Judecătoria Giurgiu, fiind sesizată cu o plângere contravenţională, a reţinut că procesul-verbal contestat, în cauză, sub aspectul legalităţii, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale, ci sancţionează a doua oară aceeaşi faptă contravenţională (fapta de a conduce un autovehicul fără a deţine rovinietă valabilă – s.n.) definitivă ale cărei sancţiuni au fost deja executate, cu încălcarea principiului non bis in idem garantat prin dispoziţiile art. 4 din Protocolul 7 la CEDO, urmând ca pentru aceste motive să se dispună anularea procesului-verbal astfel emis. (Sentinţa civilă nr. 6358din 9 noiembrie 2011 pronunţată de Judecătoria Giurgiu având ca obiect plângere contravențională)
Andrei PAP
Cuvinte cheie: Andrei PAP, anulare proces-verbal, art. 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO, Judecatoria Giurgiu, lipsă rovinietă, OG nr. 15/2002, plangere contraventionala
Secţiuni/categorii: C. contravențional, Jurisprudență Judecătorii, Revista revistelor juridice
Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!
Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill
Consider ca instanța comite o eroare evidentă în interpretarea dreptului CEDO atunci cand afirmă, la pagina 5/9: „Conform jurisprudenței CEDO, contravențiile sunt încadrate în sfera acuzațiilor din materie penală” și asta deoarece nu toate contravențiile sunt încadrate de jurisprudența CEDO în sfera acuzațiilor din materie penală, ci doar cele care îndeplinesc criteriile Engel.
O a doua eroare constă în faptul că instanța se limitează doar la a cita o jurisprudență CEDO (tot la pagina 5/9) fără a o conexa apoi cu circumstanțele de fapt specifice cauzei supuse judecății. Probabil că motivul pentru care instanța nu operează nicio conexiune între criteriile jurisprudenței CEDO ref. la contravenții (criteriile Engel) și caracteristicile contravenției aplicată în speță este dat de faptul că instanța consideră că toate contravențiile reglementate la nivel național se află în domeniul de aplicare al dreptului CEDO (ceea ce nu este corect).
Ca atare, nu am înțeles de ce contravenția din cauză e încadrată în sfera „acuzațiilor din materie penală” (sic!) – încadrare care ar activa aplicarea articolului 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție.
Mihaela Mazilu-Babel
Nimeni nu a avut intenţia să vă facă pe dvs. să înţelegeţi ceva ce nu puteţi şi contează prea puţin ce consideraţi/înţelegeţi dvs. cu privire la ce constată/statuează instanţele…important este să înţeleagă cine doreşte şi cine poate…!
Dvs. puteţi, însă, să sesizaţi Inspecţia Judiciară – CSM, aşa cum v-aţi manifestat intenţia şi cu altă ocazie, în spaţiul public, şi să reclamaţi faptul că judecătorii nu-şi motivează hotărârile judecătoreşti pe măsura înţelegerii dvs…eventual, să le propuneţi să vă numească „magistrat-asistent” şi să apeleze la serviciile dvs. atunci când trebuie interpretată jurisprudenţa CEDO…eu unul sunt convins că interpretaţi chiar mai bine ca Marea Cameră a CEDO! 🙂
Cu tot respectul,
pe care l-aţi pierdut deja,
Andrei PAP
Domnule Pap,
Daca va declar ca mi-am scris o lucrare de master in legatura cu ne bis in idem, coordonata de un profesor-judecator la Curtea de Justitie care face parte din camera ce judeca in regim de urgenta (PPU) cererile ce vin in materie penala, in special cu privire la CAAS (art. 54 – omologul lui 50 din Carta DFUE si a articolului 4 din Protocolul nr. 7 la Conventie), va schimbati opinia?
Nu mai raspundeti, era doar retorica intrebarea.
Mihaela Mazilu-Babel
NU.
Haha, lauda de sine… vechi narav.
Sufăr neîncetat că m-ați caracterizat printre rânduri.
Sufăr, sufăr, sufăr – de ce, de ce eu, de ce acum, după ani de zile, de ce, de ce, să spună cineva de ce!!!! :))
cele bune,
Dupa ani si ani ma voi intoarce
Dupa ani si ani sigur voi veni
Vă rog eu mult nu mă mai speriați atâta!
Despre natura penala a faptei contraventionale: Decizia CCR nr. 183/2003.
Fapta contraventionala poate sa aiba natura penala raportat la dispozitiile din Constitutie (de aceea inteleg ca trimiteti la o decizie a CCR), dar asta nu inseamna ca toate faptele contraventionale au natura penala raportat la CEDO. In alte cuvinte, Constitutia poate impune o protectie mai sporita decat CEDO, dar in aceasta situatie, instanta trebuia sa trimita la jurisprudenta CCR si nu la jurisprudenta CEDO. De asemenea, intr-o situatie in care Constitutia impune un nivel mai ridicat de protectie, iar norma interna ar fi contrara acestui nivel mai ridicat de protectie, instanta are obligatia sa sesizeze CCR cu privire la neconstitutionalitatea normei interne contrare, nu sa aplice direct dispozitia din Constitutie, anuland procesul-verbal.
Cu stima,