Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




2 comentarii

ICCJ reformuleaza academic problema inadmisibilitatii revendicarii dupa Legea nr. 10/2001
11.06.2008 | JURIDICE.ro, Adrian A. Iordache

JURIDICE - In Law We Trust

Inalta Curte s-a pronuntat asupra adminsibilitatii actiunii in revendicare intemeiata pe dreptul comun dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001. Minuta sedintei din 9 iunie nu anunta insa mult asteptata stabilitate si predictibilitate a domeniului imobiliar in Romania…

La o prima analiza, Decizia Inaltei Curti este corecta. Aplicarea ei in practica (judicara), poate insa lasa mult de dorit, iar efectele acestei decizii nu le vom cunoaste decat dupa coborarea ei in practica instantelor inferioare.

Preliminar, argumentul Inaltei Curti pare a fi urmatorul:
(1) Legea 10/2001 se raporteaza la dreptul comun in materia revendicarii imobiliare ca lege speciala fata de legea generala, deci are prioritate. Pe cale de consecinta, ca prim pas, un fost proprietar expropriat in mod “abuziv” (cu sau fara titlu valabil) de statul roman in perioada relevanta, are la dispozitie numai principiile si procedura prevazute de Legea 10/2001 pentru a solicita masuri reparatorii fie prin restituirea in natura sau prin echivalent a proprietatii pierdute.
(2) Totusi, un fost proprietar poate initia o actiune in revendicare intemeiata astfel:
     a. Desi Legea 10/2001 nu ii mai permite masuri reparatorii (e.g. pentru decaderea din termenul pentru depunerea cererii) si nici (de principiu) actiunea in revendicare, in cazul sau particular,
         i. prevederea din Legeal 10 care il impiedica astfel ii incalca, din diverse motive, drepturile fundamentale consacrate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului,
si
         ii. recunoasterea drepturilor sale intemeiata pe dreptul comun nu ar aduce atingere:
            1. niciunui alt drept de proprietate [legitim] si nici
            2. securitatii raporturilor juridice;
     b. In consecinta actiunea sa in revendicare trebuie luata in considerare in baza dreptului comun.

Pentru ca o actiune in revendicare astfel formulata va implica o dezbatere pe fond a punctelor (2) (a) (i) si (ii) de mai sus, nu cred ca este tocmai corect sa spunem ca o actiune in revendicare dupa Legea 10 este strict vorbind inadmisibila. Dimpotriva, ne putem astepta la un val de actiuni in revendicare intemeiate pe dreptul comun, construite in jurul argumentatiei de mai sus.

Totusi, practica judiciara ar putea reintroduce in acest context distinctia dintre exproprierile fara titlu si cele cu titlu valabil. Comasarea tuturor formelor de expropriere in notiunea de „preluare abuziva” fusese introdusa in Legea 10 in ajutorul fostilor proprietari care, desi si-au pierdut titlul in mod valabil, sunt indreptatiti la masuri reparatorii conform Legii 10 (care are caracter de reparatie morala). Astfel, argumentul ar putea fi ca numai acolo unde exproprierile au fost facute fara niciun titlu valabil (e.g. cand deposedarea s-a facut in afara oricarui decret sau lege valabil adoptata la momentul respectiv), se pune problema ca Legea 10 sa fi incalcat drepturile fundamentale prin limitarea recursului la masuri reparatorii si la o procedura cu disponibilitate limitata in timp. (NB: Aceasta nu va exclude insa argumentele intemeiate pe incalcarea altor drepturi fundamentale – e.g. accesul la justitie etc). Cu alte cuvinte, argumentul ar functiona acolo unde, in afara Legii 10, justitiabilul ar fi avut oricum castig de cauza (in ciuda sarcinii de proba mai riguroase impuse de dreptul comun), iar Legea 10 a limitat nejustificat acest recurs.

Restrictia cu privire la (a) drepturile de proprietate ale tertilor si la (b) securitatea raporturilor juridice, este, cred, mai mult decat binevenita. Ea poate limita efectiv actiunea in revendicare la acele proprietati care nu au fost intre timp instrainate de catre Stat in mod legitim (fara incalcarea legii) si catre terti de buna credinta. E posibil ca limitarea sa se aplice chiar si acolo unde au avut loc mai multe instrainari succesive, indiferent de buna credinta a primului tert dobanditor. Judecata corect, aceasta restrictie ar trebui sa joace rolul de „gate keeper”, de stavila in calea afluxului de actiuni in revendicare care poate paraliza in viitorul apropiat circuitul civil imobiliar. Cu alte cuvinte, numai daca actiunea in revendicare indeplineste mai intai acest criteriu, se va judeca temeiul incalcarii drepturilor fundamentale.

Privita de sus, Inalta Curte ne-a dat o decizie echitabila si nuantata. Cum insa practica (judiciara) este relevanta, ramane de vazut care vor fi consecintele. Pericolele sunt multe si pandesc la tot pasul.

In primul rand: volumul efectiv de actiuni in revendicare ce este posibil sa urmeze in viitorul apropiat. Desi Legea nr. 247/2005 pare a consacra circuitul civil al imobilelor ce fac obiectul litigiilor cu privire la dreptul de proprietate, altfel decat in baza legilor fondului funciar, in practica este cunoscut efectul paralizant al unor astfel de litigii, mai ales pe fondul unor practici notariale si bancare prudentiale.

In al doilea rand, in absenta unor repere mai ferme cu privire la criteriile „atingerii unui alt drept de proprietate” si „securitatii raporturilor juridice”, e probabil ca incertitudinea cu privire la drepturile tertilor cumparatori de buna credinta sa revina in plina forta si fara sanse de rezolvare unitara la nivelul instantelor de fond. Asteptam deci cu nerabdare textul complet al Deciziei.

In final: masura in care Legea nr. 10 poate, in anumite cazuri, sa incalce drepturile fundamentale ale omului este chiar masura incertitunii care persista astazi in aplicarea ei. Fara o transare a chestiunii de catre legiuitor, hotararea Inaltei Curti este in pericol de a fi nu o solutie, asa cum ne asteptam, ci doar o (relativ) eleganta reformulare academica a problemei.

Despre Adrian A. Iordache >>

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ reformuleaza academic problema inadmisibilitatii revendicarii dupa Legea nr. 10/2001”

  1. Rodica Grumeza spune:

    Justitia din Romania este o institutie cu o credibilitate foarte scazuta din urmatoarele motive: Ambguitatea legilor 9 ne se dau sanctiuni pentru nerespectarea t, slaba pregatire a judecatorilor, dau in cazuri similare interpretari contradictorii Ignorarea totala a sentintelor CEDO in materie de proprietate. Decizii absolut aberante in cazul in care in proces este parte statul Avocatul P[oporului apara EXCLUSIV stataul in toate procesele intentate de catre contribuabili O tara unde si astzai sunt FORME FARA FOND

  2. lucian raducu spune:

    -daca se doreste o indreptare privind:deposedarile,demolarile etc ABUZIVE ale regimului comunist,atunci fiecare cetatean trebuie sa aiba acces la justitie fara sa fie constrans de imensele taxe de timbru(sau alte ONORARII)-sau termene ce pe foarte multi romani iau pus in afara lefii,10 si 247-daca dorim intradevar sa se efectueze aceste reparatiuni materiale sa se faca,incepand de la niv.administratiei locale si pana la guvern,apoi sa intervina justitia,cu stima

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.