Dezideratul unei redefiniri a relaţiilor dintre judecători şi avocaţi
21 ianuarie 2015 | Mihai-Ștefan GHICA
Ultima conferinţă desfăşurată în comun de judecători şi avocaţi a readus practic în discuţie problema consolidării statului de drept prin înţelegerea rolurilor determinante ale celor doi actori esenţiali pentru înfăptuirea justiţiei.
Independenţa justiţiei este o garanţie pentru justiţiabili şi trebuie să fie o constantă pentru realizarea dezideratului unui stat de drept, iar făurirea şi menţinerea la cel mai înalt nivel juridic posibil a acesteia nu pot fi separate de rolul avocatului, care, prin propria-i independenţă, trebuie să aducă un aport ferm în acest scop. Înţelegerea rolurilor celor două profesii nu se poate realiza decât prin permanentizarea unor relaţii constructive de muncă.
Ca judecător, am observat deschiderea avocaţilor prezenţi în sala de conferinţă în privinţa dezbaterii problemelor pe care le-au întâlnit în raporturile profesionale cu judecătorii şi am înţeles nemulţumirile acestora faţă de actuala modalitate a desfăşurării relaţiilor dintre cele două profesii.
Faptul că judecătorul şi avocatul nu se salută pe holurile instanţei sau că se evită reciproc în afara acesteia nu sunt elementele determinante pentru consolidarea imparţialităţii şi a aparenţei de imparţialitate a judecătorului. Un aport mai consistent pentru consolidarea imparţialităţii şi a aparenţei de imparţialitate, ar aduce mai degrabă o conduită firească, bazată pe respect mutual şi transparenţă în realizarea actului de justiţie. Avocatul trebuie să manifeste permanent prudenţă în discutarea publică, în special prin mass-media, a cauzelor în care sunt implicaţi, mai ales înainte de rămânerea definitivă hotărârilor judecătoreşti, dar şi a elementelor vizând modul în care un judecător înţelege să-şi exercite profesia.
Dialogul constructiv, elaborarea regulilor procedurale şi de administrare a instanţelor cu o prealabilă consultare a barourilor, sesiunile de formare şi conferinţele profesionale comune, facilitarea accesului avocaţilor la jurisprudenţa relevantă a instanţelor, precum şi la soluţiile de principiu stabilite de colectivele de judecători privind interpretarea unor norme juridice pot reprezenta mijloace adecvate de colaborare în interesul beneficiarului final, cetăţeanul.
Cea de-a cincea conferinţă a permis prezentarea şi dezbaterea într-un cadru profesionist a diferitelor probleme de ordin teoretic şi a unor situaţii practice întâlnite de judecători şi avocaţi, iar prin reuşita sa a deschis drumul spre dezvoltarea dialogului interprofesional şi abordarea altor instrumente de lucru în comun, având drept obiectiv schimbul de experienţă, precum şi dezideratul unei redefiniri a relaţiilor dintre judecători şi avocaţi.
Judecător Mihai-Ştefan GHICA
Judecătoria Cluj-Napoca, Secția Penală
Bibliografie
Alocuțiunea autorului din cadrul conferinței Infracţiuni contra persoanei: agresiunea asupra fătului, traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei şi aspecte teoretice şi practice ale judecătorului de cameră preliminară. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor / 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca, cu tema: Aspecte teoretice şi practice ale judecătorului de cameră preliminară. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor.
1. Nicolae Volonciu, Adreea Simona Uzlău, Raluca Moroşanu, Victor Văduva, Daniel Atasiei, Cristinel Ghigheci, Corina Voicu, Georgiana Tudor, Teodor-Viorel Gheorghe, Cătălin Mihai Chiriţă, Noul Cod de procedură penală comentat, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014;
2. Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014;
3. Mihail Udroiu, Procedură penală. Partea generală. Noul Cod de procedură penală, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014;
4. P. Buneci, Gh. Şerban, I. Ciolcă, I. Dragnea, Al. Vasilachi, S. Creţu, A. Pichler, I. Vasilache, V. Stoica, D. Tiţian, M. Jiganie-Şerban, Noul Cod de procedură penală. Note. Corelaţii. Explicaţii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014;
5. Corina Voicu, Adreea Simona Uzlău, Georgiana Tudor, Victor Văduva, Noul Cod de procedură penală. Ghid de aplicare pentru practicieni, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014;
6. Ilie Nariţa, Camera preliminară – sub spectrul neconstituţionalităţii?, Revista Dreptul nr. 5/2014. pag. 171-194;
7. Laviniu Florin Uşvat, Este camera preliminară o fază distinctă a procesului penal?, Revista Dreptul nr. 3/2014, pag. 91-104;
8. Versavia Brutaru, Camera preliminară, o nouă instituție de drept procesual penal, în Revista Dreptul nr. 2/2010, pag. 199-216;
9. Magdalena Iordache, Camera preliminară, o nouă instituție de drept procesual penal, în Revista Dreptul nr. 2/2010, pag. 217-222;
10. Cauza C.E.D.O. Stoianova şi Nedelcu c. României din 4 august 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 562 din 16 august 2007;
11. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 599/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din data de 5 decembrie 2014;
12. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 599/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014;
13. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 354/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2004;
14. Avizul nr. (2013) 16 privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi adoptat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni;
15. Codul deontologic al avocaţilor europeni adoptat de Consiliul Barourilor Europene (1998);
16. Site-ul jurisprudenţaCEDO.com;
17. Site-ul Consiliului Superior al Magistraturii > Jurisprudenţa > Drepturile omului > Hotărâri şi decizii CEDO;
18. Site-ul Curţii Constituţionale a României;
19. Site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: jurisprudenţă şi decizii pronunţate în procedura recursului în interesul legii în materie penală şi procesual penală (2006-2014).
