Revista Română de Jurisprudență nr. 5/2013: Infracțiunea de bigamie în reglementarea noului Cod Penal | Bogdan Dumitru Moloman
29 ianuarie 2015 | Raluca-Andreea TRÎNCĂ-GĂVAN
Inspector Bogdan Dumitru Moloman a publicat în Revista Română de Jurisprudență nr. 5/2013 articolul intitulat: “Infracțiunea de bigamie în reglementarea noului Cod Penal”.
În studiul său, autorul urmărește prezentarea infracțiunii de bigamie în lumina noului Cod Penal, realizând totodată o incursiune în legislația penală anterioară, amintind însă și implicațiile de ordin civil ale acestei fapte sociale.
Demersul academic al autorului debutează cu definirea noțiunii de familie, concluzionându-se că la baza acesteia stă căsătoria. Sunt supuse atenției, în acest sens, condițiile de fond ce trebuiesc îndeplinite pentru a se încheia un mariaj valid în conformitate cu legislația civilă, prezentându-se impedimentele la căsătorie, în speță, încheierea unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită, ipoteză ce este sancționată de Codul Civil cu nulitatea absolută.
Autorul remarcă importanța principiului monogamiei pentru societatea românească, prin sancționarea lui în principalele legi civile și penale, opțiune care a fost adoptată și de legiuitorii francez, spaniol, peruan, portorican ș.a. Realizând așadar o vastă expunere a legislațiilor străine, autorul nu omite însă să amintească și situația statelor care permit poligamia sau poliandria.
Autorul arată că incriminarea bigamiei reprezintă o tradiție pentru legislația penală autohtonă, existând chiar și în “Pravila lui Vasile Lupu”( jumătatea secolului al XVII-lea). Autorul realizează o analiză a elementelor componente ale infracțiunii de bigamie, din privința subiectului activ, laturii obiective, laturii subiective, referitor la aceasta din urmă subliniind că infracțiunea poate fi comisă doar cu intenție directă sau indirectă.
Studiind infracțiunea de bigamie, așa cum este ea reglementată de actualul Cod Penal, în comparație cu vechea reglementare în domeniu, autorul menționează dispariția cauzei de nepedepsire prezente în art. 303 alin. (3) vechiul Cod Penal, concluzionând că ținând cont de această modificare legislativă, precum și de scăderea limitelor de pedeapsă, este relevată intenția legiuitorului român de a se realiza scopul educativ al pedepsei chiar și prin diminuarea sancțiunii aplicate.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
