« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
9 comentarii

Gafa de proportii a judecatorilor ICCJ?
24.06.2008 | JURIDICE.ro, Costel Gilca

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Prin RIL nr. 21/2008 s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara. 

Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt: 

„Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, magistratii si personalul auxiliar despecialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica. 

Prin art. I pct. 42 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organelle autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus ca art. 47 se abroga. 

Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 a fost emisa, asa cum rezulta din preambul, in baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata. 

Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996, nici total si nici partial. 

Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare partiala, determinata de neregularitatea modului in care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicata, si, respectiv, ale art. 231  din Legea nr. 56/1996, modificata si completata, sa se produca si dupa intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 83/2000. 

Acest lucru presupune ca nici in prezent dispozitiile respective nu si-au incetat aplicabilitatea, deoarece, asa cum s-a aratat, prin prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 au fost depasite limitele si conditiile legii de abilitare, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 107 alin. (3) din Constitutia Romaniei din 1991, in vigoare la data adoptarii ordonantei [art. 108 alin. (3), in forma republicata in 2003 a Constitutiei Romaniei]”.

I. Neobservarea faptului ca O.G. nr. 83/2000 a fost aprobata de Parlamentul Romaniei 

RIL nr. 21/2008 analizeaza doar aspecte de tehnica legislativa si admite sporul de risc si de suprasolicitare neuropsihica pe motiv ca prin legea de abilitare a Guvernului de a emite  ordonante acesta nu era abilitat sa si abroge, nici total nici partial legea de salarizare. 

Ceea ce nu observa insa judecatorii ICCJ este faptul ca O.G. nr. 83/2000 a fost aprobata de Parlament, fara nici o modificare, prin Legea nr. 334/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti. Asadar, actul a fost aprobat de Parlamentul Romaniei, si, incepand cu anul 2001, data aprobarii O.G. nr. 83/2000, toate eventualele lipsuri au fost complinite de legiuitorul roman. 

In aceste conditii, sustinerea judecatorilor privind neabilitarea Guvernului de a abroga dispozitiile din Legea de salarizare din 1996 ramane fara obiect. Aprobarea de catre Parlament a Ordonantei produce acelasi efect de lege. Asadar, prin aprobarea Ordonantei nr. 83/2000 de catre Parlament aceasta se transforma in lege. In conditiile in care toate eventualele nereguli au fost complinite prin Legea de abilitare, intregul rationament bazat pe neabilitarea Guvernului de a abroga, ramane fara nici un obiect. 

Este o gafa monumentala neobservarea (intentionata?) a faptului ca O.G. nr. 83/2000 a fost aprobata prin Legea nr. 334/2001. In concluzie, acordarea sporurilor de risc si de suprasolicitare neuropsihica, nu au temei legal. Cel mult ICCJ putea sa constate ca in perioada dintre adoptarea O.G. nr. 83/2000 si adoptarea Legii de aprobare a acestei ordonante s-ar fi putut gasi anumite nereguli.  

II. Cu privire la discriminare 

Un al doilea motiv invocat de ICCJ a fost: 

„De altfel, asa cum rezulta chiar din motivarea prezentului recurs in interesul legii, in prezent, in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, unui numar insemnat de persoane – magistrati si personal auxiliar de specialitate – le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.

Or, in ipoteza adoptarii unei solutii contrare, in sensul prezentului recurs in interesul legii, care, potrivit dispozitiilor art. 329 din Codul de procedura civila, ar produce efecte numai pentru viitor, s-ar ajunge la crearea unei situatii de discriminare in cadrul acelorasi categorii socioprofesionale, respectiv ale persoanelor care se incadreaza in ipoteza dispozitiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 si ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, in conditiile in care sporul in discutie a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, in considerarea specificului profesiei, cu atat mai mult cu cat nu au intervenit modificari pozitive in ceea ce priveste conditiile si specificul activitatii desfasurate”. 

Conform acestui rationament, care teoretic ar trebui urmat de ICCJ si pe viitor in situatia in care este sesizata cu un RIL, se va da castig de cauza solutiei privind acordarea drepturilor, pentru a nu se crea o situatie discriminatorie intre cei carora le-au fost recunoscute aceste drepturi si cei carora nu le-au fost recunoscute. 

Este de forta evidentei ca acest tip de argumentare al ICCJ este inacceptabil. Doar daca se doreste ca justitia sa fie previzibila in devafoarea notiunii de dreptate.

Despre Costel Gilca >>

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 9 de comentarii cu privire la articolul “Gafa de proportii a judecatorilor ICCJ?”

  1. dorufr spune:

    ref la:"Ceea ce nu observa insa judecatorii ICCJ este faptul ca O.G. nr. 83/2000 a fost aprobata de Parlament, fara nici o modificare, prin Legea nr. 334/2001"
    pentru acuratetea faptelor: L 334 nu aproba fara modificari OG 83 (decat stricto-senso). Prin L334 se abroga art.VIII OG 83

  2. sorin spune:

    GAFAAAAAAAAAA. Are cineva urechi sa auda? Pai daca tinem cont de ultmul argument, cel cu discrimnarea, acelasi rationament ar fi trebuit sa-l aplice si in ceea ce priveste acordarea sporului de confidentialitate si mobilitate consilierilor juridici conform Statutului acestora. Dar se pare ca aici fiecare isi face dreptate singur. Si m-ai aveti pretentia sa respectam legea. Pai tocmai ICCJ nu o respecta. Vai de capul nostru

  3. Gabi spune:

    Mergand pe acelasi rationament al ICCJ-ului ar fi trebuit ca si in prezent sa se poata constitui societati de consultanta juridica (fost caen 7411). Odata ce s-au constituit inainte de acel RIL … atunci pe motiv de discriminare n-ar fi trebuit sa interzica nici dupa aceea.

  4. Costel Gilca spune:

    @dorufr@ Ma refeream la modificarile in ceea ce era relevant in analiza. Faptul ca a fost abrogat un articol, nu are nici o implicatie asupra esentei probleme. Este riguros exact ce ai spus, insa nu are relevanta si poate ar fi trebuit sa precizezi ca nu abroga ce ne intereseaza pe noi.

  5. david gabriel spune:

    daca judecau drepturile neincasate ale altor categorii profesionale cu siguranta observau aceste aspecte de TEHNICA LEGISLATIVA….E logic sa castige din moment ce debitorul JUDECA legalitatea obligatiei de plata a CREDITORULUI

  6. ana spune:

    Domnule Gilca, va rog sa cititi argumentele Curtii Constitutionale din Dec. 300/2003 asupra sesiz?rii de neconstitu?ionalitate a Legii privind aprobarea Ordonan?ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ?i func?ionarea Societ??ii Române de Radiodifuziune ?i Societ??ii Române de Televiziune(ca tot ati lucrat acolo), mai precis, fraza care incepe cu "…IN PLUS, CURTEA RETINE CA…"

  7. Lucian-Cosmin spune:

    Exceptional dna/dra Ana in privinta argumentelor date de CCR in Decizia nr. 300/2003.
    Bineinteles ca ordonanta 83/2000 emisa de Guvern cu încalcarea legii de abilitare data de Parament, nu poate fi acoperit? prin legea de aprobare, deoarece o lege de aprobare nu poate elimina starea de neconstitu?ionalitate, astfel incat opinez ca intreg rationamentul dlui Gilca se prabuseste total, neavand substanta. Cum se mai zice: o nulitate nu poate fi acoperita.

  8. Costel Gilca spune:

    :)) Nu se prabuseste, nici macar nu se clatina, doar ca mutam discutia.
    Da aveti dreptate, rationamentul CCR este mai presus de orce critica, mai ales in decizia indicata:)) (evident ca era ironica afirmatia mea). Taxa radio a avut componente politice, iar raspunsul CCR a fost unul pe masura.
    "În plus, Curtea re?ine c? neconstitu?ionalitatea ordonan?ei criticate, emis? cu înc?lcarea interdic?iei constitu?ionale referitoare la domeniile rezervate legilor organice, nu poate fi acoperit? prin legea de aprobare, nici chiar prin adoptarea acesteia cu votul majorit??ii prev?zute de dispozi?iile art.74 alin.(1) din Constitu?ie, deoarece o lege de aprobare nu poate elimina starea de neconstitu?ionalitate rezultat? din ordonan?a prin care Guvernul a reglementat într-o materie situat? în domeniul legii organice".
    Si cand ne explica CC de ce nu poate fi eliminata starea de neconstitutionalitate? Adica votul parlamentului, care transforma o Ordonanta intr-o lege, nu are nici o valoare, este nul absolut? Imi vine greu sa cred aceasta teorie.
    Asa cum spuneam, poate sa se ridice obiectiuni cu privire la perioada cuprinsa intre data emiterii ordonantei si data aprobarii in Parlament, ins aulterior ea este lege.
    Apoi, chiar am crezut ca este un argument destept al CCR, dar sa vii si sa afirmi pur si simplu un lucru, fara cel mai elementar rationament al motivarii, mi se pare ….. :))
    Apoi, la cata incoerenta se regaseste in deciziile atat ICCJ cat si CCR nu ma mir sa gasim argumente zdrobitoare pro si contra:))
    SI totusi, eu nu sunt specialist in drept constitutional, poate sa imi explice si mie de ce se constata nulitatea votului parlamentarilor in situatia aprobarii unei ordonante?
    Cum adica o nulitate nu poate fi acoperita? Pai Parlamentul nu acopera nulitati, Parlamentul face legi,or din moment ce pe fond textul legal nu este neconstitutional, neobservarea unor aspecte privind limitele competentelor, nu este de natura el insusi sa atraga nnulitatea Legii de aprobare.
    Vrei sa spui ca se va constata nulitatea Legii de aprobare?
    IN concluzie, rationamentul CCR din decizia la care m-ati trimis este la fel de lipsit de argumentare (initial folosisem alt cuvant:))) ca si rationamentul ICCJ cu privire la propriile sporuri.

  9. Costel Gilca spune:

    Acum sper ca ICCJ nu a numit o armata de judecatori ca sa incerce sa gaseasca argumente:))
    Cu siguranta ICCJ habar nu a avut de aceasta "minunatie" a CCR, pentru ca altfel ar fi facut tot acest rationament in RIL, or ei in RIL, vorbesc de cu totul si cu totul altceva.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD