« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Coruptia vazuta din interior. Cristi Danilet
24.06.2008 | JURIDICE.ro, Cristi Danilet

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

I. Definirea problemei

1. Sistemul judiciar. Sistemul conceput pentru rezolvarea oficiala a litigiilor acorda un rol esential magistratilor: judecatorii si procurorii sunt organele concepute si abilitate pentru a restabili ordinea de drept incalcata, pentru a apara pe cale coercitiva drepturile si libertatile individuale si a aplica sanctiuni celor care comit abateri.

Magistratii sunt ajutati de un intreg aparat auxiliar pentru indeplinirea atributiilor. Justitia nu poate fi facuta fara arhivari, registratori, grefieri de sedinta, agenti procedurali.

2. Legitimitatea justitiei. Pentru indeplinirea rolului justitiei, este necesar ca ea sa fie legitima. Chiar daca organele judiciare sunt arhitecturate prin Constitutie si legea de organizare judiciara, chiar daca activitatea lor se desfasoara in mod legal, justitia trebuie sa corespunda cerintelor societatii, aflate tot timpul in dinamica. Legitimitatea se analizeaza prin cele doua componente: increderea populatiei in sistem si profesionalismul angajatilor. Ambele presupun, ca si conditie, integritatea sistemului si a agentilor publici.

3. Integritatea si coruptia. Integritatea este o chestiune launtrica, care presupune a actiona intr-o maniera conforma unor principii si valori, fara compromisuri, atat in exercitarea atributiilor de serviciu, cat si in viata privata. Ea semnifica exercitarea func?iei in mod cinstit, corect si constiincios, cu buna-credinta. Practic, integritatea se manifesta in efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate, in deplina egalitate, respectand termenele prevazute de lege, pentru a se asigura legalitatea actului indeplinit. Ea nu are grade; este absoluta; in justitie, integritatea e mai mult decat o virtute, ea este o necesitate.

Integritatea se analizeaza din doua perspective: din perspectiva principiului `suprema?iei dreptului`, integritatea priveste profesionalismul agentului public (integritatea interna); din perspectiva democratiei, integritatea priveste responsabilitatea fata de cetatean a sistemului/institutiei juridice si atunci presupune increderea publica (integritatea din perspectiva externa).

In concret, comportamentul integru se traduce prin comportamentul cinstit, necorupt. In general, folosirea termenului `coruptie` este in legatura cu cel de `mita` sau `spaga`. In realitate, definitia coruptiei este mult mai larga: coruptia este folosirea abuziva a puterii publice incredintate, pentru obtinerea de beneficii personale. Nu este vorba doar de beneficiile de natura financiara, ci de avantajele de orice natura.

II. Analiza problemei

1. Cauzele coruptiei:

– deficit de informatie pentru cetateni: de multe ori, cetateanul nu isi stie drepturile, dar nici nu are acces la informatii despre modul de organizare si de functionare a sistemului legal din Romania pentru a-i fi protejate aceste drepturi, ceea ce il face sa creada ca rezolvarea problemei lui poate fi grabita sau asigurata prin coruptie;

– pregatire profesionala deficitara: daca pregatirea profesionala este deficitara si, totusi, personalului i se ofera ocazia sa obtina extra-castiguri, sansele de corupere cresc;

– conduita personalului: daca organul judiciar lasa impresia ca nu cunoaste cauza sau nu are interes sa solutioneze grabnic un dosar sau daca acorda amanari nejustificate, respectiv daca nu cunoaste circulatia interna a documentelor si dosarelor, ori locul in care se gaseste o informatie, toate acestea vor crea cetateanului impresia fie ca interesul personalului fata de situatia sa particulara trebuie `stimulat`, fie ca acestea sunt semnale ale unei cereri de mituire; de asemenea, lucrul indelung in acelasi post creeaza relatii inauntrul si in afara institutiei care incurajeaza ascunderea coruptiei si favoritismul;

mecanisme de raspundere deficitare: Coruptia infloreste unde riscul de expunere si de sanctionare este redus. Cat timp angajatul a fost implicat in acte de coruptie si nu a fost sanctionat, ori daca si cei din jurul sau procedeaza la fel, el va fi incurajat moral sa adopte sau sa continue aceeasi conduita incorecta;

– cauze cu miza importanta: cauzele avand ca obiect bunuri cu valori mari, sau cu politicieni ori oameni de afaceri care si-ar permite sa ofere sume importante de bani sau alte foloase pentru obtinerea unor solutii favorabile; daca coruptii nu sunt sanctionati cu pedepse exemplare, daca nu isi pierd locurile de munca, daca procesele dureaza mult se dezvolta o cultura a impunitatii care genereaza mai multa coruptie;

salarii mici: aceasta priveste in special personalul auxiliar si conex. Acest aspect este intarit de restrictiile impuse de natura functiei.

– frecventarea acelorasi medii, scoli, asociatii, respectiv relatii apropiate de familie: relatiile astfel create faciliteaza contactul direct cu organul judiciar, ceea ce poate usura darea de mita si traficul de influenta.

2. Mecanisme. Prin acte de corupere pot fi influentate negativ atat deciziile judiciare, adica decizii prin care se solutioneaza aceste diferende prin intermediul organelor statului, cat si cele de administrare judiciara, ce revin de regula personalului auxiliar si care sunt menite sa creeze premizele luarii deciziilor judiciare.

Procurorul poate fi corupt in scopul de a nu administra toate probele, pentru a elimina material probatoriu din dosar, pentru a intarzia efectuarea actelor de urmarire penala sau pentru a lua o decizie de netrimitere in judecata. Judecatorul poate fi influentat pentru a intarzia solutionarea dosarului, pentru a pronunta o decizie contrara legii ori probelor de la dosar sau a grabi redactarea hotararii. Personalul instantelor si parchetelor poate fi cumparat pentru a nu efectua corect actele de procedura, pentru a repartiza un dosar unui anumit magistrat, pentru a oferi ilegal copii dupa probe sau pentru a interveni in manipularea regulamentara a dosarului.

3. Gradul de extensie si profunzime. Acesta este evidentiat de sondajele si studiile oficiale despre coruptie.

Sondajul de opinie comandate de Asociatia Romana pentru Transparenta in anul 2007,  releva ca 72% dintre romani percep coruptia ca un fenomen generalizat in institutii; sunt perceputi ca fiind corupti, in ordine, parlamentarii, medicii, judecatorii; 11% din cei care au avut contact cu justitia in ultimul an au declarat ca li s-a cerut mita, si ca 10% au oferit mita in justitie.

Sondajul Gallup din 2008 releva ca in opinia a 7% dintre grefieri multi judecatori sunt implicati in acte de coruptie, iar 8% opineaza pentru coruptie in randul procurorilor. In opinia avocatilor, 47% cred ca toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% cred ca toti procurorii sunt implicati, 51% opineaza pentru functionarii din justitie. In opinia populatiei, 63% cred ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% procurorii si  46% functionarii din justitie.

4. Concluzii ale analizei problemei

a. Coruptia afecteaza atat magistratii, cat si sectoarele auxiliare ale justitiei.

b. Coruptia este una din sursele dovedite ale neincrederii populatiei in sistem.

c. Statistic, coruptia dovedita din sistem este scazuta, ceea ce nu ii diminueaza din importanta. Oricum, asta nu impiedica insa cercetarea ei, mai ales ca o strategie anticoruptie priveste nu doar combaterea coruptiei, cat mai ales prevenirea ei.

III. Solutii practice

Cat de serioasa este problema coruptiei, ne lamureste Sondajul Gallup: pentru grefieri, avocati, justitiabili si populatie, principala problema cu care se confrunta justitia din Romania este coruptia. Rezolvarea problemei coruptiei este vazut de avocati si de populatie ca prioritara pentru imbunatatirea situatiei din justitia romana, alaturi de simplificarea procedurilor judiciare.

Singura solutie viabila este conceperea unei strategii anticoruptie sectoriala, care sa vizeze sistemul judiciar (instante si parchete). O astfel de politica trebuie sa se adreseze in primul rand personalului din institutiile vizate al carui comportament integru trebuie pretins si incurajat: pe de o parte angajatii trebuie determinati sa fie impartiali si responsabili, iar pe de alta parte ei trebuie avertizati cu privire la consecintele comiterii unor fapte ilicite sau contrare standardelor de conduita. De asemenea, trebuie sa se adreseze persoanelor din exteriorului institutiilor, adica celor care apeleaza sau pot apela la serviciile acestora, care trebuie instruiti cu privire la comportamentul pe care sunt indrituiti sa il solicite personalului la care apeleaza, dar in acelasi timp sa fie avertizati asupra consecintelor incercarii de corupere a acestuia.

In concret, soluttile pe care le propun sunt:

1. Responsabilizarea agentilor publici, prin:

– organizarea de dezbateri pe teme etice si anticoruptie, implicand inclusiv intelegerea notiunilor si a importantei abordarii termenilor: `serviciu public`, `profesionalism`, `integritate`, `deontologie`, `corup?ie`[1], `conflicte de interese` din perspectiva mai ales a standardelor internationale in materie; organele judiciare anticoruptie trebuie sprijinite prin indeplinirea obligatiei legale de sesizare a lor conform art. 227 C.pr.pen si art. 263 C.pen;

– conceperea unui cod deontologic care sa se contureze conduita permisa si indicata magistratilor si nu care sa se rezume la preluarea unor texte de lege – se poate utiliza drept model Principiile de la Bangalore asupra Conduitei Judiciare intocmite in 2001 si revizuite in 2002 si Comentariile Principiilor de la Bangalore privind Conduita Judiciara[2] ale Grupului pentru Integritate Judiciara constituit sub auspiciile ONU.

2. Marirea transparentei sistemului, prin:

– proceduri administrative clare: punerea la dispozitia publicului a unor ghiduri care sa nu constea doar in reproducerea seaca a unor texte de lege, ci care sa contina informatii accesibile si intr-un design adecvat despre modul de organizare si functionare a justitiei, despre principalele lor drepturi si mai ales despre obligatiile personalului institutiilor fata de el;

– publicarea in intregime pe portalul instantelor nu doar a dispozitivului hotararilor, ca in prezent, ci si a motivarii acestora;

– publicarea proiectelor de management si al rapoartelor de activitate ale instantelor si diseminarea acestora in cadrul unor intalniri periodice cu mass-media si ONG-uri.

3. Implicarea populatiei

– educarea tinerei populatii prin intalniri periodice ale judecatorilor cu liceenii si studentii;

– crearea unui mecanism de sesizare confidentiala cu privire la magistrati si personalul auxiliar. In prezent, acesta exista dar numai online pe site-ul DNA. Se pot concepe cutii pentru sesizari in fiecare instanta si parchet;

– sprijinirea unei campanii adresate populatiei si incurajata sa nu dea mita functionarilor din justitie, dupa modelul UNODC din dec.2005;

– realizarea de sondaje periodice, zonale (nu doar nationale) cu privire la increderea in justitie si practicile neconforme eticii;

– organizarea de intalniri periodice intre conducatorii instantelor si reprezentantii societatii civile pentru identificarea sectoarelor vulnerabile si pentru imbunatatirea serviciilor publice oferite de institutiile judiciare.

IV. Rezultate asteptate

a. formarea unui corp judiciar integru: agentii judiciari vor intelege care e rolul lor in combaterea rapida si exemplara a coruptiei, cat e de necesar starpirea, dar mai ales prevenirea in sistemul judiciar a acestui flagel; o actiune ferma va duce la impiedicarea perpetuarii in timp a practicilor neintegre si a raspandirii sale la alte persoane din sistem.

Ca magistrat, ma pot implica in intarirea integritatii colegilor mei prin popularizarea unui studiu pe tema coruptiei judiciare pe care l-am finalizat in aceste zile si care contine trei parti: o sinteza a principalelor instrumente internationale anticoruptie (reglementari si bune practici), o prezentare a sectoarelor vulnerabile din justitie, o identificare a metodelor de prevenire si combatere a coruptiei in fiecare dintre acestea.

b. o justitie curata si profesionista, incepand cu primul functionar dintr-o instanta cu care justitiabilul sau publicul ia contact, pana la judecatorul care pronunta hotararea explicand-o partii pe intelesul lui.

Ca magistrat, pot face parte dintr-un grup de lucru alaturi de colegi, personal auxiliar, reprezentanti ai societatii civile si ai autoritatilor locale, care sa aiba ca obiectiv gasirea solutiilor optime pentru eficientizarea actului de justitie, plecand de la modul in care sunt inregistrate dosarele, cum se distribuie un caz, cum se fixeaza taxa de timbru si pana la modul in care se comunica cu institutiile publice. Plecand de la experienta pe care o am in sistem si in comisii internationale de eficienta a justitiei, pot concepe un proiect de management de instanta model, care sa puna accent pe transparenta institutiei.

c.  cresterea increderii populatiei in justitie: consultarea regulata a populatiei, acompaniata de oferirea informatiilor cu privire la jurisprudenta, legislatie, proceduri interne vor muta accentul si imaginea actuala de casta a magistratilor inspre nevoile populatiei, spre conturarea unui serviciu public al justitiei; semnalele pozitive de reformare din interior a mentalitatii magistratilor si celorlalti functionari va duce la legitimarea, incetul cu incetul, a justitiei din Romania, care de peste 15 ani se mentine la o incredere de sub 30% din partea populatiei.

Ca magistrat, pot fi reprezentant al colegilor in a transmite populatiei mesajul ca justitia insasi doreste sa fie curata, ca majoritatea magistratilor sunt integri si ca ei insisi doresc inlaturarea din sistem a celor care nu fac cinste acestul corp institutional.

[1] Cuvantul `Coruptie` nu apare in legislatia interna privind organizarea judiciara si statutul magistratilor, respectiv a personalului auxiliar si conex, si nici in codurile lor deontologice.

[2] disponibile online la http://www.unodc.org/documents/corruption/publications_unodc_commentary-e.pdf.

* Lucrarea a fost distinsa cu premiul I in cadrul concursului "Coruptia vazuta din interior"

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD