pentru aliniatele (3) şi (4) este necesară o lărgire de obiectiv în sensul în care sunt precizate toate impozitele şi taxele, nu numai accizele de la aliniatul (1).

Daniel UDRESCU



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Eroarea materială a art. 233^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală”

  1. S-a castigat pe neconstitutionalitate

    https://www.ccr.ro/files/statements/COMUNICAT_DE_PRESA_17_octombrie_2017.pdf

    III. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, precum și a dispozițiilor art.233 și ale art.233^1 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

    În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională, a constatat că alineatul 1 al articolului 233^ 1 din Codul de procedură fiscală, text introdus prin art.XI pct.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.54/2010, face trimitere la art.135 alin.(4) din Legea nr.
    571/2003 privind Codul fiscal
    .
    De asemenea, Curtea a observat că la momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2010, art.135 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal , cuprindea un număr de 3 alineate. În acest context, Curtea a constatat că dispozițiile art.233^1 alin.(1)
    din Codul de procedură fiscală făceau referire la art.135 alin.(4) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, acest din urmă text nemaifiind în vigoare.

    Curtea a reținut că, deși trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate presupune luarea în considerare a unei norme abrogate. La momentul recurgerii la procedeul legislativ al trimiterii la alte acte normative, norma la care se face trimitere trebuie să fie o normă în vigoare, aparținând fondului activ al legislației.

    Curtea a apreciat că, dacă s-ar permite adoptarea unei norme de trimitere, care are în vedere o dispoziție abrogată anterior, s-ar ajunge la situația ca, printr-un procedeu legislativ nepermis, să se repună în vigoare norme abrogate.

    Având în vedere aceste 6 aspecte, Curtea a constatat că, prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție abrogată la acel moment, se încalcă dispozițiile art.1 alin.(5) din
    Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative.

    În consecință, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.233^1 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale.

    • Ce frumos este cand rationamentul dintr-un articol, scris de peste 4 ani, este constatat si de o Curte Constitutionala!!! Sa completam si cu Decizia CCR care are nr. 654/2017

      42. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Pentru aceste motive, Curtea urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate că dispozițiile art. 2331 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale.

      • Si totusi nu ma pot abtine. Daca dispozițiile art. 233^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale, atunci alin 2 care trimite ca norma la 1 ar trebui sa fie neconstitutional, daca alin 1 este nul. La fel si alin 5 care trimite la alin 2 nu poate fi constitutional. Dar, Curtea a zis ca sunt. Sa nu mai mentionez ca alin 1 se refera strict la accize si este extrapolat pentru toate creantele fiscale.

      • CCR este ori MODERAT ori MODERAT. MODERAT CCR!!!

        Decizia CCR nr. 654/2017 punctul 9. În continuare, autorul face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la noțiunea de „martor” și, în special, cu referire la noțiunea de „expert”. Arată că această din urmă noțiune include persoana chemată să exprime o opinie specializată în legătură cu anumite aspecte ale cauzei. Lipsa de neutralitate a unui expert, asociată cu locul și rolul său în procedură, poate dezechilibra situația procedurală a unei părți în raport cu cealaltă, cu încălcarea principiului egalității armelor (Hotărârea din 5 iulie 2007, pronunțată în Cauza Sara Lind Eggertsdottir împotriva Islandei, pct. 53); în mod similar, expertul poate ocupa o poziție dominantă în procedură și poate exercita o influență importantă asupra judecătorului (Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Yvon împotriva Franței, pct. 37). Astfel, întrucât procesele-verbale/constatările tehnico- științifice efectuate de specialiști/consilieri, din dispoziția scrisă a procurorului, sunt considerate în practica Curții Constituționale drept proceduri simplificate de expertiză, li se aplică aceleași exigențe privind respectarea dreptului la un proces echitabil, egalitatea armelor, independența și imparțialitatea judecătorului.

        Si iarasi ma apuca rasul sa vad ditamai Curtea Constitutionala cum ma JIGNESTE si spune ca rapoartele de constatare ale DGAF sau ale specialistilor parchetelor sunt expertize simplificate. Am muncit si am trecut examene grele, ca aceasta ignoranta CCR sa nu cunoasca deosebirea dintre un EXPERT si un neica nimeni care nu a reusit sa treaca un examen. Sa numesti o lucrare facuta de un specialist parchet/inspector DGAF fara pregatire contabila sau fiscala, ci numai absolvent la litere, ca este expertiza simplificata inseamna sa dai cu oistea-n gard.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.