Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Contravenţii
CărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Ministerul Public ref. nulitatea procesului-verbal contravenţional emis de CNADNR – CESTRIN
21.01.2015 | Andrei PAP

Ministerul Public a formulat un punct de vedere în problema de drept care formează obiectul dosarului nr. 14/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul Competent să judece recursul în interesul legii privind „interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, modificată şi completată”.

Optica jurisprudenţială

Potrivit actului de sesizare reprezentat de recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului, în această problemă de drept există două opinii, după cum urmează:

I. Într-o primă opinie, se consideră că lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România S.A. atrage nulitatea procesului-verbal de contravenție încheiat pentru constatarea contravențiilor prevăzute de OG nr. 15/2002, modificată şi completată.

În motivarea acestor soluții, se arată că, potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, înscrisul sub formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv, şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice este asimilat, în ceea ce privește condițiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Art. 4 din Legea nr. 455/2001, republicată, stipulează că, în sensul prezentei legi, datele în formă electronică sunt reprezentări ale informației în formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloacele în formă electronică, iar înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice şi funcționale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Din aceste dispoziții legale, rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.

În aceste condiții, rezultă că înscrisul comunicat de agentul constatator intitulat proces-verbal de contravenție nu constituie un proces-verbal de contravenție, ci reprezintă dovada faptului că agentul constatator a încheiat „proces – verbal de contravenție” în format electronic. Însă, în această modalitate de a încheia procesul-verbal nu sunt respectate condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție sub sancțiunea nulității.

S-a arătat şi că din întreaga economie a OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată şi completată, rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții conduc la concluzia că procesul-verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual. Legislaţia în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului-verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat, iar nu raporturilor de autoritate.

Faptul că OG nr. 15/2002, modificată şi completată a prevăzut posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România nu înseamnă că şi procesele verbale de contravenție prin care se vor constata aceste fapte pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic). Pe de altă parte, semnătura electronică se face prin criptarea semnăturii sau a fișierului pe baza unor chei publice sau private (cheia privată fiind pe un stick usb-etoken) şi trebuie ca destinatarul să fie şi el înregistrat la un asemenea dispozitiv astfel încât să poată citi semnătura. Or, destinatarul este contravenientul căruia i se comunică procesul-verbal în forma clasică, prin intermediul serviciilor poștale, iar nu electronic.

Actul constatator atacat reprezintă astfel o dovadă că intimata, Compania Națională de Drumuri şi Autostrăzi Naționale din România S.A., a încheiat în format electronic un proces-verbal de constatare a contravenției pe care nu l-a comunicat persoanei sancționate, în modalitatea prevăzută de Legea nr. 455/2001, adică prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, ci prin procedura prevăzută de OG nr. 2/2001, modificată şi completată. Or, nici dispozițiile OG nr. 2/2001 şi nici cele ale OG nr. 15/2002, modificată şi completată, nu prevăd expressis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator a proceselor verbale în formă electronică, așa încât devine aplicabil principiul potrivit căruia, acolo unde legiuitorul nu prevede în mod expres, nici interpretul nu poate să adauge.

În plus, s-a reținut că procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator) reprezintă un act administrativ unilateral, emis în vederea executării legii şi care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, şi autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravențională sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îndeplinească condițiile de fond şi de formă reglementate de legea specială, respectiv OG nr. 2/2001, modificată şi completată.

Totodată, trebuie avut în vedere că, în toate cazurile, persoanelor sancționate le este comunicat un înscris intitulat proces-verbal de contravenție, care nu poartă nicio semnătură olografă, ci conține mențiunea că a fost generat şi semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Prin urmare, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea procesului-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale indicate. Câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie, în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic, procesul-verbal de contravenție este nelegal întocmit.

II. Într-o a doua opinie, se consideră că existența semnăturii electronice a agentului constatator, şi nu a celei olografe, nu atrage nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancționare a contravenției.

În argumentarea acestei opinii, s-a arătat că procesul-verbal de contravenție nu este lovit de nulitate pentru lipsa semnăturii agentului constatator, având în vedere că a fost semnat electronic, astfel cum s-a menționat în cuprinsul actului sancționator, fiind îndeplinite cerințele art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

Potrivit art. 4 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 455/2001, republicată, înscrisul în formă electronică este definit ca reprezentând o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.

Agentul constatator deține un certificat calificat care a fost eliberat de un furnizor acreditat, iar potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 455/2001, republicată, semnătura electronică bazată pe un certificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare este prezumată a îndeplini toate condițiile de validitate.

Totodată, se apreciază că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate şi aplicabilitate ca şi semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului şi atestarea, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund stării de fapt şi de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate şi temeinicie.

În plus, instanțele de judecată au reținut că textul art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 potrivit căruia, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanelor juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârșite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu”, nu distinge între semnătura olografă sau semnătura electronică.

Potrivit principiului ubi lex non distinguit nec nos dstinguere debemus, prin interpretarea legii nu se poate restrânge aplicarea unui text de lege care a fost formulat într-un mod general. Astfel, analizând procesul-verbal sub aspectul legalității, instanțele au reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege, întrucât cuprinde toate elementele reglementate sub sancțiunea nulității absolute, prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, modificată şi completată.

Procurorul General al României apreciază că primul punct de vedere este în litera şi spiritul legii.

:: Punctul de vedere al Ministerului Public

Andrei PAP


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Ministerul Public ref. nulitatea procesului-verbal contravenţional emis de CNADNR – CESTRIN”

  1. Mihai BOSA spune:

    În același sens se poate vedea și „Raportul special privind sancțiunile aplicate conducătorilor de vehicule, în baza OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulteriorare”, publicat de Avocatul Poporului în 27.04.2012.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.