« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

Taxarea cererilor formulate în cursul procesului. Excepție de neconstituționalitate respinsă
19.01.2015 | Anda-Laura TĂNASE

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

În Monitorul Oficial al României nr. 858 din data de 25 noiembrie 2014 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 491 din 25 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din aceasta.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Din susţinerile autorului excepţiei consemnate în încheierea de sesizare reiese, însă, că excepţia de neconstituţionalitate priveşte atât dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cât şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în ansamblul său. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din OUG. Textele de lege criticate separat au următorul cuprins:
– Art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.”;
– Art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: […] f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă – 20 lei.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea obligatorie a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 15 referitor la universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, ale art. 35 referitor la dreptul la un mediu sănătos, ale art. 40 privind dreptul de asociere, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 46 privind dreptul la moştenire, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, ale art. 51 referitor la dreptul de petiţionare, ale art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 54 referitor la fidelitatea faţă de ţară, ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale, ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 139 privind stabilirea impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate referitor la dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor dispoziţii de lege de către instanţa de judecată. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Referitor la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederi din Constituţie invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, în ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă şi care se referă, astfel, la întreaga ordonanţă de urgenţă, prin Decizia nr. 46 din 4 februarie 2014, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, precum şi, în special, ale art. 10 alin. (2), prilej cu care a statuat că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

În raport cu obiectul criticii de neconstituţionalitate formulate, Curtea a reţinut că, în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi urgenţa acesteia sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, necesitatea ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare, luarea în considerare a faptului că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru. Analizând toate motivele invocate de către Guvern în preambulul ordonanţei de urgenţă, în mod cumulat, Curtea a ajuns la concluzia că există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale, astfel încât Curtea a considerat că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie. Pentru toate aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată nu aduce atingere dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, îndeplinind exigenţele urgenţei şi ale situaţiei extraordinare.

În ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 139 din Constituţie privind stabilirea impozitelor, taxelor şi a oricăror altor venituri ale bugetelor centrale, respectiv locale – şi care vizează, de asemenea, întreaga ordonanţă de urgenţă -, din formularea constituţională „se stabilesc numai prin lege” se deduce că nu este de conceput să se prevadă impozite, taxe sau alte contribuţii la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat prin hotărâre de Guvern sau prin ordine ale miniştrilor, ci numai prin acte normative cu putere de lege. Prin urmare, stabilirea taxelor judiciare de timbru prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului nu aduce nicio atingere prevederilor art. 139 din Constituţie.

Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorul excepţiei, acestea sunt raportate la prevederile art. 1 alin. (5), art. 15, art. 16, art. 21, art. 35, art. 44, art. 46, art. 47, art. 50, art. 51, art. 52, art. 53, art. 54, art. 57 din Constituţie şi privesc dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Faptul că prin norma criticată se stabileşte cuantumul unei taxe judiciare de timbru nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Prin urmare, dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu încalcă prevederile art. 16 şi art. 21 din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 9 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ale art. 53 din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu s-a constatat.

Astfel, Curtea decide:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă;
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ce are ca obiect dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 9 lit. f) din aceasta.

Anda Laura TĂNASE

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: CCR, Drept constitutional, Procedură civilă, RNSJ

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD