Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Contencios administrativ Drept constituțional Fiscalitate Procedură penală Studii

Istoria nelegalităţii Codului de procedură fiscală

2 februarie 2015 | Daniel UDRESCU

Codul de procedură fiscală se bazează pe un act normativ care a fost delegat nelegal de Parlament către Guvern, încălcându-se art. 1 alin. 5 din Constituţie, deoarece nu s-a respectat procedura de delegare prevăzută de art. 115 alin. 1 din Constituţie. În acest sens, prin delegare, s-au schimbat camerele decizionale, dar şi numărul de voturi la iniţierea proiectului (prin delegare s-a folosit numărul de voturi pentru lege ordinară în loc de cel pentru lege organică).

Am în vedere motivul ce ţine de împrejurarea că, în temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţia României, este interzisă Parlamentului delegarea în domeniul legilor organice şi Guvernului emiterea de ordonanţe de guvern (ordonanţe simple) în domeniul legilor organice. Or, Codul de procedură fiscală, cuprinde un Titlu special (IX), în care se reglementează procedura contencios fiscală, de altfel, un caz particular al procedurii contenciosului administrativ definit de Legea nr. 554/2004 republicată.

Pe de alta parte, art. 73 alin. (3) lit. k)[1] din Constituţie este foarte clar în a statua că legile ce reglementează în domeniul contenciosului administrativ sunt legi esenţialmente organice, camera decizională fiind Senatul, conform art. 75 alin. 1 din Constituţie. Pe cale de consecinţă, în considerarea tezei anterioare, Codul de procedură fiscală reglementează în domeniul legilor organice. De aici şi teza mea, în sensul că O.G. nr. 92/2003 (de adoptare a Codului de procedură fiscală) a fost emisă de Guvern cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din Constituţie, camera decizională fiind Camera Deputaţilor.

În contextul Legii nr. 174/2004 de aprobare a O.G. nr. 92/2003, se ridică întrebarea dacă adoptarea legii de aprobare este de natură a înlătura viciul extrinsec de neconstituţionalitate. Răspunsul nu poate fi decât unul negativ, astfel cum şi Curtea Constituţională a statuat în mod constant în practica sa (în acest sens, citez Decizia Curţii Constituţionale cu nr. 1257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, publicată în Monitorul Oficial 758 din 6 noiembrie 2009. În concluzie, adoptarea unei ordonanţe de guvern prin lege nu este de natură a înlătura neconstitutionalitatea ordonanţei. Dimpotrivă, viciul de neconstituţionalitate se strămută şi asupra legii de aprobare.

Prin Legea nr. 559/2003, Parlamentul a delegat Guvernului, la punctul II alin. 5, proiectul Codului de procedură fiscală, care a fost emis de Guvern ca O.G. nr. 92/2003, care a fost adoptat de Parlament ca Legea nr. 174/2004, sub numele de Codul de procedură fiscală. Prin această procedură s-a inversat camera decizională, Senatul devenind prima cameră sesizată. Legea organică nu poate fi delegată, art. 115 alin. (1): ”Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Codul de Procedură Fiscală este lege organică, pentru că reglementează şi în contenciosul administrativ şi Constituţia este strictă cu privire la delegarea legilor organice. Mai mult, Legea nr. 358/2003, abrogată de O.G. nr. 92/2003, ca parte a proiectului delegat de Parlament, întăreşte faptul că Ordonaţa afectează o lege organică. Parlamentul avea responsabilitatea promovării Legii ORGANICE, conform Constituţiei, prin procedura de aprobare a legilor organice, respectiv Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată, conform art. 75 alin. 1 din Constituţie, pentru că ne aflăm în faţa unei Legi organice care reglementează contenciosul administrativ, conform art. 73 alin. (3) lit. k), şi nu prin lege de aprobare a unei ordonanţe simple, în care prima cameră sesizată a fost Senatul. Parlamentul a încălcat CONSTITUŢIA, când a delegat proiectul Codului de Procedură Civilă pentru o lege organică, O.G. nr. 92/2003 şi Legea de adoptare nr. 174/2004 fiind nule de drept. În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi prevederile O.G. nr. 92/2003 şi Legea de adoptare nr. 174/2004 nu pot fi invocate împotriva mea, atâta timp cât nu respectă legea.

Ordonanța de urgență nr. 92/2003 a Guvernului, aşa cum a fost delegată, contravine prevederilor art. 44 din Constituţie, referitor la dreptul de proprietate privată, precum si ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. Potrivit jurisprudenţei Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în cauza Bucheň contra Cehiei, notiunea de „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la un sistem fiscal pentru a se asigura predictibilitatea legilor şi prevalenţa Constituţiei, ca suport obligatoriu al legii şi în vederea apărării legalităţii, poate fi asimilat unui drept de proprietate. Aşa fiind, modificarea nelegală a sistemului fiscal echivalează practic cu un abuz economic, fapt ce contravine art. 44 din Constituţie. Actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la proprietate este un drept garantat de art. 44 din Legea fundamentală.

Neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale ale Codului de procedură fiscală se aplică la dispoziţii din Cod cu privire la raportul de inspecţie şi a deciziei de impunere pentru persoane fizice (art. 86 şi 87, precum şi aplicarea art. 94-109 din Codul de procedură fiscală) cu privire la obligativitatea de a da informaţii, care să determine angajarea răspunderii fiscale, deoarece răspunderea fiscală poate determina sau implica şi răspunderea penală (coabitare), în materie penală, subiectul are dreptul de a refuza furnizarea de informaţii care să conducă la propria angajare a răspunderii (art. 70 Cod procedură penală), iar din punct de vedere al drepturilor omului, art. 20 din Constituţie trimite la prioritatea dispoziţiilor CEDO cu privire la dreptul la apărare. Avem în vedere nerespectarea art. 3 din O.G. nr. 92/2003 aprobată cu Legea nr. 174/2004.

Interviuri JURIDICE.ro

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice


[1] Art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţie: ”Prin lege organică se reglementează contenciosul administrativ”.


Daniel UDRESCU

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale