« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Interviuri
5 comentarii

Lidia Barbulescu in dialog cu Andrei Savescu, despre judecatori si procurori
29.05.2008 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Andrei SavescuAndrei Savescu: Au trecut cateva luni de la preluarea mandatului de la domnul presedinte Anton Pandrea. Primavara se apropie de sfarsit, se apropie perioada fierbinte a anului. Din scaunul de presedinte al celei mai inalte autoritati a sistemului judiciar, vedeti astazi lucrurile altfel decat acum un an?

Lidia Barbulescu: Poate ca am sa va dezamagesc, insa „scaunul de presedinte” al CSM nu este cu nimic mai inalt decat scaunele celorlalti colegi membri ai CSM ! Altfel spus, pe agenda mea de lucru figureaza probleme cunoscute tuturor magistratilor, nu numai celor care au fost alesi membri ai CSM. Fara indoiala, in calitate de presedinte, raspunderea este resimtita mult mai acut, intrucat ma simt datoare fata de fiecare magistrat, in parte, pentru modul in care Consiliul isi onoreaza indatoririle cu care a fost investit in temeiul Constitutiei si al actelor normative care ii ordoneaza activitatea. De aici, o exigenta sporita in primul rand fata de rezultatele propriei mele activitati, dar si fata de cele ale tuturor celorlalti membri si angajati din aparatul tehnic al Consiliului.

Andrei Savescu: Vazand prestatiile judecatorilor care incearca sa-si orienteze traseul profesional spre Inalta Curte de Casatie si Justitie, am observat ca incercarile sunt repetate. Multi dintre judecatorii care acced la functia de judecator la ICCJ au trecut de mai multe ori prin proba de foc a intalnirii cu membrii CSM. Desi toti candidatii sunt foarte bine pregatiti profesional, unii reusesc, altii nu. Care sunt exigentele CSM, ce se cere de la un judecator la instanta suprema?

Lidia Barbulescu: Poate, din exterior, asa pare, ca „unii reusesc iar altii nu”. Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie este un proces deosebit de riguros, care este prevazut detaliat in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata. Articolul 52 din lege se refera concret la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un magistrat care aspira la ocuparea unui post vacant de la ICCJ. Interviul urmareste sa identifice, pe langa profesionalism, calitatile necesare indeplinirii unei astfel de magistraturi, experienta, echilibru, impartialitate, gandire sintetica si, intr-un cuvant, intelepciune.

Andrei Savescu: Indiferent daca publicul este sau nu constient, CSM este una dintre cele mai importante institutii ale statului. Toti cei care au contact cu lumea juridica stiu bine asta. Contrastant, spatiul in care isi desfasoara activitatea CSM este foarte stramt, cu scari si culoare inguste. De fapt, pentru cine nu a intrat aici cred ca este greu de inteles de ce Consiliul nu beneficiaza de un spatiu adecvat. Exista sperante de schimbare?

Lidia Barbulescu: Rezolvarea problemei unui sediu adecvat pentru CSM se perpetueaza, din nefericire, de la un an la altul, incepand din 2004. Potrivit legii, Guvernul era obligat ca, in termen de 60 de zile de la promulgare, sa puna la dispozitia CSM un astfel de sediu. In pofida nenumaratelor memorii adresate Guvernului, situatia este si acum cea evocata de Dvs. – un provizorat care nu dorim sa se… eternizeze. Este adevarat, in urma unor intrevederi cu domnul prim ministru Calin Popescu Tariceanu, am primit asigurarea ca este posibil ca, pana la sfarsitul acestui an, sa ne fie pusa la dispozitie o cladire adecvata desfasurarii activitatii Consiliului. Asadar, ne incearca un optimism… moderat, ca si aceasta problema ar putea sa fie solutionata in viitorul apropiat !

Andrei Savescu: Ce parere aveti, instanta/parchetul trebuie condusa de un magistrat sau de un manager cu o pregatire speciala in acest sens?

Lidia Barbulescu: Instantele si parchetele de pe langa acestea au o activitate deosebit de complexa intrucat, pe de o parte, este vorba despre activitatea lor esentiala, aceea de a aplica legea prin actul de justitie, iar pe de alta parte, in cadrul acestora se desfasoara o sustinuta activitate administrativa si economico-financiara, ca ordonatori secundari sau tertiari de credit. Asadar, este vorba despre activitati care impun o specializare cu un mare grad de specificitate, ceea ce presupune competente profesionale deosebite. Personal, consider ca activitatea de conducere trebuie sa fie exercitata de un magistrat – care sa organizeze sub autoritatea sa activitatea magistratilor din subordine si a personalului auxiliar – secondat de un bun manager economico-administrativ.

Andrei Savescu: Judecatorii sunt foarte aglomerati cu dosare. Probabil ca acesta este cel mai mare stress al lor. La fel ca orice om, incearca sa faca lucrurile cat de bine pot, insa timpul este o coordonata obiectiva. Nu e firesc sa intre in sedinta judecatori incercanati de oboseala, si nici sa trateze superficial dosarele. Totusi, aceasta situatie dilematica generate de supraincarcare se mentine de multi ani. Ce face CSM pentru slabirea acestor chingi in care sunt tinuti judecatorii?

Lidia Barbulescu: Dar nu numai judecatorii sunt aglomerati ! O situatie asemanatoare se petrece si in randul procurorilor. De altfel, la nivelul intregului sistem judiciar, deci inclusiv la nivelul personalului auxiliar, situatie despre care CSM este constient. Acoperirea deficitului de magistrati nu este o sarcina nici usoara, si nici posibil de indeplinit pe termen scurt. Pana la 1 iulie 2008 prin repartizarea absolventilor INM si a persoanelor care au fost admise la concursul de admitere in sistemul judiciar, desfasurat in aprilie 2008 vor ramane doar 2 posturi vacante la nivelul de judecatorii si 107 posturi vacante la parchetele de pe langa judecatorii.
Sunt mai multe directii de actiune pe care le are in vedere CSM pentru decongestionarea activitatii judecatorilor si procurorilor pe termen mediu. Una din aceste directii de actiune se refera la evaluarea gradului de incarcare a magistratilor de la instante si parchete, intrucat exista unele instante sau parchete suprasolicitate iar altele cu o activitate mai redusa. Avem, asadar, in vedere o echilibrare pe orizontala, prin revizuirea schemelor de personal. O alta directie va avea in vedere regandirea competentelor pe fiecare grad de jurisdictie, astfel incat instantele si parchetele sa fie degrevate de anumite cauze care vor reveni in competenta instantelor si parchetelor de grad superior. Aceasta actiune se va desfasura in concordanta cu prevederile noilor coduri de procedura penala si civila, aflate in prezent in faza de elaborare la Ministerul Justitiei. Este adevarat, lipsa de personal se resimte la nivel national insa nu trebuie sa se faca rabat de la calitatea pregatirii profesionale si de aceea suntem preocupati de cresterea calitatii procesului de instruire a noilor generatii de magistrati si de personal auxiliar in cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri. Dupa cum stiti, INM-ul este unica poarta legala de admitere in magistratura si de aceea ii acordam o atentie cu totul deosebita pentru a asigura un act de justitie conform standardelor europene.

Andrei Savescu: Din CSM faca parte judecatori si procurori. Credeti ca in Romania pozitionarea procurorilor in sistemul judiciar se va schimba, in sensul ca acestia sa piarda statutul de magistrat?

Lidia Barbulescu: Discutiile pe aceasta tema dateaza de mai multa vreme in sistemele judiciare ale unor state din Uniunea Europeana, dar nu numai. La nivel european, dezbaterile pro si contra acceptarii statutului de magistrat pentru procurori continua si in prezent, existand argumente puternice in favoarea statutului de magistrat al procurorilor, la fel cum exista si argumente la fel de pertinente impotriva acordarii acestui statut. In esenta, principala problema rezida in locul pe care il ocupa procurorul in sistemul judiciar, tinand seama de faptul ca procurorul, spre deosebire de judecator, de regula isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei. Altfel spus, nu este doar o problema teoretica, de filosofie a dreptului, ci o problema cu multiple implicatii de ordin practic in privinta structurii sistemice a Justitiei. Personal, nu consider ca aceasta disputa, repet, inca nefinalizata, ar putea pune sub semnul intrebarii actuala pozitionare a procurorilor in sistemul judiciar romanesc. Insa sunt ferm convinsa ca va trebui sa depunem eforturi sustinute in directia intaririi independentei procurorilor in raport cu factorii care ar putea influenta actiunea de aparare a legii, a statului de drept in ultima instanta. Din nefericire, au fost efectuate mai multe modificari in legile care reglementeaza activitatea Justitiei, modificari pe care le putem considera cel putin neinspirate intrucat au statuat ingerinta factorului politic in numirea procurorilor – la propunerea ministrului Justitiei si nu a CSM, ca pana la acea data – in cele mai importante functii de conducere in cadrul diferitelor structuri ale Ministerului Public, inclusiv la nivelul procurorului general al Romaniei. Aceste modificari au subrezit pozitia procurorilor in raport cu factorul politic si, mai mult, au indus in opinia publica un sentiment de neincredere in impartialitatea si independenta procurorilor, asupra carora, nu o data, a planat suspiciunea unor presupuse influente politice. De altfel, in ceea ce priveste opinia publica nu doar schimbarea mult prea frecventa a legilor a condus la scaderea increderii cetatenilor, ci si atacurile uneori nejustificate ale mass media sau politicului prin intermediul presei la adresa Justitiei.

Andrei Savescu: Care credeti ca este cauza numeroaselor cereri de chemare in judecata prin care judecatorii solicita, in esenta, drepturi salariale mai mari?

Lidia Barbulescu: Tin sa subliniez din capul locului ca nu este vorba de „drepturi salariale mai mari”, asa cum eronat au fost prezentate actiunile in justitie ale unor magistrati ori ale personalului auxiliar. In principal, este vorba despre una din problemele acute cu care se confrunta Justitia romana si, implicit, societatea noastra, de care am amintit anterior, anume instabilitatea legislativa. Asadar, nu a functionat in mod unitar si coerent sistemul de salarizare a magistratilor si personalului auxiliar. Iar aceste disfunctionalitati au produs, fireste, consecinte. Sigur, este o problema relativ delicata intrucat, atata vreme cat exista o lege care nu a fost modificata sau abrogata de un alt act normativ, ea trebuie respectata. Ceea ce, din pacate, nu s-a intamplat in cazul dat. Daca prevederile legale ar fi fost respectate, nu s-ar fi ajuns in aceasta situatie si nu ar fi produs atata… emotie. Magistratii, ca orice persoana care isi desfasoara activitatea si este remunerata pentru aceasta, au drepturi si obligatii.
Si, tot astfel, ca orice cetatean, si magistratii au acces la justitie iar in acest sens Constitutia si Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu lasa loc de alte interpretari.
Faptul ca actiunile magistratilor au fost intemeiate este demonstrat in plus de modificarile legislative intervenite si ma refer aici nu numai la OG 27/2006, prin care se recunoaste vechimea in munca.

Andrei Savescu: Va multumesc foarte mult pentru timpul dumneavoastra.

Lidia Barbulescu: Si eu va multumesc.

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni/categorii: Interviuri

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “Lidia Barbulescu in dialog cu Andrei Savescu, despre judecatori si procurori”

  1. Lucian-Cosmin spune:

    Frumoase vorbe, insa eu astept sa se concretizeze si in fapte, intrucat rolul CSM-ului este de garant al independentei justitiei, care implica mai multe componente. Pana in prezent in practica nu prea s-au vazut rezultatele. Astept.

  2. anonim spune:

    daca presedintele CSM vorbeste despre ,,judecatorii din subordinea presedintelui de instanta"…

  3. omonim spune:

    Draga 'anonim', unde ai vazut tu 'citatul' pe care il scrii? Iubitule, tu esti un profesionist al manipularii? Mai bine fa asta acasa, nu pe-aci.

  4. anonim spune:

    . citez exact din articolul de mai sus ,,conducere trebuie sa fie exercitata de un magistrat – care sa organizeze sub autoritatea sa activitatea magistratilor din subordine si a personalului auxiliar – secondat de un bun manager economico-administrativ"

  5. mirela spune:

    buna ziua! cautam o casuta pentru a scrie un mesaj. Împreuna cu colegii mei, ma gandeam sa redactez un memoriu prin care sa solicitam csm-ului, garant al independentei justitiei,sa intervina legal pentru ca magistratii sa nu mai fie obligati sa participe la alegeri, (se trece peste faptul ca organizarea judecatoreasca in ansamblul ei este reglementata printr-o lege organica in care se specifica clar ce atributii avem). am participat, desemnata fiind, la alegeri, conducand o circumscriptie electorala comunala. sosise 01 06 2008 – la final, dup? 30 de ore in care nu m-am sp?lat, nu am mancat, nu am dormit, ma gandeam, pentru ca nu ma puteam odihni din cauza oboselii, cum se poate sustine ca magistratii sunt respectati sau ca judecatorii sunt putere in stat. am avut impresia ca sunt servantii unei alte puteri, care nu face altceva decat sa ii umileasca. imi aminteam dosarele de fond funciar, materie contraventionala sau penal in care se pronutasera hotarari ramase definitive si ma gandeam cat de penibili ?i inutili suntem. simteam frustare. cine permite sa se intample asa? priveam la o colega judecatoare in timp ce asteptam, frânt? de oboseala ?i nespalata … ( ziaristii odihniti, abia treziti din somn, cu chef de munca si spectacol, alergau dup? diversi candidati ori se gudurau pe lâng? ei, ne priveau cu mila unui superior, curiosi ) …sa intru la bej cu procesele verbale, si o observam cum descarca din masina poli?iei ce o transportase, sacii cu buletine de vot, apoi la o alta colega insarcinata sa primeasca stampilele ?i listele permanente de la presedintii de circumscriptie, colega careia prefectura ii amenajase in hol, unde era un curent inimaginabil, un birou respectiv o masa cu fa?a din pal, zgariata, cojita, cu picioare de fier forjat, un scaun de pe vremea comunismului sau care amintea de acea vreme, scos din beci dup? cum arata, imi venea sa plâng. si ma gandeam ce stat e românia… deplorabil

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD