« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
4 comentarii

Mijloace juridice de recuperare a taxei de prima inmatriculare
14.05.2008 | JURIDICE.ro, Viorel Papu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

A. Preliminarii. Ilegalitatea taxei. Principii

Inca de la momentul intrarii in vigoare a articolului 2141 si urmatoarele din Codul fiscal privind taxa speciala de inmatriculare, cunoscuta sub denumirea de ”taxa de prima inmatriculare”, aceasta a generat rumoare in randul lumii juridice dar si in mass-media precum si in randul opiniei publice, din cauza vaditului ei caracter ilegal.

Nu vom dezvolta aici subiectul ilegalitatii acestei taxe deoarece acesta a fost dezbatut in repetate randuri in literatura de specialitate [1], insa vom face scurte precizari in acest sens precum si relativ la principiile juridice aplicabile in materie.

Ilegalitatea taxei se concretizeaza sub dublu aspect: in primul rand prin raportarea articolului 148 alineatul 2 din Constitutia Romaniei la articolul 90 alineatul 1 din Tratatul Comunitatilor Europene si in al doilea rand prin faptul ca nu exista niciun act administrativ fiscal prin care aceasta taxa sa fie incasata. Legat de primul aspect, cel al contradictorialitatii cu Tratatul C.E. prin mijlocirea realizata de Constitutie, aratam ca potrivit textului constitutional amintit, ”Ca urmare a aderarii, prevederile tuturor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. In ceea ce ne intereseaza pe noi, textul dintr-un tratat constitutiv este actualul articol 90 alineat 1 din Tratatul C.E., care precizeaza ca ”nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite directe sau de alta natura mai mari decat cele ce se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”. Consideram ca este de prisos, fiind de domeniul evidentei, cu atat mai mult cu cat subiectul a fost dezbatut in mai multe randuri, sa mai demonstram caracterul ilegal al articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal.

In ceea ce priveste caracterul ilegal al incasarii acestei taxe, fata de faptul ca nu exista un act administrativ fiscal cu privire la aceasta, consideram ca unele precizari sunt necesare. Astfel, inainte de toate, trebuie pornit de la definitia actului administrativ fiscal [2], apoi observat care sunt modurile in care se comunica contribuabilului un astfel de act administrativ. Potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala, ”actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”. Fata de aceasta definitie legala, stiut fiind faptul ca singurul inscris care se elibereaza in urma incasarii acestei taxe, este o chitanta, la o prima vedere s-ar putea aprecia ca aceasta chitanta reprezinta un act administrativ fiscal. Insa, continuand lectura articolelor ce urmeaza articolului de mai sus, observam ca, intre altele, actul administrativ fiscal trebuie sa contina [3] datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia, motivele de fapt, numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat. Or, niciuna dintre aceste cerinte nu este indeplinita de aceasta chitanta. In continuarea lecturii, vom observa ca actul administrativ fiscal se comunica [4] fie prin primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau, fie prin posta, e-mail, fax etc. fie prin publicitate. Fata de aceste aspecte ce tin de comunicarea actului administrativ fiscal, se poate observa fara a intra in alte detalii ca aceasta chitanta emisa odata cu incasarea taxei nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. In aceeasi ordine de idei cu cele aratate mai sus, nici calculatia sumei care se incaseaza, facuta de un functionar, nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal.

In ceea ce priveste principiile aplicabile in domeniu consideram ca cele mai importante sunt: principiul prioritatii dreptului comunitarin fata celui national, principiul aplicarii directe a dreptului comunitar, principiul nediscriminarii si principiul restituirii in integrum si ab origine a sumelor incasate in baza taxelor cu efect echivalent.

Principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui national este instituit de insasi Constitutia Romaniei, prin articolul 148 alineatul 2, mai sus amintit.

Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveste existenta, integrarea si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani [5] iar in al doilea rand in sensul ca ”judecatorul national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe propria raspundere, neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional” [6]. Mai mult, insasi Constitutia Romaniei, la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca ”[…] autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii […]”. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, este necesar sa subliniem ca, potrivit art. 220 din Tratatul C.E., Curtea de  Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre [7].

In ceea ce priveste principiul nediscriminarii, C.J.C.E., in cauza Michel Humblot, similara cazului taxei speciale din legislatia romaneasca, a aratat ca ”statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice, insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul C.E., adica sa nu fie discriminatoriu [8]. Fata de faptul ca la vanzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul Romaniei si deja inmatriculate in Romania nu se percepe aceeasi taxa ca pentru autovehiculele second hand inmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate, spre utilizare, inmatriculare, in Romania, se incalca principiul discriminarii.

In alta ordine de idei, s-a aratat ca taxele cu efect echivalent este necesar sa fie restituite in integrum si ab origine, adica in functie de momentul in care sunt ilicite, deci din momentul intrarii in vigoare a dispozitiilor articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal, iar nu de la data la care caracterul ilicit al acestora a fost constatat de catre C.J.C.E. [9].

Fata de toate cele aratate mai sus, reluand, aratam ca taxa de prima inmatriculare are un vadit caracter ilicit, fiind in discordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei, cu prevederile Tratatului C.E., dar si cu principiile instituite de C.J.C.E., in urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre.

B. Posibilitati concrete de recuperare a taxei de prima inmatriculare

Fata de multiplele principii juridice comunitare dar si, implicit, nationale, care au fost si sunt incalcate de existenta acestei taxe de prima inmatriculare sugeram, fara a avea pretentia de a fi exhaustivi, urmand apoi sa dezvoltam, urmatoarele mijloace procedurale de recuperare a acesteia:

1. Actiune bazata pe contenciosul civil pe unul dintre urmatoarele temeiuri:

1.1. Plata nedatorata (articolul 992 si urmatoarele, articolul 1092 din Codul Civil);

1.2. Imbogatirea fara justa cauza;

1.3. Raspunderea civila delictuala a statului (articolul 998-999 si articolul 1003 din Codul Civil);

2. Actiune bazata pe contencios administrativ in conditiile Legii 554/2004 sub urmatoarele forme:

2.1. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite;

2.2. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora.

3. Actiune in contencios fiscal sub urmatoarele doua modalitati:

3.1. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala, impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare;

3.2. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului, urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala.

1. Actiune bazata pe contenciosul civil

1.1. Actiune bazata pe plata nedatorata [10]

Se va chema in judecata Administratia Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei, contribuabilul-reclamant asigurandu-se sa cheme in judecata o persoana cu personalitate juridica, in sensul evitarii chemarii in judecata a agentiilor, sucursalelor s.a.m.d. ale AFP-ului, invocandu-se ca temei juridic plata nedatorata raportat la argumentatia prezentata mai sus, in ceea ce priveste incalcarea textelor legale, constitutionale precum si a principiilor interpretate si a interpretarilor Tratatului C.E. de catre C.J.C.E.

Se vor analiza conditiile necesare pentru a fi incidenta institutia juridica a platii nedatorate si se vor observa urmatoarele:

a) conditia ca  prestatia contribuabilului sa fi avut semnificatia unei plati este indeplinita, dovada acestui aspect fiind facuta prin chitanta, sau fotocopia ei, prin care s-au incasat sumele respective dar si prin obligatia instituita de Codul Fiscal;

b) conditia ca datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe din punct de vedere juridic este de asemenea indeplinita, fata de vaditul ei caracter ilegal [11];

c) conditia ca plata sa fi fost facuta din eroare este de asemenea indeplinita, consideram noi ca sunt indeplinite conditiile erorii de drept, raportat la prevederile articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal, desi acestea sunt in contradictie cu legislatia si principiile comunitare la care Romania a subscris.

Fata de dovedirea indeplinirii tuturor conditiilor de drept substantial, in baza normelor procedurale de drept comun, instanta chemata sa se pronunte asupra restituirii sumelor incasate ilegal se va vedea pusa in situatia de a dispune aceasta restituire, avand ca temei juridic plata nedatorata.

Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt lipsa discutiilor cu privire la natura juridica de act administrativ fiscal a incasarii sumelor in discutie deci si posibilitatea solicitarii restituirii in conditiile termenului general de prescriptie. Printre dezavantaje enumeram cuantumul mai ridicat al taxei judiciare de timbru precum si posibilitatea invocarii unor exceptii de competenta a instantei.

1.2. Actiune bazata pe imbogatirea fara justa cauza [12]

Desi imbogatirea fara justa cauza nu are o consacrare legislativa, existenta acesteia ca institutie juridica este deplin recunoscuta si, mai mult, dezvoltata, tratata de catre literatura de specialitate [13]. Facem totodata precizarea ca plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza nu se exclud una pe cealalta, mai mult, in literatura de specialitate s-a aratat ca plata nedatorata se intemeiaza pe imbogatirea fara justa cauza [14].

La fel ca in cazul actiunii intemeiate pe plata nedatorata, contribuabilul-reclamant va chema in judecata autoritatea publica cu personalitate juridica in conturile careia au fost incasate sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare, potrivit normelor procedurale de drept comun.

Se vor analiza conditiile imbogatirii fara justa cauza si se vor observa urmatoarele:

a) conditia referitoare la marirea patrimoniului Administratiei Finantelor Publice va fi neverosimila, fata de faptul ca suma a fost incasata de catre aceasta sau in conturile acesteia;

b) conditia cu privire la micsorarea patrimoniului contribuabilului este de asemenea indeplinita, datorita platii insesi;

c) conditia cu privire la legatura directa intre cele doua modificari de patrimonii este de asemenea indeplinita, deoarece ambele modificari isi au cauza in aceeasi operatiune: incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare;

d) conditia care presupune ca ambele modificari ale patrimoniilor sa fie lipsite de o cauza justa este indeplinita, datorita caracterului ilegal al acestei taxe precum si al incasarii ei;

e) conditia ca reclamantul-contribuabil sa nu aiba la dispozitie alta actiune in justitie pentru recuperarea sumei este indeplinita in cazul in care incasarea propriu-zisa a sumelor aferente taxei este considerata un act administrativ fiscal si au trecut mai mult de 30 de zile de la aceasta iar contribuabilul nu a formulat contestatie potrivit normelor procedurale fiscale, respectiv in cazul in care sunt excluse ca si actiuni cele prezentate la punctele 2.1 si 2.2.

Fata de argumentarea de mai sus, conditiile imbogatirii fara justa cauza fiind indeplinite, instanta chemata sa solutioneze petitul reclamantului va dispune, in contradictoriu cu parata, restituirea de catre aceasta a sumelor incasate in mod ilegal, cu titlu de taxa de prima inmatriculare.

Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele aratate la punctul 1.1. la care se mai poate adauga ca dezavantaj faptul ca este dificil de indeplinit conditia ca reclamantul sa nu mai aiba la dispozitie alta actiune in justitie, fata de faptul ca simpla incasare sau chitanta nu au caracterul unui act administrativ fiscal si  fata de cele ce vom arata la punctul 2.

1.3. Actiune bazata pe raspunderea civila delictuala a Statului

Contribuabilul reclamant, pentru un maxim de siguranta, va chema in judecata Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti sau a judetului in care s-a facut plata, precum si Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica, care a incasat sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare, toti in calitate de parati, pentru ca instanta de drept comun sa ii oblige, in solidar, in baza articolelor 998-999 si 1003 din Codul Civil, la restituirea acestora.

Va trebui dovedita calitatea procesuala pasiva a fiecarei persoane juridice amintite mai sus, precum si indeplinirea conditiilor cu privire la raspunderea civila delictuala.

Astfel, in ceea ce priveste Statul Roman, potrivit articolului 25 din Decretul nr. 31 din 1954 ”Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii. El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor, afara de cazurile in care legea stabileste anume alte organe in acest scop.” Deci Statul Roman are personalitate juridica si poate sta in fata instantelor prin intermediul actualului Minister al Economiei si Finantelor. In ceea ce priveste actiunea, relatia Statului, ca persoana juridica, cu privire la aceasta taxa ilegala precizam ca relatia se concretizeaza prin aceea ca Statul, prin institutia Guvernului, a Parlamentului, dar si a Presedintiei, a adoptat si a permis intrarea in vigoare a unui text din legislatia nationala in discordanta totala cu Constitutia, cu prevederile Tratatului C.E. precum si cu principiile de drept comunitar aplicabile in materie. In aceeasi ordine de idei, in literatura juridica s-a aratat ca ”fie ca este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv statul, toti acestia raspund pentru faptele lor producatoare de pagube. Statul, prin organele care-l alcatuiesc: legiuitoare, executive sau judecatoresti, credem ca nu face exceptie de la aceasta regula care este si de bun simt, nu numai o regula juridica fundamentala [15].

Legat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, potrivit articolului 4 alineat 1 litera a) din Hotararea de Guvern cu nr. 495 din 2007 cu privire la organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, aceasta are ca obiectiv colectarea veniturilor bugetului statului, reprezentand impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat. Deci si ANAF-ul a participat direct, nemijlocit la producerea prejudiciului cauzat contribuabilului, din cauza acestei activitati de colectare a taxei.

In ceea ce priveste Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judeteana, aceasta este cea care indruma si controleaza activitatea Administratiei Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei, deci putea si trebuia sa cenzureze perceperea acestei taxe ilegale.

Raportat la Administratia Finantelor Publice in contul careia s-a realizat plata taxei, aceasta se face vinovata de insasi incasarea acesteia, cunoscand vaditul ei caracter ilegal, in calitate de organ al statului.

Fata de indeplinirea cerintei calitatii procesuale pasive, si din cauza faptului ca fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu a fost savarsita in comun, de catre toate subiectele de drept mai sus amintite, se va analiza daca sunt indeplinite conditiile pentru retinerea raspunderii civile delictuale a paratilor, aratandu-se urmatoarele:

a) conditia existentei faptei ilicite [16] este indeplinita in cauza, cu mentiunea ca fapta se concretizeaza atat sub aspect comisiv – prin instituirea, publicarea si incasarea taxei – cat si sub aspect omisiv in sensul pasivitatii in inlaturarea textului ilegal si perceperea in continuare a taxei;

b) conditia producerii unui prejudiciu este in mod evident indeplinita prin faptul ca din patrimoniul contribuabilului se desprinde o suma care, in conditii normale, de legalitate, nu ar fi facut-o;

c) conditia existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat este indeplinita datorita faptului ca numai din cauza acestor prevederi ilegale din Codul Fiscal cu privire la taxa speciala si numai din cauza pasivitatii Executivului si Legislativului nu sunt inlaturate;

d) conditia savarsirii faptei cu vinovatie este indeplinita prin prisma faptului ca Statul Roman si institutiile sale, cunosc dispozitiile comunitare pe care s-au obligat sa le respecte. Mai mult, Comisia Europeana s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea acestei taxe si a inceput procedura de infringement [17] impotriva Romaniei din cauza acesteia. Cu atat mai mult Statul Roman si institutiile sale au savarsit fapta cu vinovatie, cu cat existau si numeroase precedente [18] similare sau aproape identice in jurisprudenta C.J.C.E. in ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor articolului 90 din Tratatul C.E.

Fiind indeplinite conditiile necesare pentru a fi retinuta raspunderea civila delictuala in solidar a Statului prin Ministerul Economiei si Finantelor, a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judetene, precum si a Administratiei Finantelor Publice cu personalitate juridica care a incasat taxa, instanta chemata sa se pronunte asupra cauzei, va obliga in solidar paratii sa restituie contribuabilului sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare.

Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele prevazute la punctul 1.1. Mai adaugam ca dezavantaj aglomerarea si ingreunarea cadrului procesual, precum si dificultatile de intelegere de catre instanta a faptului ca Statul Roman si institutiile sale raspund delictual pentru prejudiciul cauzat.

2. Actiune in contencios administrativ, bazata pe prevederile Legii 554/2004

2.1. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite

Contribuabilul petent va chema in judecata Statul Roman, prin Ministerul Economiei si Finantelor, aratand ca actul administrativ cu caracter normativ si care i-a vatamat drepturile este insasi Legea nr. 343 din 2006 prin care a fost introdus articolul 2141 si urmatoare in Codul Fiscal, solicitand totodata restituirea sumelor platite cu titlu de taxa de prima inmatriculare.

Avantajul acestui mijloc de recuperare consta in faptul ca, potrivit articolului 11 alineatul 4 din Legea nr. 554 din 2004, actul administrativ cu caracter normativ poate fi atacat oricand, deci imprescriptibilitatea actiunii. Intre dezavantaje aratam urmatoarele: dificultatea demonstrarii caracterului de act administrativ normativ al Legii nr. 343 din 2006, discutiile cu privire la caracterul de exceptie de neconstitutionalitate a petitului si probabil suspendarea judecatii si pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a unei decizii pe aceasta exceptie.

2.2. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora

Contribuabilul pagubit, in baza articolului 6 din Legea 554 din 2004 va ataca direct, la instanta de contencios administrativ, actul administrativ fiscal in baza caruia au fost incasate sumele in discutie, fata de caracterul facultativ al contestatiei prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala [19] si va solicita totodata restituirea sumelor, in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica, in contul careia s-a facut plata. Totusi, va trebui indeplinita procedura prealabila prevazuta de articolul 7 din aceeasi lege.

Ca avantaj al recurgerii la acest mijloc de recuperare aratam faptul se poate parcurge exclusiv procedura prealabila stabilita de catre legea contenciosului administrativ. Ca dezavantaje aratam ca acestea pot fi ingreunarea cadrului procesual prin renuntarea la calea administrativa, speciala, de contestare a actului administrativ fiscal precum si riscul ridicarii la nivel de act administrativ fiscal a chitantei in baza careia s-au incasat sumele in discutie.

3. Actiune in contencios fiscal

3.1. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala, impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare

Contribuabilul-petent va face o contestatie impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare, prin care va cere anularea actului administrativ fiscal in baza caruia s-au incasat sumele, in termen de 30 de zile de la efectuarea platii. Contestatia se va depune la Administratia Finantelor Publice care le-a incasat [20], acesta avand obligatia, ca, in 5 zile de la inregistrare, sa o inainteze organului ierarhic superior [21], spre solutionare. Aceasta forma de a proceda la recuperarea sumelor platite are la baza premiza ca insasi incasarea sumelor platite cu titlul de taxa de prima inmatriculare reprezinta un act administrativ fiscal impotriva caruia se face contestatie [22]. In masura in care, in termen de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei se va primi raspuns negativ sau nu se va primi nici un raspuns, contribuabilul-contestator va formula actiune in contencios administrativ prin care va cere anularea actelor administrative fiscale – incasarea sumelor si respingerea contestatiei, dupa caz – si obligarea paratei sau paratelor la restituirea sumelor respective.

Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt relativa celeritate in ajungerea la un rezultat favorabil contribuabilului si nivelul redus al taxei judiciare de timbru in cazul in care se ajunge in instanta iar ca dezavantaje mentionam incadrarea gresita ca natura juridica a incasarii sumelor, in sensul ca insasi aceasta incasare ar fi un act administrativ fiscal, in sensul celor aratate mai sus.

3.2. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului, urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala

In ceea ce priveste aceasta teza de lucru, se porneste de la ideea ca insasi incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare nu reprezinta un act administrativ fiscal [23], deci, in termenul general de prescriptie de la data efectuarii platii, contribuabilul-petent, in baza articolului 70 din Codul de Procedura Fiscala, va cere restituirea sumelor incasate ilegal. In masura in care aceasta cerere de restituire ii va fi respinsa sau nu i se va da un raspuns in termen de 30 de zile se va proceda conform procedurii contencioase, prezentate la punctul 3.1.

Avantajele recurgerii la a acest mijloc de recuperare sunt cele prezentate la punctul 3.1. la care mai adaugam rigurozitatea, deplina legalitate a solicitarii, in sensul respectarii definitiei actului administrativ fiscal, iar ca singur dezavantaj mentionam posibilitatea interpretarii gresite a organelor fiscale si a instantei cum ca incasarea propriu-zisa a sumelor in discutie ar reprezenta un veritabil act administrativ fiscal.

C. Problema incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autovehiculele noi, inmatriculate pentru prima data pe teritoriul Romaniei si/sau care nu au mai fost inmatriculate niciodata pe teritoriul vreunui stat membru al Uniunii Europene

In logica celor aratate mai sus [24] se pune intrebarea daca sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autoturismele noi care nu au mai fost niciodata inmatriculate pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul vreunui alt stat membru al Uniunii Europene, trebuie sau nu trebuie restituite. Fata de faptul ca, in opinia noastra, asa cum am mai spus, nu poate fi considerat un act administrativ fiscal simpla incasare, sugeram ca si cei care au platit taxa de prima inmatriculare pentru masini noi pot parcurge procedura de recuperare a sumelor in discutie pe care am aratat-o la punctul 3.2.

D. Problema despagubirilor. Aducerea la zi a sumei de restituit

Fata de vaditul caracter ilegal al acestei taxe, majoritatea petentilor solicita si acordarea despagubirilor, din momentul incasarii ei. Se ridica intrebarea de a sti care este temeiul juridic pentru acordarea acestor despagubiri. In opinia noastra se poate sugera organului fiscal sau celui judiciar ca despagubirea sa se faca luand in calcul rata inflatiei [25] incepand cu momentul incasarii platii sau, fata de vaditul prejudiciu suferit de catre contribuabil, se va putea cere repararea integrala a acestuia, inclusiv achitarea si a folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la 1082 Cod Civil,  respectiv dobanda legala calculata conform articolului 3 alineatul 3 din Ordonanta Guvernului nr. 9 din 2000, de la data incasarii sumei pana la data restituirii integrale si efective [26].

E. Concluzii. Coordonate. Perspective

Inainte de a concluziona facem precizarea ca in oricare dintre caile de recuperare a sumelor in discutie potrivit punctelor 2.1., 2.2, 3.1 si 3.2. temeiul juridic al restituirii va fi plata nedatorata pentru un plus de siguranta, in sensul preintampinarii unei rigiditati in gandirea instantei chemata sa solutioneze petitul, in cazul in care aceasta ar considera ca simplul caracter ilegal al existentei si incasarii acestei taxe nu ar fi suficient.

* * *

Factorii de interes economic au dus la adoptarea acestei taxe speciale ignorandu-se total dispozitiile Tratatului C.E. si principiile de piata comuna, libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene. Sub pretextul protejarii mediului s-a incercat blocarea importarii in Romania a masinilor uzate din spatiul comunitar pentru sporirea bugetului de stat si/sau pentru protejarea producatorilor autohtoni. Noua taxa de prima inmatriculare, denumita acum taxa de poluare [27], are ca pretext protejarea mediului, mentinandu-se prevederea esentiala, anume ca masinile inmatriculare pentru prima data in Romania fac obiectul taxei, neexistand insa masuri similare care se vor aplica masinilor second hand inmatriculate si comercializate pe teritoriul Romaniei de la data intrarii in vigoare a taxei de mediu. Acest tip de taxa de poluare care va intra in vigoare de la 1 iulie 2008 functioneaza in Austria, insa deja a fost atacata la C.J.C.E. pentru caracterul ei ilicit raportat la principiile dreptului comunitar [28].

Potrivit articolului 11 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50 din 2008, pentru diferenta intre ce s-a platit potrivit vechii taxe si ce ar fi trebuit sa se plateasca potrivit noii reglementari, urmeaza sa se restituie sumele respective. Faptul ca se va restitui aceasta diferenta nu va afecta situatiile juridice nascute anterior intrarii in vigoare a textelor care reglementeaza noua taxa, astfel ca discriminarea va continua sa existe pentru autoturismele deja inmatriculate, platita fiind taxa veche [29].


[1] A se vedea, cu titlu exemplificativ, Danut Cornel Ungur, Taxa speciala platita la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania si incompatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar, in Revista Romana de Drept comunitar, nr. 2/2007, p. 51-56.

[2] Actul administrativ fiscal a fost definit in literatura de specialitate ca fiind ”manifestarea de vointa a organelor fiscale facuta in exercitarea functiei de administrare a creantelor fiscale, in scopul de a produce efecte juridice, adica de a stabili, modifica sau stinge drepturi si obligatii fiscale, a caror realizare estegarantata prin posibilitatea de a recurge la forta de constrangere a statului, in conditiile prevazute de dreptul subiectiv”. A se vedea Claudia Rosu, Adrian Fanu-Moca, Suspendarea efectelor actului administrativ fiscal, in Revista Dreptul, nr. 1-2007, p. 121.

[3] A se vedea, pentru intregul continut al actului administrativ fiscal, art. 43 alin. 2 C.proc.fisc.

[4] A se vedea, pentru detalii, art. 44 C.proc.fisc.

[5] Cauza Van Gend & Loos in jurisprudenta C.J.C.E. Pentru detalii, a se vedea Ovidiu Tinca, Efectul direct al dreptului comunitar, in Revista Dreptul nr. 11/2007, p. 59-60

[6] Cauza Simmenthal in jurisprudenta C.J.C.E. Pentru detalii, a se vedea D. C. Ungur, op. cit. p. 53

[7] A se vedea Cosmin Flavius Costas, Taxa de prima inmatriculare. Interdictia discriminarii intre produse comunitare provenind din state diferite. Dispozitii fiscale nationale contrare dreptuluicomunitar. Inaplicabilitatea dispozitiilor fiscale nationale. Obligatie de restituire a taxei prelevate cu incalcarea dreptului comunitar, in Revista Romana de Dreptul Afacerilor, nr. 1/2008, p. 95.

[8] A se vedea, D. C. Ungur, op. cit. p. 55, nota de subsol nr. 17.

[9] Sergiu Deleanu, Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-sat, Arad, 2002, p. 51.

[10] Pentru studiul detaliat al acestei institutii juridice a se vedea Constantin Statescu, Corneliu Barsan, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 119-126, precum si Liviu Pop, Drept civil roman. Teoria generala a obligatiilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 154-160.

[11] Vezi supra, punctul A.

[12] A se vedea, pentru detalii, C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p. 126-132 precum si L. Pop, op.cit., p. 143-147.

[13] ibidem.

[14] C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p. 125.

[15] Vasile Patulea, Raspunderea patrimoniala a statului pentru pagubele rezultate ca urmare a aplicarii legilor, in Revista de Drept Comercial, nr. 7-8/2000, p. 226.

[16] Pentru caracterul ilicit al faptei, a se vedea supra, punctul A.

[18] A se vedea cauza Brzezinski in Curierul Judiciar nr. 3/2007, p. 55, cauza Longinidis/Cedefop in Curierul Judiciar nr. 11/2007, p. 52-54, precum si cauza Michel Humblot conform supra, nota de subsol nr. 8.

[19] Art. 205 alin. 1 din C.proc.fisc.

[20] Art. 206 alin. 3 din C.proc.fisc.

[21] Art. 207 alin. 2 din C.proc.fisc.

[22] A se vedea Sentinta Civila cu nr. 2563 a Tribunalului Arad, fila 5, cu argumentatia de acolo, la adresa: http://www.sojust.ro…

[23] A se vedea supra, punctul A.

[24] ibidem

[25] A se vedea si Decizia nr. 54 din 18 mai 1994 a Curtii Constitutionale, pentru argumente in favoarea indexarii conform ratei inflatiei la adresa http://www.cdep.ro…

[26] Sentinta Civila nr. 165 din 1 februarie 2008 a Tribunalului Cluj; aceasta sentinta se poate viziona la adresa http://www.sojust.ro/…

[27] A se vedea O.U.G. nr. 50 din 2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.

[29] C.F. Costas, op.cit. p. 99-100.

.pdf version (313 KB)

Despre Viorel Papu >>

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Mijloace juridice de recuperare a taxei de prima inmatriculare”

  1. Lucian spune:

    Incidenta unor institutii ale dreptului civil in diverse alte raporturi juridice nu le transforma pe acestea din urma in raporturi de drept civil, neexistand conditia esentiala ca partile sa se gaseasca pe pozitie de egalitate juridica.
    Prin urmare, chiar daca se invoca plata nedatorata sau raspunderea civila delictuala, caile, dpdv al competentei si al procedurii, sunt cele expuse la pct. 2 si 3, fiind exclusa calea -numita de autor – a contenciosului civil

  2. DRAGOMIR V. spune:

    Consider justificat demersul juridic de a solicita administratiei finantelor publice, ce au incasat o taxa ilegala d.p.d.v. al dreptului comunitar (care prevaleaza asupra celui romanesc), restituirea integrala a acesteia. Intrebarea pe care as dori sa o pun este ce se va intampla in situatia in care vei dori sa contesti legalitatea incasarii acestei taxe in conditiile O.G. nr. 50 / 21.04.2008, art. 10, care prevede necesitatea dovedirii ca autovehicolul taxat s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata in grila fixa prevazuta la anexa 4 din acest act normativ. Dat fiind ca la data intrarii in vogoare a acestei ordonante, se abroga art. 214.1 – 214.3 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, dispare si posibilitatea de a contesta plata facuta in conditiile Codului de Procedura Fiscala, ordonanta in cauza nelasand decat posibilitatea legala de a dovedi prin expertixa care se pare ca va fi foarte costisitoare (se vehiculeaza suma de 600 de Euro), ca pentru vehicolul in cauza se datoreaza o taxa redusa, nicidecum restituirea ei integrale (cum se poate solicita in prezent). Daca totusi exista posibilitatea juridica de a ocoli aceasta contestare a incadrarii d.p.d.v. al uzurii vehicolului si de a face direct contestarea pe baza ilegalitatii integrare a taxei, fie ea mai redusa dupa 01.07.2008. As dori astfel sa aflu un punct de vedere avizat, pentru a sti daca nu ar fi mai bine sa platesc taxa la valoarea ei actuala (mai mare in cazul meu) si sa o contest deindata, cu sanse reale de a castiga in instanta (avand in vedere precedentele in materie) sau sa astept pana la data intrarii in vigoare a ordonantei cu pricina si sa contest apoi in baza acelorasi temeiuri juridice ca cele invocate inainte de 01.07.2008. Este deci obligatoriu sa parcurg etapele prevazute in ordonanta?

  3. Mihai Farcas spune:

    Eu doresc sa recuperaz banii. Efectiv cui sa ma adresez ? Ma refer la un avocat. Eu sunt din Cluj-Napoca si am multi prieteni in aceeasi situatie ca si mine care ar dori si ei aceelasi lucru. Astept un raspuns. Toate cele bune.

  4. Papu Viorel spune:

    Va recomand un avocat bun din Cluj-Napoca, fost coleg al meu de facultate. Puteti sa il contactati la email: bogdan_pal@yahoo.com, ulterior veti obtine si alte date de contact.
    Succes!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD