ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Interviuri | Interviuri VIDEO
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Mihaela Iacuba: Grefierul va desfășura mai multă activitate „judiciară”
15.01.2015 | Alina MATEI


Alina Matei: Mulțumesc, doamna judecător, director al Școli Naționale de Grefieri, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Instanțele și parchetele nu pot funcționa fără grefieri. Recrutarea grefierilor se face azi atât prin Școala Națională de Grefieri, dar și, subsidiar, de către curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea sau ICCJ/PICCJ. Aceste modalități diferite acoperă nevoile din sistem?

Mihaela Iacuba: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația de a răspunde întrebărilor dumneavoastră.

Într-adevăr, recrutarea se realizează în cele două modalități indicate. Trebuie precizat, însă, că, potrivit Legii nr. 567/2004, admiterea la Școala Națională de Grefieri este principala modalitate de accedere în profesie, recrutarea de către curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea, ICCJ/PICCJ/DNA este una excepțională, ce poate interveni doar în acele cazuri în care, din pricina numărului mare de posturi vacante, activitatea instanțelor sau parchetelor nu se poate derula în condiții normale.

Referitor la nevoile din sistem, aș aminti cele reținute în Raportul de analiză al Băncii Mondiale în cadrul Proiectului privind „Analiza independentă privind eficienţa Sistemului judiciar din România”, și anume că judecătorii şi procurorii ar putea fi mai productivi dacă raportul personal auxiliar-judecător sau personal auxiliar-procuror ar fi mărit şi dacă personalului judiciar auxiliar calificat i s-ar permite să realizeze mai multă muncă „judiciară”. Totodată, s-a reținut că numărul personalului auxiliar din sistemul judiciar este mult mai scăzut decât mediile pe plan european: în 2010, sistemul de justiţie includea 39,6 (40,2 în 2008) angajați auxiliari raportat la 100.000 locuitori, în timp ce media în Europa era 62,3 (55,6 în 2008).

În consecință, nevoile reale din sistem sunt extrem de mari, dar SNG a depus toate eforturile în vederea școlarizării unui număr cât mai mare de cursanți. Spre exemplu, în cursul anului 2014, Școala a livrat două promoții, respectiv: 120 de grefieri în aprilie – 90 pentru instanțe și 30 pentru parchete – și 140 în decembrie – 90 pentru instanțe și 50 pentru parchete.

Alina Matei: Când spui grefier, te gândești aproape imediat la grefierul de ședință. Însă mai sunt si alte categorii de grefieri: statisticieni, documentariști, arhivari, registratori, IT-iști. Școala Națională de Grefieri îi pregătește pe aceste specializări sau trec prin toate specializările, pe rând?

Mihaela Iacuba: Recrutarea grefierilor informaticieni, a grefierilor arhivari, grefierilor registratori și a personalului conex nu se face prin SNG, ci numai prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante. Școala este însă implicată în formarea acestora atât în cadrul unei formări inițiale, cât și în cadrul formării continue.

Astfel, în cadrul formării inițiale desfășurate în cadrul Școlii pentru cursanții care au promovat concursul de admitere la SNG, activitatea de formare vizează atât dobândirea, actualizarea sau consolidarea de cunoştinţe teoretice, cât şi formarea şi consolidarea acelor abilităţi şi deprinderi practice necesare exercitării atribuţiilor specifice grefierului, cu precădere pentru grefierul de ședință.

Școala realizează însă o formare inițială distinctă pentru grefierii arhivari şi registratori, prin coordonarea organizării și realizării unui stagiu de specializare a grefierilor arhivari şi registratori care au promovat concursul de ocupare a acestor posturi vacante. Stagiul de specializare are o durată de două luni și se desfăşoară la sediile instanţelor sau ale parchetelor, sub coordonarea unui îndrumător de stagiu numit de preşedintele instanţei sau de prim-procurorul parchetului dintre judecători sau procurori, precum şi a unui reprezentant al Şcolii Naţionale de Grefieri.

În ceea ce privește perfecționarea lor continuă, programul anual de formare elaborat de Școală cuprinde acțiuni dedicate grefierilor statisticieni, arhivari sau registratori.

Alina Matei: Examenul de admitere la Școala Națională de Grefieri a atras, în ultimii ani, tot mai mulți candidați. Un semn important, care vine de pe piața muncii. Cum este acest examen organizat de SNG, sub coordonarea CSM?

Mihaela Iacuba: Într-adevăr, concurența candidaților la concursul de admitere este mare, demonstrând în fiecare an buna reputație a Școlii în formarea grefierilor. Exemplificativ, menționăm că la concursul de admitere din 1 septembrie 2013 au concurat 1.374 de candidaţi pentru ocuparea unui număr de 120 de locuri, iar la concursul din 11 mai 2014, 1.176 candidați au concurat pentru ocuparea a 140 de locuri.

Candidaţii admişi sunt din ce în ce mai bine pregătiţi, notele obţinute de către aceștia la ultimul concurs de admitere din data de 11 mai 2014 fiind între 9.77 şi 8.50.

Concursul de admitere la SNG este reglementat de Regulamentul privind concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, aprobat prin Hotărârea nr. 173/22.03.2007 a Plenului CSM, modificată.

Concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri se organizează anual, la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Numărul de locuri scoase la concurs se stabileşte în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Concursul se desfăşoară separat, pentru posturile de grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.

La concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri au dreptul să participe persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii: au cetăţenie română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; cunosc limba română; sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; au studii superioare juridice ori studii medii sau alte studii superioare, după caz.

Tematica, bibliografia, data şi calendarul desfăşurării concursului de admitere sunt stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri.

Data şi locul susţinerii concursului, tematica, bibliografia, durata cursurilor, numărul de locuri, precum şi cuantumul taxei de înscriere la concurs sunt afişate la sediile Şcolii Naţionale de Grefieri şi ale tribunalelor, cu cel puţin 60 de zile înainte de data începerii concursului. Aceste date vor fi publicate pe paginile de internet ale Şcolii Naţionale de Grefieri şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Înscrierea candidaţilor se face la tribunalele în a căror rază teritorială domiciliază candidaţii.

Consiliul Superior al Magistraturii numeşte: comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise la următoarele discipline, indiferent de durata studiilor: procedură penală; procedură civilă; organizare judiciară.

Pentru a fi admis la Şcoala Naţionala de Grefieri, candidatul trebuie să aibă cel puţin media 6, dar nu mai puţin de 5, la fiecare probă de concurs şi să se bucure de o bună reputaţie, care se verifică de persoanele desemnate de preşedintele curţii de apel în a cărei circumscripţie s-a făcut înscrierea.

Alina Matei: Pe grefieri îi așteaptă o preluare a unora dintre atribuțiile judecătorului. Deși iluzoriu la început acest proiect, datorită creșterii constante a numărului de dosare, a insuficienței grefierilor, cred că doar în echipă se poate lucra. Cum este în alte țări cu tradiție în formarea grefierilor?

Mihaela Iacuba: Multe ţări din Europa analizează posibilităţile de îmbunătăţire a funcţionării justiţiei, în ceea ce priveşte definirea sarcinilor care intră în competenţa magistraţilor şi a celor care pot fi îndeplinite de alţi funcționari. În anumite ţări, precum Germania și Austria, de foarte mult timp, anumite activităţi judecătoreşti sunt încredinţate unor funcţionari, numiţi rechtspfleger. În Germania, de pildă, funcționarii judiciari (rechtspfleger) partajează cu judecătorii o serie de atribuții din materia tutelei, asistenței, succesiunii, insolvenței, iar în Austria, aceiași funcționari judiciari au competențe similare cu cei din Germania, fiind competenți să soluționeze cereri în procedura somației, anumite tipuri de creanțe în bani etc. Un alt exemplu este Franța, unde, din anul 2003, grefierii exercită atribuţii de asistare a magistratului în cadrul pregătirii dosarelor pentru judecată şi efectuează cercetări de documentare. Redactează proiecte de hotărâri şi rechizitorii conform indicaţiilor primite de la magistraţi. În Franţa, transferarea către funcţionari a activităţilor ce revin în mod obişnuit magistraţilor s-a făcut în general în favoarea grefierilor şef. Este vorba de activităţi care nu au un caracter judecătoresc propriu-zis. În ceea ce îi priveşte pe grefieri, s-a ales nu să li se transfere propriu-zis anumite activităţi, ci să li se încredinţeze sarcini complementare, în cadrul unui demers de împărţire, împreună cu magistraţii, a volumului de muncă şi de colaborare în activităţile desfăşurate astfel în echipă. Este vorba de sarcini de analiză juridică şi de pregătire a dosarelor în vederea judecăţii, care se situează, aşadar, prealabil ședinței de judecată şi de redactarea hotărârii judecătorului. Dar este vorba şi de elaborarea propriu-zisă a hotărârii sau a rechizitoriului, fie prin redactarea acelor proiecte de hotărâre sau de rechizitoriu, fie, în cazul dosarelor tip, prin redactarea efectivă a hotărârilor, folosind formularele standard. În acest context, s-a observat că ideea că judecătorul îşi realizează singur întreaga activitate nu mai era adaptată la evoluţia proceselor şi nici la exigenţa de îmbunătăţire a răspunsului pe care justiţia era chemată să îl dea aşteptărilor cetăţenilor. În acelaşi timp, nivelul de studii absolvite de cei care reuşesc la concursurile pentru postul de grefier este în continuă creştere.

Conștienți de importanța funcționării echipei și dorind să creăm încă de pe „băncile Școlii” ideea apartenenței la echipă, am derulat atât în cadrul formării inițiale, cât și în cadrul formării continue seminare și ateliere comune SNG-INM. Astfel, în anul 2014, în cadrul formării profesionale inițiale, a fost organizat un proces simulat de către un grup compus din 12 auditori de justiţie şi 12 cursanţi SNG, potrivit unei speţe de dreptul familiei întemeiată pe dispoziţiile noului Cod civil, care a fost soluţionată conform noului Cod de procedură civilă. De asemenea, a fost organizat un număr de 12 secvenţe procesuale simulate privind audierea persoanelor (pentru grefierii din modulul parchete) comune între auditorii INM şi cursanţii SNG. În cursul lunii noiembrie 2014, au fost organizate totodată ateliere de lucru comune în cadrul unui grup compus din 10 auditori de justiţie şi 10 cursanţi SNG, în domeniul abilităților non juridice, cu tema Comportamentul profesional în cadrul echipei magistrat-grefier.

În cadrul formării continue, au fost derulate patru acțiuni comune SNG-INM la care au participat deopotrivă grefieri și magistrați, în domeniul Managementului, Dreptului procesual civil și Informațiilor clasificate.

Trebuie amintit, totodată, că formatori ai Institutului Național al Magistraturii și ai Școlii Naționale de Grefieri au contribuit la standardizarea actelor de procedură, conform noilor Coduri, prin redactarea de modele de acte procedurale în materia noului Cod de procedură civilă şi a noului Cod de procedură penală, în cadrul proiectului româno-elveţian ”Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor coduri”, dar au participat și la crearea Ghidurilor privind modele de acte de procedură în materie civilă și penală și a Ghidurilor privind modele de cereri, acțiuni pentru uzul justițiabililor, ghiduri de natură să ușureze activitatea magistraților și a personalului auxiliar din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri, dar și să faciliteze înțelegerea de către justițiabili a instituţiilor noilor coduri.

Alina Matei: O proporție destul de mare dintre absolvenții SNG încearcă și reușesc să intre în magistratură (judecătorul Marius Tudose, membru CSM, spunea că este vorba de un procent de 10-15% care devin judecători dintre cei care au absolvit SNG). Ce-i drept, nu pot fi împiedicați să participe la concursuri, dar înseamnă că motivația de a fi grefier lipsea. Erau doar în trecere pe la SNG. E o pierdere pentru SNG și un câștig pentru INM?

Mihaela Iacuba: Nu pot fi împiedicați, firește, dar nu cred că se poate vorbi despre o lipsă a motivației de a fi grefier. Școala Națională de Grefieri transferă cunoștințe, modelează aptitudini și creează atitudini, astfel încât cursanții, viitori grefieri, să-și îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege la un nivel foarte înalt. Învață aici să genereze întrebări relevante și să interpreteze corect răspunsurile. Încep să înțeleagă nu doar rațiunea, ci și spiritul acestei profesii, parte importantă a sistemului de justiție, alături de toate celelalte. Nu putem vorbi doar de o trecere, ci de cunoaștere și de posibilitatea de a alege, de a merge mai departe, privind totul prin prisma unui profesionist și nu al unui aspirant. Indiferent dacă aleg pe parcurs să-și desfășoare activitatea în cadrul sistemului ca grefieri sau viitori magistrați, eu cred că acesta este un câștig real pentru întregul sistem judiciar.

Alina Matei: Meseria de grefier nu seamănă cu nicio meserie din lume, le mărturisea judecătorul Tania Bădin cursanților, pe atunci director adjunct al Școlii, în urmă cu opt ani la deschiderea anului școlar la SNG. Pe bună dreptate. Conștientizează viitorii grefieri acest aspect?

Mihaela Iacuba: Nicio profesie nu seamănă cu alta. Profesia de grefier este o profesie frumoasă, dacă este făcută cu dăruire și competență. Pentru a fi făcută astfel, avem, printre altele, această Școală.

Viitorii grefieri conștientizează că SNG îi ajută să treacă de la stadiul de dobândire a cunoștințelor necesare pentru exercitarea profesiei de grefier la cel de aplicare a acestora pentru exercitarea funcției pentru care au dobândit cunoștințele respective.

După cum arată cursanții în chestionarele de evaluare a activității Școlii, în cadrul formării inițiale, viitorii grefieri își însușesc aptitudinile specifice acestei profesii, trecând de la o formare strict teoretică din cadrul facultăților, la una practică, care să pună bazele viitoarei lor meserii de grefier, despre care majoritatea cursanților nu știau prea multe lucruri.

La început de drum, într-un dialog închipuit cu profesia de grefier, un cursant al promoției 2014 mărturisea în Revista Grefieru, pactul său cu profesia: “Draga mea profesie, acum, la început de drum, te rog să respecţi şi tu pactul nostru, fii blândă cu mine, oferă-mi şi tu măcar un crâmpei din iubirea şi respectul pe care ţi le port acum, deşi nici nu te cunosc pe deplin, nu mă dezamăgi, nu mă trăda, nu mă abandona când îmi va fi mai greu şi nu mă lăsa niciodată să mă întorc împotriva ta, iar peste ani, când voi privi retrospectiv, pune-mi un zâmbet de mulţumire pe chip pentru faptul că te-am ales acum”.

Alina Matei: Ce profesii au formatorii care pregătesc sau asigură formarea continuă a grefierilor? Care este profilul formatorului de grefieri?

Mihaela Iacuba: Formatorii Școlii Naționale de Grefieri sunt selectați, în principal, din rândul judecătorilor, procurorilor, grefierilor cu studii superioare, dar și a altor specialiști în drept sau în domenii tehnice conexe activității juridice, necesare activității grefierilor (spre exemplu, specialiști IT, specialiști arhivari).

Pentru că o formare eficientă şi de calitate a grefierilor presupune, în acelaşi timp, dobândirea abilităţilor practice necesare profesiei, dar şi consolidarea unor temeinice cunoştinţe de specialitate, iar crearea unei adevărate echipe magistrat–grefier are un rol important în eficientizarea actului de justiție, Școala a pus un accent important în activitatea de formare continuă pe folosirea unei echipe mixte de formatori constituită dintr-un formator magistrat, judecător sau procuror, și un formator grefier. În acest scop, în ultimii ani, Școala a urmărit și creșterea ponderii formatorilor grefieri în structura rețelei de formatori a Școlii.

În ceea ce privește profilul formatorului de grefieri, în primul rând, acesta trebuie să dețină temeinice cunoștințe de specialitate în domeniul de competență al funcției, dublate și de experiența profesională practică în domeniu, știut fiind că profesia de grefier are un pronunțat caracter practic. Bineînțeles, pentru a fi dascăl de grefieri, sunt importante și acele abilități, competențe și capacități specifice activității didactice, adică aptitudinile psihopedagogice, abilitățile de comunicare și relaționare eficientă, capacitățile de proiectare, organizare și evaluare a activității didactice.

Nu în ultimul rând, formatorul de grefieri este și un formator de atitudini, indiferent de domeniul său de specialitate, și de aceea profilul moral, integritatea formatorului, constituie unule dintre criteriile esențiale ale selectării și menținerii în funcție a formatorilor Școlii. Și aceasta pentru că, în cadrul seminarelor, fie că sunt de formare inițială sau continuă, fie că sunt seminare de procedură civilă sau penală, comunicare, abilități non-juridice sau deontologie, în mod inevitabil, sunt aduse în discuție și aspecte de etică profesională.

Alina Matei: Este suficient de cunoscută Școala Națională de Grefieri și rolul profesiei de grefier astăzi? Proaspeții absolvenți ai facultăților de drept își doresc să devină grefieri?

Mihaela Iacuba: Cred că dovedește cu prisosință acest lucru concurența de la concursul de admitere la SNG. Bineînțeles că întotdeauna este loc de mai mult sau de mai bine. În ultimii ani, am urmărit localitățile de domiciliu ale celor înscriși la concurs pentru a vedea dacă sunt regiuni ale țării mai slab reprezentate. Și, constatând că Muntenia și Oltenia dau cei mai mulți candidați, am pornit cu rucsacul în spate prin țară pentru a avea discuții cu studenții facultăților de drept. Am făcut deja acest lucru la Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu, Brașov. Și ne dorim foarte mult să continuăm acest demers.

Alina Matei: Viitorul grefierului cum credeți că va fi?

Mihaela Iacuba: Cu siguranță se va realiza transferul de atribuții de la magistrat la grefier, iar grefierul va desfășura mai multă activitate „judiciară”. De fapt, aceasta este cerința și tendința pe plan european. Este de amintit în acest sens Recomandarea nr. R(86) 12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei referitoare la adoptarea unor măsuri de prevenire şi reducere a excesivei supraîncărcări a instanţelor, adoptată la 16 septembrie 1986, care a stat la baza Cartei verde pentru un grefier european, elaborată de Uniunea Europeană a Grefierilor, prin care se propune transferarea unor atribuţii de grefă şi administrare a justiţiei către funcţionari superiori din justiţie şi crearea unui nou profil profesional, de natură să contribuie la o justiţie eficientă şi apropiată de cetăţean. Sperăm că legiuitorul român, ajutat bineînțeles de opiniile fundamentate ale celor care lucrează în sistemul judiciar, va găsi cele mai potrivite soluții de transfer al acestor atribuții, adaptate realităților sistemului judiciar actual, dar și necesităților de optimizare și eficientizare a activității judiciare.

Alina Matei: Ce proiecte va derula SNG în 2015?

Mihaela Iacuba: Va continua activitatea de formare inițială și continuă.

În cadrul formării inițiale, vom continua să punem accent pe consolidarea cunoștințelor juridice prin prisma atribuțiilor concrete care le vor reveni grefierilor, cel mai mare număr de ore din planul de învățământ fiind alocat disciplinelor fundamentale (procedură civilă; procedură penală), formarea din cadrul Școlii fiind corelată cu stagii de practică în instanțe. Totodată, vom urmări și realizarea unei cooperări efective între disciplinele juridice şi cele tehnice (însușirea cunoștințelor de Word, operarea în sistemul ECRIS, dactilografie), fără a fi neglijate și alte aspecte care țin de o formare inițială eficientă și de calitate a viitorului grefier (managementul activității grefierului, deontologie, abilități non-juridice). În același timp, în scopul realizării schimbului de experienţă şi al deschiderii către alte metodologii de abordare a formării, formarea iniţială a cursanţilor va viza şi realizarea de parteneriate cu alte instituţii de formare. Astfel, atât pentru a consolida relaţia profesională dintre viitorii magistraţi şi grefieri, cât şi din prisma dezideratului de transfer al unor atribuţii de la magistraţi la grefieri, SNG îşi propune continuarea organizării unor activităţi de formare iniţială comune cu Institutul Naţional al Magistraturii. Dar Şcoala îşi propune iniţierea şi continuarea colaborării şi cu alte instituţii de formare în scopul dezvoltării de competenţe şi abilităţi, inclusiv în domenii non-juridice. Astfel, în scopul dezvoltării competenţelor lingvistice şi al facilitării schimburilor de experienţă la nivel european, Şcoala a încheiat un acord de colaborare cu British Council în temeiul căruia beneficiază de materiale didactice privind engleza juridică, pe care își propune să îl continue. Totodată, o formare integrată, care să asigure o viziune de ansamblu asupra întregului sistem judiciar implică şi colaborarea cu alte instituţii, prin organizarea unor vizite de studiu (ex. Curtea Constituţională, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice ș.a.m.d.).

Formarea continuă se va derula atât în cadrul centrelor de formare din țară, cât și în modalitatea, deja cunoscută, a învățământului la distanță (eLearning), care atrage din ce în ce mai mulți adepți, pe fondul diversificării domeniilor abordate. Aș aminti aici ultimule cursuri care au înregistrat înscrieri record, respectiv cursul de Engleză juridică sau pe cel de Limba română. Elemente de gramatică. Dificultăţi. Ezitări. Confuzii la care am avut participanți și pe colegii noștri, grefierii din Republica Moldova. Totodată, vom fi prezenți la sediile tuturor curților de apel și parchetelor de pe lângă curțile de apel, pentru formare în domeniile de actualitate: Drept procesual civil, Drept procesual penal, ECRIS, Statistică, STATISECRIS.

Vom continua și în anul 2015 să atragem fonduri externe de la principalii donori internaționali: Comisia Europeană și Banca Mondială, aplicând pentru noi proiecte. De pildă, în acest moment, Școala implementează, în parteneriat cu INM, 3 proiecte finanțate de Comisia Europeană și sperăm ca, în anul 2015, alte 3 proiecte să fie aprobate de același for european. Suntem, de asemenea, implicați, alături de CSM și INM, într-un proiect de anvergură finanțat de Regatul Norvegiei (Administrația instanțelor din Norvegia) și Consiliul Europei, care ne-a furnizat fonduri pentru susținerea de sesiuni de formare dedicate atât grefierilor cât și formatorilor Școlii. Așteptăm, în același timp, ca în prima parte a anului 2015, să fie aprobat un proiect finanțat din fonduri structurale, în contextul procesului de negociere la nivelul Uniunii Europene a priorităţilor aferente exerciţiului financiar privind fondurile structurale alocate perioadei 2014-2020 pentru sistemul judiciar. Pe de altă parte, nu vom neglija, nici în acest an, să inițiem și să dezvoltăm relații de cooperare bilaterală cu alte organisme internaționale și instituții de formare a grefierilor din alte state. În acest sens, ne-am dori concretizarea unor parteneriate cu Regatul Spaniei, Franța, Republica Turcia, Ucraina și Republica Moldova, având în vedere că au existat semnale pozitive încă de anul trecut în această direcție.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.

Mihaela Iacuba: Fiind la început de an, doresc să le urez utilizatorilor JURIDICE.ro multă sănătate și realizări profesionale depline și îi încurajez să citească despre SNG atât aici, cât și pe site-ul oficial.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Mihaela Iacuba: Și eu vă mulțumesc!

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate