Monica Livescu: Împlinirea profesională – atunci când o problemă de drept ridicată într-un caz ajunge să contribuie la îmbunătățirea regulilor de judecată sau să corecteze imperfecțiunile legii
5 ianuarie 2015 | Alina MATEI
Alina Matei: Multumesc, doamna Decan, pentru ca ati acceptat sa acordati un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Care au fost proiectele derulate in calitate de Decan al Baroului Valcea?
Monica Livescu: Va multumesc si eu pentru propunerea de a impartasi cititorilor JURIDICE.ro preocuparile unui Decan privind problematica specifica profesiei de avocat.
Proiectele pe care le-am initiat si pus in aplicare in perioada mandatului meu de Decan au reflectat intr-o mare masura preocuparile pe care le aveam si in anii anteriori, cand eram Prodecan sau consilier al Baroului Valcea. Sunt implicata de 16 ani in activitatea consiliului Baroului si de 8 ani in structura centrala de conducere a UNBR – Consiliul Uniunii. Este o experienta specifica, acumulata in multi ani, diferita de practica propriu-zisa a unui avocat, care te ajuta sa ai nu numai intelegerea problemelor organizatorice specifice unui barou, ci si viziunea ansamblului nevoilor profesiei de avocat si a actiunilor concrete necesare acoperirii acestora.
Un prim proiect, pe care l-am pus in aplicare inca din primul an al mandatului meu de decan, a fost sa asigur informatizarea Serviciului de asistenta judiciara, astfel incat sa fie asigurat un sistem echitabil de repartizare a oficiilor.
Un al doilea proiect a fost cel legat de dezvoltarea si perfectionarea sistemului de pregatire profesionala continua a avocatilor membri, prin desfasurarea conferintelor Baroului Valcea pe teme de larg interes profesional. Acest proiect a reprezentat, de fapt, o continuare a activitatii anterioare, de coordonator al activitatii de pregatire profesionala in cadrul Baroului de peste 10 ani si de lector al INPPA. Pregatirea profesionala a avocatilor a fost o preocupare constanta, pentru ca am considerat intotdeauna ca un avocat bine pregatit va putea face fata provocarilor profesionale impuse de reformele legislative majore, de implementarea noilor coduri, dar si de nevoia asimilarii procedurii si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, se asigura o crestere a calitatii si eficientei serviciilor avocatiale.
Se implinesc 10 de ani de cand aceste conferinte au devenit o traditie nu numai pentru Baroul Valcea, ci si pentru barourile invecinate, Olt, Arges, Gorj, sau mai indepartate, Calarasi, cu care am colaborat de multe ori pentru a asigura participarea avocatilor membri la aceste evenimente profesionale. Am avut, insa, placuta surpriza sa constatam ca la astfel de conferinte au venit avocati din mai multe judete ale tarii, unele chiar foarte indepartate. De exemplu, la conferinta organizata in februarie 2013, cu ocazia intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila, au participat avocati din 30 de judete.
Un al treilea proiect, pe care l-am initiat, a avut in vedere cresterea gradului de implicare a avocatilor si Baroului Valcea in viata comunitatii prin realizarea unui program de informare gratuita a cetatenilor pe aspectele esentiale ale noilor reglementari din coduri si asupra rolului important al avocatului in asigurarea drepturilor lor procesuale atat in materie civila, cat si penala. Am initiat colaborari cu autoritatile publice locale, avand confirmari, pana in prezent, de la mai mult de jumatate din primariile judetului, care si-au manifestat interesul si sprijinul cu privire la acest proiect. Proiectul are in vedere si editarea unor brosuri de informare a cetatenilor privind noile modificari legislative intervenite prin noile coduri in materie civila si penala, brosuri concepute de avocati. O alta componenta a proiectului este si organizarea unor intalniri de informare juridica cu tineri liceeni. Am avut o prima astfel de intalnire de Ziua Drepturilor Omului, in 10 decembrie 2014, sarbatorind in acest mod si Ziua Europeana a Avocatilor, la care au participat cateva sute de elevi ai Colegiului National Alexandru Lahovary.
Un alt proiect, “Telefonul verde de orientare juridica a cetateanului”, un proiect inspirat din practica barourilor franceze, realizat in parteneriat cu Primaria Ramnicu Valcea, speram sa il putem pune in aplicare in anul 2015.
Alina Matei: Baroul Valcea are peste 200 de avocati. Ce oportunitati au avocatii de a-si gasi clientela? Astazi, e greu si la inceput de drum, dar si pentru avocatul experimentat.
Monica Livescu: Suntem 376 avocati in Baroul Valcea, din care 312 cu drept de exercitare a profesiei.
Avocatii valceni, ca si avocatii din alte barouri, se confrunta cu dificultati in contextul actual in continua schimbare, inclusiv in ceea ce priveste clientela. Nu cred ca aceste dificultati se datoreaza faptului ca ar fi prea multi avocati, ci mai degraba contextului economic coroborat cu faptul ca, in Romania, nu exista o cultura a apelarii la avocat cu titlu preventiv. Astfel, pe de o parte, in Romania exista doar in mica masura ceea ce in unele tari se numeste „avocat de familie”. Pe de alta parte, chiar si in cazul intreprinderilor, un numar semnificativ dintre acestea nu apeleaza la avocat cu titlu preventiv, ci doar atunci cand au ajuns in situatii conflictuale. Pornind de la aceste realitati, cred ca nu este suficient sa se astepte aparitia unor oportunitati de gasire a clientelei, ci se impune un program sustinut de promovare a diversitatii serviciilor prestate de avocati, concomitent cu o campanie sustinuta de informare a beneficiarilor serviciilor avocatiale de avantajele apelarii la avocat cu titlu preventiv.
Desigur, rezultatele unor astfel de programe nu se vor putea obtine imediat, dar ele vor duce, in timp, la benefiicii pentru toate partile: pentru beneficiarii serviciilor avocatiale, pentru sistemul judiciar – prin micsorarea numarului de litigii si pentru avocati – prin marirea bazei de clientela.
De aceea, ca Decan, am incercat sa aduc pe ordinea de zi a Consiliului Baroului propuneri concrete legate de promovarea serviciilor avocatiale, astfel incat starea economica actuala sa afecteze cat mai putin nivelul veniturilor avocatilor.
Dintr-o alta perspectiva, reducerea volumului prestatiilor avocatiale este influentat, insa, in mare masura, de taxele judiciare de timbru extrem de mari, care blocheaza accesul la justitie al multor cetateni. Am intocmit, in acest sens, un studiu pe care l-am transmis comisiilor juridice ale Parlamentului, pentru a fi avut in vedere la aprobarea OUG nr. 80/2013, ministrului Justitiei, conducerii UNBR pentru fundamentarea Rezolutiei privind necesitatea asigurarii garantiilor efective ale dreptului de acces la instanta al cetatenilor, adoptata de Congresul UNBR din martie 2014.
Chiar daca, pana in prezent, aceste demersuri nu au avut inca efecte concrete in ceea ce priveste reactia factorilor cu putere de decizie, cred cu tarie ca rolul organelor profesiei este de a milita in continuare pentru reducerea taxelor de timbru, oricata inertie institutionala ar intampina sub acest aspect. In Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, pusa in dezbatere publica, este mentionata, ca o problema inca nerezolvata suficient, nevoia de a asigura un acces sporit la justitie, ca o premisa si scop ale filosofiei celor patru noi coduri. De aceea, trebuie actionat in continuare pentru ca aceasta strategie sa nu se limiteze doar la imbunatatirea legislatiei privind ajutorul public judiciar si de asistenta juridica din oficiu, ci sa aiba in vedere si o asezare a taxelor de timbru la nivelul veniturilor cetatenilor si al starii economice generale, in concordanta cu una din valorile sistemului judiciar declarate prin aceasta Strategie: respectul fata de cetatean, in calitate de beneficiar final al serviciului public de justitie.
Alina Matei: Care sunt relatiile Baroului Valcea cu parchetele si instantele din judet? Orasul nu este asa de mare, oricand se pot intalni…
Monica Livescu: Relatiile institututionale sunt bune. Cu Tribunalul Valcea am incheiat chiar un Protocol de colaborare.
Alina Matei: Dar la nivel institutional, cum decurg relatiile cu presedintii de instante/conducatorii de parchete? Sunt cooperanti oamenii?
Monica Livescu: Avem o buna relatie institutionala cu conducerea Tribunalului Valcea. Atat doamna presedinte, dr. Carmen Verdes, cat si domnul vicepresedinte, Mugurel Gheorghita, au o buna intelegere a problemelor specifice ale profesiei de avocat, dar si a interactiunii acesteia cu sistemul de justitie. Impreuna asigura o conducere echilibrata a instantelor valcene. Aceasta este o premisa favorabila dialogului si gasirii solutiilor constructive pentru conlucrarea institutionala corecta dintre magistrati si avocati in procesul dificil al implementarii noilor coduri. Exista, de asemenea, relatii institutionale normale cu conducatorii parchetelor.
Interesul si implicarea magistratilor valceni s-a manifestat si cu ocazia desfasurarii primei etape a Proiectului privind relatiile dintre judecatori si avocati din perspectiva aplicarii Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni privind relatiile dintre judecatori si avocati in vederea asigurarii calitatii si eficientei justitiei.
Din pacate, exista si o exceptie, dar speram ca maturitatea si intelepciunea sa conduca si in acest caz la o alta abordare a raportului dintre instanta si avocati, la respectul pentru misiunea profesionala a avocatului, conditie esentiala a statului de drept si a unei societati democratice.
Alina Matei: Care este viitorul avocatilor? Examene din ce in ce mai grele de intrare in profesie, case de avocatura stabilizate, clienti exigenti…
Monica Livescu: Exigenta examenului de intrare in profesie este benefica pentru viitorul profesiei de avocat din perspectiva asigurarii standardelor unei profesii de elita, a cresterii calitatii serviciilor avocatiale in favoarea beneficiarilor acestora. Este firesc ca exigenta clientilor sa creasca si cred ca ridicarea standardelor pentru accesul in profesie, cat si diversele forme de pregatire continua sunt in consonanta cu aceste cerinte.
Viitorul avocaturii nu depinde numai de existenta „caselor de avocatura stabilizate” la care va referiti. Pana la urma, piata va stabili care forma de organizare va corespunde mai bine intereselor clientilor si ale avocatilor. Cred ca ceea ce va conta va fi profesionalismul si nu forma de organizare, aceasta urmand a veni de la sine. Exista loc pe piata avocaturii pentru toti cei care isi abordeaza profesia cu profesionalism si cu respectarea principiilor consacrate ale acesteia: promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice.
Sta in puterea fiecaruia dintre noi de a impune respectarea acestei misiuni a avocatului: prin abordarea temeinica a cauzelor, prin refuzul rutinei si perfectionarea continua, prin prestatia demna a profesiei si, nu in ultimul rand, prin atitudine.
Cred ca expunerea de motive a legii profesiei de avocat din 1923 trebuie sa ramana mereu de actualitate: “avocatii, prin rolul social si juridic pe care il indeplinesc, sunt chemati sa fie, pe langa factori sociali si de progres de prima importanta, adevarate trupe de acoperire ale consolidarii noastre nationale si juridice. Soli ai impaciuirii (…) ei au chemarea de a linisti spiritele ingrijorate si agitate, netezind calea dreptatii si marind prestigiul judecatilor.”
Alina Matei: In calitate de lector al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, ce vi se pare ca asimileaza mai greu avocatii stagiari? Unde intampina dificultati acestia?
Monica Livescu: Nivelul de cunostinte de baza ridicat al ultimelor promotii constituie premisa unei asimilari mult mai facile a cunostintelor aprofundate si practice transmise in cadrul INPPA. Exista o dificultate, insa, fireasca, in deprinderea abilitatilor specifice avocaturii de bara. Din acest punct de vedere, poate ca ar fi necesara o diversificare a disciplinelor, cum ar fi: elemente de psihologie aplicata serviciilor avocatiale, tehnici de comunicare, tehnici de solutionare a conflictelor, dar si a metodelor de „predare”.
Alina Matei: Ca si membru al Consiliului Uniunii Nationale a Avocatilor din Romania, cum vedeti problema barourilor noi aparute?
Monica Livescu: Daca prin barouri ”noi” va referiti la practicarea ilegala a profesiei, cred ca sunt necesare masuri si actiuni mult mai drastice si concertate nu numai din partea UNBR, a barourilor membre, ci, mai ales din partea institutiilor statului. Daca membrii acestor autointitulate „barouri” au ajuns sa puna la indoiala insasi legalitatea instantelor cu care intra in interactiune, inseamna ca pasul pana la anarhie nu e departe. Deja nu se mai pune doar problema asumarii ilegale a calitatii de avocat de catre unele grupuri infractionale organizate, ci este in pericol ordinea de drept. Aceasta problema a fost lasata ca o boala netratata, care a ajuns sa cangreneze si in jur.
Cauzele care au dus la proliferarea acestei situatii sunt multiple. Unele dintre aceste cauze, dar si propunerile concrete pentru eradicarea acestui flagel, au generat ample dezbateri si la conferinta desfasurata la Ramnicu Valcea in data de 3 octombrie 2014 in cadrul Proiectului privind implementarea Avizului nr. 16 al Consiliului consultativ al judecatorilor Europeni. In acest sens, intre altele, decanii barourilor organizatoare au solicitat Ministrului Justitiei, domnul Robert Cazanciuc, sa prezinte Consiliului Superior al Magistraturii situatiile dezbatute si sa sustina reinstaurarea ordinii de drept si in acest domeniu.
Alina Matei: Am observat ca sunteti foarte activa pe Facebook. Sunt putini decani de barou care sa aiba cont. Cine v-a molipsit?
Monica Livescu: Ca Decan, am o politica de transparenta in tot ceea ce fac eu si Consiliul. Intr-o era a informatiei, comunicarea prin mijloacele moderne de comunicare devine o necesitate, mai ales cand e vorba sa comunici cu peste 300 membri. Am utilizat si utilizez e-mailul pentru comunicari cu colegii din barou. Dar nu e suficient. Unii il deschid dupa o luna. Pagina de Facebook a aparut initial din necesitatea de a comunica mai ales cu tinerii colegi avocati, fiind un mjloc mai facil de a tine legatura. Am creat un grup al baroului in care postez tot ce intereseaza comunitatea noastra profesionala. Este o experienta interesanta din multe puncte de vedere si m-a facut sa cunosc colegii si intr-o alta nota decat cea in care ne intalnim in instanta. Incerc sa il utilizez insa cu prudenta si echilibru.
Alina Matei: Care este cea mai mare realizare a dumneavoastra, atat in plan personal, cat si profesional?
Monica Livescu: In plan personal, familia mea, casnicia de 25 de ani, alaturi de sotul meu, Dan Livescu si cei trei copii pe care ii avem: o fata studenta la drept, una la medicina si un baiat de 5 ani, cu care redescoperim tainele inceputurilor.
Este dificil, insa, de spus care ar fi cea mai mare realizare in plan profesional si nu stiu daca este bine ca noi, avocatii, sa ierahizam cazurile la care am lucrat. Bucuriile si satisfactiile profesionale le avem de multe ori indiferent de miza unui proces. Remarc, totusi, trei cazuri. Doua in care am castigat, iar altul in care am… pierdut.
In ceea ce priveste cazurile castigate, primul este de unul dintre cazurile admise la CEDO, care a constituit un timp jurisprudenta de referinta in domeniu: cauza Huber c. Romania.
Al doilea este un caz de admitere a unei exceptii de neconstitutionalitate (Decizia nr. 408/2004), prin care s-a constatat neconstitutionalitatea disp. art. 3, alin. 1 din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, ceea ce a insemnat recunoasterea dreptului unui cetatean strain de a mosteni teren in Romania de pe urma mamei sale.
Poate parea paradoxal ca am considerat o reusita profesionala si un caz in care am pierdut. In acel caz, a fost ridicata, pentru prima data, o problema de drept extrem de sensibila si controversata – repartizarea aleatorie, garantiile procesuale si nevoia de reglementare suplimentara a acestei proceduri. Chiar daca nu a fost rezolvata pe cale judiciara, problema in sine a generat preocupare reala la nivelul celor in drept sa schimbe ceea ce trebuie schimbat pentru asigurarea garantiilor procesuale ale unui proces echitabil. In ceea ce ma priveste, una dintre cele mai mari impliniri profesionale este atunci cand o problema de drept ridicata intr-un caz ajunge sa contribuie la imbunatatirea regulilor de judecata sau sa corecteze imperfectiunile legii. De aceea imi plac provocarile profesionale si nu ezit sa invoc exceptii de neconstitutionalitate sau de nelegalitate, atunci cand situatia o impune.
Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.
Monica Livescu: Fiind la inceputul unui An Nou, doresc intregii comunitati create in jurul „JURIDICE.ro” multa sanatate si impliniri personale si profesionale! “Gloantele” de pe „campurile de lupta” ale profesiei noastre sa nu ne afecteze sufletele si constiintele si sa ne dea puterea de a o lua mereu de la capat! Daca vom fi calauziti de ideea ca viitorul este un loc pe care il cream, nu catre care mergem, cred ca fiecare dintre noi va construi viitorul prin gandurile pozitive, actiunile si implicarea din fiecare clipa. Pentru ca viitorul apartine celor care cred in frumusetea viselor lor!
Alina Matei: Multumesc pentru ca ati stat de vorba cu mine.
Monica Livescu: Va multumesc si eu!
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
