« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Mediere
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Medierea unei înșelăciuni în prezența agentului de poliție. Speță
27.01.2015 | Ilie DORIN

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

O mediere finalizata saptamana trecuta mi-a atras atentia in mod straniu-placut.

Medierea infractiunilor in cadrul biroului meu de mediere aduce mereu si mereu surprize in functie de persoanele implicate. Daca obiectul medierii in sine – fapta – ramane cam mereu aceeasi (metodele asemanandu-se intre ele), persoanele implicate difera de la caz la caz. Difera faptuitorii, difera persoanele vatamate.

Unele persoane vatamate gasesc puterea de a croi cu greu un fel de clementa si indulgenta, unele gasesc modalitatea de a isi negocia bine interesele in cauza, altele refuza medierea pur si simplu.

Medierea unei inselaciuni in a treia saptamana a lunii ianuarie 2015 mi-a atras atentia in mod deosebit. Dupa expedierea invitatiei la mediere persoanei vatamate, in etate de peste 70 de ani, am contactat-o pe aceasta in vederea fixarii pozitiei de plecare in mediere. I-am cerut sa imi spuna daca a primit invitatia si ce punct de vedere are fata de cele scrise in document. Printre alte idei, in invitatii, un punct esential este acela in care le spun explicit persoanelor vatamate ca faptuitorul le pune la dispozitie prejudiciul. Este unul din pilonii medierii penale.

Nu imi termin bine introducerea in discutie ca ma ia la ponegrit, spunandu-mi ca nu crede o boaba din ce am scris acolo, ca sunt din gasca infractorilor si ca ea nu doreste sa mai fie inselata a doua oara. Aproape tipand, a spus sa nu o mai sun, ca nu o intereseaza de bani si nu mai vrea sa fie contactata in dosarul penal. Prejudiciul era de cateva mii de lei buni, bani care, pentru un batran, sunt foarte multi, deseori fiind o agoniseala de cativa ani.

Cu greu am reusit sa o fac sa nu inchida telefonul, cu greu i-am spus ca sunt neutru de conflict si de gasca infractorilor, cu greu am pastrat tonul discutiei pe frecvente joase-medii. I-am explicat ca medierea penala vine tocmai in sprijinirea si protectiei victimelor in recuperarea prejudiciilor, ca faptuitorul si nimeni din partea lui nu va lua legatura cu ea si ca eu sunt abilitat de el si autorizat de lege sa port toate discutiile in privinta unei solutii amiabile si in privinta unei intelegeri in urma conflictului ivit din fapta penala.

In zadar am incercat eu sa dozez incredere in discutie. Batrana nu dorea in niciun fel sa creada in mediere si nici in mine ca mediator. A spus, printre altele, ca atunci cand i s-a luat declaratia de catre politist (primavara lui 2014) acesta i-a zis ca nu isi va vedea banii inapoi vreodata si ca cei care au inselat-o sunt o banda care in veci nu da banii inapoi. Am ramas uimit sa aud acest lucru, dar am crezut-o. Imediat am scuzat politistul in fata batranei, spunandu-i ca probabil in primavara lui 2014 erau doar cateva luni de la intrarea medierii penale pe un fagas normal si, fiind la inceput reglementata in Codul penal, era putin cunoscuta de practicieni.

Dar, de la aceasta idee imediat mi-a strafulgerat un gand; i-am sugerat sa sune la acel agent de politie ori sa mearga la el la sectie si sa il intrebe daca procedura medierii penale este in vigoare, este una legala, daca este autorizata si, eventual, sub protectia confidentialitatii sa ii prezinte invitatia la mediere expediata de mine si sa ma sune el insusi. Totul pentru a misca ucrurile din loc si a pune incredere in actul de mediere cu ea. A spus ca va face asta a doua zi, ca doar asa are incredere ca isi va lua banii inapoi si ca doar in prezenta politistului accepta orice discutie cu mine si orice semnare de documente. I-am zis ca sunt total de acord, sub acordul confidentialitatii medierii din partea agentului, si ca ma pot deplasa oricand la ea acasa pentru a desfasura medierea sub asistenta organului de politie.

A doua zi sunt sunat de agentul de politie, batrana fusese cu invitatia la mediere la el, acesta citise invitatia, ii explicase batranei ca procedura este una autorizata si chiar este benefica in cazul ei – atat pentru a-si recupera banii, cat si pentru a nu mai fi abordata de faptuitori ori rudele lui in vederea impacarii. Am stabilit cu el o zi si o ora la care sa fac medierea la batrana acasa. Mi-a interzis sa mai iau legatura telefonic cu batrana si ca orice am sa ii comunic sa vorbesc prin el, deoarece suspiciunea si neincrederea batranei aveau inca cote ridicate. Am purtat discutiile cu batrana prin el, el avand rolul de intermediar, la solicitarea batranei.

La data si ora stabilite, spre sfarsitul saptamanii, ma intalnes cu agentul de politie la domiciliul batranei, cu prejudiciul ei in plic si cu documentele de mediere gata de semnare. Dupa ce i-am explicat batranei rolul si scopul medierii penale, precum si efectele acordului de mediere, i-am inmanat prejudiciul in integralitate si s-au semnat documentele de mediere.

Batrana, dupa ce isi ceruse scuze pentru atitudinea de la telefon, a ramas uimita de faptul ca eu am venit cu banii; a ramas uimita ca banii cu care a fost inselata, banii ei stransi cu migala, ii are inapoi in mana, dupa aproape un an. A exclamat ca nu crede asa ceva si ca nu credea vreodata sa isi vada inapoi banii! Eram si eu multumit ca am produs o multumire batranei, o multumire care nu parea sa se produca si nu se producea fara mine.

Pe mine m-au mirat starile prin care a trecut batrana in cateva zile. De la o suspiciune si o doza de quasi-ura la inceputul medierii, la o mica incredere si o doza de fericire la finalul medierii.

Poate ca daca nu as fi dat importanta cazului, as fi inchis telefonul si medierea cand mi-a spus ca nu doreste nicio discutie si ma ponegrea. Poate ca daca as fi depus eforturi mai putine, medierea era inchisa fara a avea vreun rezultat, chiar fara sa fi inceput in fapt. Astfel, batrana nu isi vedea banii inapoi niciodata si traia cu gandul amar ca a fost inselata. Poate faptul ca eu inteleg persoanele vatamate si stiu prin ce au trecut, cunosc si motivul neincrederii lor. Poate ca atunci cand incerc sa patrund in mintea lor, imi dau seama ce trebuie facut si spus din pozitia de mediator.

Tocmai aici este cheia medierii, in a simti omul si a i te adresa conform starii lui psihice, emotionale, culturale, sociale, umane, in general si in particular, cu focus pe cazul patit de el. In aceasta zona are loc dialogul unui mediator cu persoanele din conflict – in zona si in parametrii de perceptie a conflictului (in general si particular) de catre persoana care dialogheaza. Nimic juridic in acest lucru. Totul este profund uman si tangetializeaza/interfereaza cu teologia, psihologia, sociologia si filosofia.

Dorin ILIE
Mediator

 
Secţiuni: Mediere | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD