Revista Pandectele Române nr. 11/2014: Concesiunea bunurilor imobile aparținând domeniului privat al UAT | Alice Mariana Apetrei
27 ianuarie 2015 | Ioana-Bianca TOFAN
Avocat Alina Mariana Apetrei a publicat, în revista Pandectele Române nr. 11/2014, articolul intitulat „Concesiunea bunurilor imobile aparținând domeniului privat al unităților administrativ teritoriale”.
Un prim aspect conturat în textul articolului constă în stabilirea diferențelor dintre proprietatea publică și cea privată. Criteriul de delimitare a dreptului de proprietate publică de dreptul de proprietate privată îl constituie obiectul de reglementare, ori de câte ori un bun este, prin natura lui sau prin declarația legii, de uz sau de interes public, dreptul de proprietate care poartă asupra sa este dreptul de proprietate publică și nu poate aparține decât statului sau unei unități administrativ teritoriale, după caz.
Un alt aspect constă în prezentarea instituției concesiunii, dar și al reglementării ce guvernează această materie. Concesiunea reprezintă, în lumina noului Cod Civil, unul dintre cele trei drepturi reale corespunzătoare proprietății publice, pe lângă dreptul de administrare și dreptul de folosință cu titlu gratuit.
Bunurilor din domeniul privat al statului și al unităților administrativ teritoriale li se aplică normele generale ale dreptului civil, prin urmare, contractul de concesiune încheiat cu privire la aceste bunuri nu poate fi considerat un contract administrativ, de adeziune, ci este un contract civil, care poate fi negociat de către investitor cu autoritatea publică, negociere care trebuie totuși să țină cont de anumite principii de drept administrativ. Situarea domeniului privat în imediata apropiere a domeniului public face ca acest contract de concesiune, ce privește bunuri ce formează domeniul privat, să nu se îndepărteze total de anumite principii de drept administrativ și să nu excludă existența unui interes public.
Concesiunea a apărut, inițial, ca o modalitate de satisfacere a interesului public, iar aplicarea concesiunii pentru bunurile ce formează domeniul privat a apărut ulterior, astfel încât reglementarea acestei instituiții este difuză și neclară.
Din punct de vedere al reglementării legislative, concesiunea bunurilor din domeniul public se bucură de o reglementare specifică și unitară, pe când concesiunea bunurilor din domeniul privat nu este reglementată în mod unitar, astfel aceste contracte prezintă diferite probleme legale cauzate de această lipsă a unor prevederi clare aplicabile acestei proceduri.
Un ultim aspect prezentat conturează faptul că în măsura în care legiuitorul dorește să păstreze concesiunea ca instituție aplicabilă strict domeniului public, o soluție ar fi reglementarea expresă a superficiei ca instituție aplicabilă domeniului privat. Superficia, ca instituție reglementată expres de Codul Civil, prin drepturile pe care le conferă superficiarului, ar putea înlocui cu succes concesiunea bunurilor din domeniul privat, răspunzător cerințelor pieței. Pentru a conferi eficacitate dreptului de superficie și în cazul bunurilor ce aparțin domeniului privat al unităților administrativ teritoriale este necesară o reglementare expresă în acest sens.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
