Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
36 comentarii

Despre corecta interpretare a art. 1579 alin. 3 din Codul civil de la 1864
10.02.2015 | Alexandru PERJU

JURIDICE - In Law We Trust

1. Preliminarii

Într-un articol recent postat pe JURIDICE.ro (Gheorghe Piperea, Nominalismul monetar, o tradiție juridică deturnată de la înțelesul său originar) se susține că alineatul 3 al art. 1579 din vechiul Cod civil poate fi aplicat împrumutului în bani din prezent, împrumutul în monede de aur sau argint putând fi asimilat cu împrumutul în valută, astfel încât este admisibil ca regula restituirii echivalentului prețului intrinsec al monedelor de aur sau argint la momentul la care acestea au fost împrumutate să se aplice și împrumutului în valută.

În acest fel, susține autorul articolului, în cazul creditelor în valută, dacă există o fluctuație a cursului, se va putea efectua plata în lei la un curs înghețat la nivelul celui din data acordării creditului. Acest curs înghețat ar fi „prețul intrinsec” al monedei în timpul în care a fost împrumutată. În caz de refuz al creditorului de a primi o astfel de plată, instanța va putea să-l oblige să accepte o astfel de plată la un curs înghețat în timp la momentul acordării creditului.

2. Interpretarea articolelor 1578 și 1579 din vechiul Cod civil.

Ipoteza împrumutului unei sume de bani implică o rezolvare diferită de cea în care se împrumută alte bunuri fungibile, inclusiv monedele de aur ori argint.
Art. 1578 Cod civil de la 1864: (1) ”Obligația ce rezultă dintr-un împrumut în bani este totdeauna pentru aceeași sumă numerică arătată în contract.
(2) Întâmplându-se o sporire sau o scădere a prețului monedelor, înainte de a sosi epoca plății, debitorul trebuie să restituie suma numerică împrumutată și nu este obligat a restitui această sumă decât în speciile aflătoare în curs în momentul plății.”
Art. 1579: (1) „Regula cuprinsă în articolul precedent nu se va aplica la împrumuturi de vergi metalice sau producte.
(2) În acest caz, debitorul nu trebuie să restituie decât aceeași calitate și cantitate, oricare ar fi suirea sau scăderea prețului lor.
(3) Asemenea când s-a făcut împrumutul în monede de aur ori argint și s-a stipulat o restituțiune în aceeași specie și calitate, sau se va altera valoarea intrinsecă a monedelor, sau nu se vor putea găsi, sau vor fi scoase din curs, se va restitui “echivalentul” prețului intrinsec ce acele monede avuseseră în timpul în care au fost împrumutate.”

Din compararea articolelor de mai sus se observă următoarele:
– regula de la art. 1578 Cod civil, care privește împrumutul în bani și restituirea aceleași sume (număr) de bani, indiferent de puterea diferită de cumpărare a banilor de la data împrumutului față de data scadenței (trebuie restituită la scadență suma numerică împrumutată, adică aceeași putere de cumpărare ca cea de la data împrumutului), nu se aplică în cazul împrumutului altor bunuri fungibile decât banii, deci nici împrumutului în monede de aur ori argint;
– pentru celelalte bunuri fungibile, altele decât sumele de bani, regula este prevăzută de art. 1579 Cod civil;
– astfel de bunuri fungibile, altele decât banii, sunt și monedele de aur sau argint, care au o valoare intrinsecă prin metalul conținut în ele, fiind diferite de banii lichizi, respectiv de banii care nu au valoare metalică;
– regula în privința tuturor bunurilor fungibile, altele decât banii, este că se restituie aceeași calitate și cantitate de bunuri fungibile cu cea împrumutată, adică aceeași valoare, indiferent de scăderea ori sporirea prețului de cumpărare a bunurilor sau a puterii de cumpărare a banilor cu care se achiziționează, în vederea restituirii împrumutului, respectivele bunuri;
– din faptul că alin. 3 al art. 1579 Cod civil folosește, cu trimitere la alin. 1 și 2, termenul “asemenea” rezultă că și în cazul bunurilor fungibile împrumutate, constând în monede de aur ori argint, se aplică prin asemănare regulile de la alin. 1 și 2 ale art. 1579, în sensul că art. 1578 nu are aplicabilitate și că trebuie restituită aceeași valoare a bunurilor fungibile împrumutate;
– diferența dintre alin. 2 și alin. 3 ale art. 1579 Cod civil este aceea că alin. 2 nu permite conversia bunurilor fungibile de restituit într-o altă specie de bunuri fungibile, trebuind a fi restituită aceeași cantitate și calitate de bunuri cu cea împrumutată (aceeași valoare cuprinsă în aceleași bunuri), pe când alin. 3 permite, în ipoteza împrumutului de monede de aur ori argint, atunci când, până la scadență, se va altera valoarea lor intrinsecă, sau nu se vor mai găsi ori vor fi scoase din uz, să se restituie echivalentul prețului intrinsec al acestora (adică tot aceeași valoare a metalului ca cea împrumutată, dar convertită în alte bunuri fungibile, respectiv în bani);
– deci, inclusiv în cazul împrumutului de monede în aur ori argint, trebuie restituită valoarea metalică (a aurului ori argintului) împrumutată, indiferent de puterea de cumpărare a banilor cu care s-ar achiziționa, la momentul restituirii împrumutului, această valoare metalică de restituit și indiferent de faptul că monedele nu se mai găsesc ori sunt scoase din uz;
– această raportare la restituirea valorii împrumutate se face tocmai datorită valorii intrinseci a metalului (aur ori argint) conținut de monezile împrumutate;
– este motivul pentru care alin. 3 al art. 1579 Cod civil vorbește de restituirea “echivalentului” prețului intrinsec a monedelor de aur ori argint avut de acestea la data împrumutului (se are în vedere deci același echivalent valoric ca cel din ipoteza în care monedele de aur ori argint împrumutate s-ar restitui în natură, adică valorea metalică împrumutată) și nu de restituirea prețului intrinsec a acelor monede de aur ori argint avut la data împrumutului;
– acest echivalent al prețului intrinsec al monedelor de aur ori argint este, conform regulii de la alin. 2, la care alin. 3 face trimitere, cel de la data restituirii împrumutului (a scadenței) și nu cel de la data acordării împrumutului, din moment ce regula de la alin. 2 este că trebuie să fie restituită aceeași valoare cu cea împrumutată, indiferent de sporirea ori scăderea puterii de cumpărare;
– prin folosirea, la alin. 3, a sintagmei “se va restitui echivalentul prețului intrinsec” și nu a sintagmei “se va restitui prețul intrinsec” se subliniază faptul că se are în vedere regula de la alin. 2, respectiv că este vizată restituirea valorii metalice împrumutate, respectiv a echivalentului cu care aceasta se poate procura la data restituirii împrumutului.
Următorul exemplu este edificator:
Dacă se împrumută monede de aur, iar la scadență ar fi posibil să se restituie tot monede de aur de aceeași calitate și cantitate, pentru achiziționarea respectivelor monede de aur în vederea restituirii către împrumutător este indiferent că împrumutatul cheltuie, la data scadenței, o sumă mai mare sau mai mică de bani decât suma de bani cu care se puteau achiziționa monedele de aur la data acordării împrumutului. S-au împrumutat trei monede de aur, trebuie restituite la scadență aceeași valoare împrumutată, calitativ și cantitativ, adică trei monede de aur de același fel cu cele împrumutate.
Dacă restituirea monedelor de aur împrumutate nu mai este posibil a se realiza în natură, atunci trebuie restituită aceași valoare (sumă de bani) pe care împrumutatul ar fi plătit-o la scadență pentru a achiziționa monede de aur de același fel cu cele împrumutate, în vederea restituirii către împrumutător, în situația în care respectivele monede ar mai fi existat pe piață și ar mai fi putut fi achiziționate, art. 1578 Cod civil nefiind aplicabil, ipoteza de la art. 1579 alin. 3 fiind diferită de cea de la articolul precedent, presupunând o soluționare în acord (“asemenea”) cu cea de la alin. 2 al art. 1579 Cod civil.

3. Prin urmare, trebuie reținut că:

În cazul art. 1578 Cod civil 1864, în situația împrumutului în bani, trebuie totdeauna restituită la scadență aceeași sumă numerică aratată în contract, indiferent de scăderea sau sporirea valorii banilor împrumutați.
Art. 1579 alin. 1, 2 și 3 prevede că această regulă nu se aplică la împrumutul de aur ori argint.

Regula de la art. 1579 Cod civil este că se restituie aceeași calitate și cantitate de bunuri fungibile împrumutate, indiferent de suirea sau scăderea prețului lor, după cum prevede alin. 2. Se împrumută o anumită valoare, anumite bunuri fungibile, altele decât o sumă de bani, trebuie restituită exact acea valoarea, adică bunuri de aceeași cantitate și aceeași calitate, indiferent că a scăzut sau crescut puterea de cumpărare a banilor cu care se achiziționează aceste bunuri ori prețul bunurilor (respectiva valoare împrumutată) pentru a fi restituite.

Este fără importanță că împrumutatul plătește, imediat anterior scadenței, pentru achiziționarea aceleași cantități și calități de bunuri fungibile ca cea împrumutată, în vederea executării obligației sale de restituire a acestor bunuri către împrumutat, o sumă de bani mai mare ori mai mică decât prețul bunurilor împrumutate, existent la momentul împrumutului.

Obligația împrumutatului este de a procura împrumutatului aceeași valoare cantitativă și calitativă cu cea împrumutată. Alin. 3 al art. 1579 Cod civil folosește (pentru împrumutul de monede de aur ori argint) termenul “asemenea”, făcând apropiere cu regula de la alin. 2. La art. 1579 alin. 3 din Cod civil, obiectul împrumutului este o valoare (monede de aur ori argint) și nu o sumă de bani, împrumutatul trebuind a restitui aceeași valoare (aceeași calitate și cantitate, oricare ar fi suirea sau scăderea prețului lor). Dacă s-a împrumutat o valoare (monedă în aur ori argint) și nu o sumă de bani, trebuie restituită aceeași valoare, adică exact ceea ce s-a împrumutat, fiind indiferentă fluctuația comensurării în lei a acestei valori.

Deci, obiectul împrumutului nu este o sumă de bani (lei), ci un bun fungibil, o valoare (monede de aur ori argint), motiv pentru care textul vorbește, în ipoteza alterării valorii acestora, de restituirea “echivalentului” prețului intrinsec al acestei valori avut la momentul facerii împrumutului, adică tocmai de restituirea valorii metalice împrumutate, indiferent de fluctuația cuantumului sumelor de bani care ar fi fost la scadență necesare achiziționării acesteia. Textul nu vorbește de restituirea prețului intrinsec al valorii (monede în aur ori argint), ci de restituirea echivalentului acestuia.

Art. 1579 alin. 3 din Cod civil de la 1864 vorbește de “echivalentul prețului intrinsec ce acele monede avuseseră în timpul în care au fost împrumutate”. În doctrină s-a explicat că, prin obligația de a se restitui echivalentul prețului intrinsec, se are în vedere valoarea metalică (cantitatea și calitatea aurului sau argintului cuprins în monedă, s.n.), iar nu valoarea cursului comercial pe care monedele împrumutate o aveau în momentul facerii împrumutului în monede de aur ori argint (C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. IX, Ed. Librăriei “Universala” Alcalay&Co., București, 1934, p. 232).

Valoarea cursului comercial (valoarea nominală în bani inscripționată pe monedele de aur ori argint) nu dă întinderea obligației de restituire, aceasta fiind dată de valoarea metalică (cantitatea și calitatea aurului sau argintului cuprins în monedă), care este valoarea împrumutată.

Este ca și cum se împrumută o cantitate de aur ori argint, care apoi trebuie restituită conform regulii de la art. 1579 alin. 2 și 3 Cod civil, chiar și atunci când restituirea nu se mai poate face în natură, ci prin echivalent, trebuind a fi restituită la scadență valoarea cu care, la această dată, s-ar putea achiziționa respectiva cantitate de aur ori argint dacă ar mai exista pe piață.

Art. 1579 se referă la contractele de împrumut și reglementează restituirea lui în aceeași natură, cum este de exemplu un împrumut făcut în monedă de aur (Trib. Ilfov, S. III, c. c., 1088 din 10 iulie 1925, Curierul Judiciar nr. 1/926, citată în C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. VII, Ed. Librăriei “Universala” Alcalay&Co., București, 1931, p. 492).

Banii (leii) nu au rolul de a estima întinderea obligației, ci doar de a o plăti, respectiv de a o actualiza, în sensul achiziționării aceleași valori ca cea împrumutată. Deci, trebuie restituită valoarea împrumutată (valoarea metalică a monedei, respectiv cantitatea și calitatea de aur ori argint conținută în monedă), indiferent de fluctuația (sporirea sau scăderea) banilor, care au exclusiv doar rolul de a plăti și actualiza obligația. Noțiunile de “asemenea”, de “alterare” (schimbare) a valorii intrinseci a monedelor de aur ori argint și de “echivalent” al prețului intrinsec cuprinse la alin. 3 din art. 1579 Cod civil sunt esențiale în explicația modului în care se face restituirea cantitativă și calitativă a monedelor (cantității) de aur ori argint.

Este neimportant că, la data împrumutului, obiectul împrumutat (moneda de aur ori argint) făcea 10 lei, iar la scadență, face 5 sau 15 lei, întrucât la scadență trebuie restituit obiectul împrumutat (sau, în lipsă, echivalentul valoric al acestuia din acest ultim moment). Nu se poate invoca în favoarea debitorului că, în acest din urmă moment al scadenței, valoarea în bani a obiectului împrumutat ce trebuia restituit este mai mare și că ar trebui avută în vedere valoarea în bani mai mică de la momentul acordării împrumutului, căci în acest fel s-ar ajunge să nu se mai restituie bunuri de aceeași cantitate și calitate, ori echivalentul exact al acestora. De aceea art. 1579 prevede că nu se aplică regula de la art. 1578 Cod civil.

S-a arătat în doctrină că regula de la art. 1578, care permite împrumutatului ce a primit bani buni să restituie bani de o specie și calitate mai rea, nu se aplică împrumutului în monede de aur ori argint, când s-a stipulat ca restituirea să se facă în aceste monede. Dacă se va altera valoarea lor intrinsecă, dacă nu se vor mai găsi ori dacă vor fi scoase din uz, se va restitui echivalentul prețului intrinsec, adică valoarea metalică, iar nu valoarea cursului comercial pe care monedele în aur ori argint o aveau în momentul facerii împrumutului (D. Alexandresco, Principiile dreptului civil român, vol. IV, Tipografia Curții Regale, București, 1926, p. 456).

Dacă s-ar aplica regula de la art. 1578 și în situația de la art. 1579 alin. 3, ar trebui să se restituie la scadență prețul bunului împrumutat (monedelor în aur ori argint) de la momentul împrumutului și nu “echivalentul” acestui preț, adică al valorii împrumutate. Or, a interpreta art. 1579 alin. 3 Cod civil în sensul că, dacă s-a stabilit în contract obligația restituirii bunului împrumutat (monede în aur ori argint) în aceeași specie și calitate, în caz de fluctuație a valorii banilor, se va putea efectua, cu efect liberatoriu, o plată a echivalentului prețului intrinsec în bani al acestei valori, preț stabilit la momentul la care valoarea a fost împrumutată (adică o plată a unei sume de bani ce coincide cu valoarea bunului împrumutat de la momentul împrumutului și nu de la momentul scadenței), nu înseamnă altceva decât a aplica și extinde, în ipoteza de la alin. 3, prevederile art. 1578 Cod civil și a nega regula de la art. 1579 alin. 1 și 2, precum și termenul “asemenea” menționat de alin. 3, cu trimitere la alin. 1 și 2.

Într-adevăr, conversia este posibilă în ipoteza art. 1579 alin. 3 Cod civil, adică se poate restitui și un echivalent al monedelor în aur ori argint, însă valoarea de restituit nu este prețul intrinsec al monedelor metalice existent la data împrumutului, ci echivalentul acestui preț intrinsec, echivalent care trebuie raportat la valoarea monedelor metalice (a aurului ori argintului) de la data restituirii.

Doar în acest fel poate fi respectată regula de la art. 1579 alin. 2 Cod civil, care obligă la restituirea aceleași calități și cantități de bunuri, oricare ar fi suirea sau scăderea prețului lor, precum și prevederea de la alin. 3 a aceluiași articol, care aplică o regulă asemănătoare pentru ipoteza împrumutului de monede de aur și argint.
Diferența dintre alin. 2 și art. 3 a art. 1579 Cod civil este doar aceea că alin. 2 nu permite conversia bunurilor de restituit cu altă specie de bunuri de restituit (chiar dacă valoarea restituită ar fi aceeași), pe când alin. 3 permite o asemenea conversie (valoarea monedelor de aur ori argint de la data împrumutului este înlocuită cu o echivalentul acesteia existentă la data restituirii împrumutului, în acest fel asigurându-se restituirea aceleași calități și cantități, adică a aceleași valori, chiar dacă în bunuri fungibile diferite de monedele de aur ori argint împrumutate, respectiv într-o sumă de bani).

4. Jurisprudența veche din țara noastră a statuat următoarele:
“Conform dispozițiunei art. 8 din Legea din 21 decembrie 1916, debitorii, pentru datoriile stipulate în aur, se pot libera valabil plătind suma corespunzătoare în lei, hârtie, monedă sau în orice altă monedă românească pe cursul legal.
Această lege, însă, a fost edictată în scopul de a proteja moneda românească și deci stocul metalic al Băncii Naționale, deoarece dacă s-ar fi permis a se face plata în aur, s-ar fi cerut Băncii Naționale rambursarea aurului contra hârtie și rezerva metalică a Băncii ar fi periclitată, de unde rezultă că s-a creat un curs forțat pentru leul monedă, astfel că dispozițiunile acestei legi sunt aplicabile numai la plata în monedă română aur, pentru că numai în acest caz executarea contractului în privința plății ar pune în pericol rezerva metalică a Băncii Naționale, iar nu și în cazul când e vorba de o plată în monedă străină, cum este, în speță, în franci francezi aur, fiindcă, în acest caz, debitorul, ca să facă plata, nu poate să ceară Băncii Naționale rambursarea în aur, ci el se va conforma convențiunei părților, adică va face plata în franci francezi valoarea aur” (C. Apel București, S. II, decizia. Com. nr. 28 din 11 Februarie 1925, Jur. Gen. 1926, No. 699, citată în C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. VII, Ed. Librăriei “Universala” Alcalay&Co., București, 1931, p. 491).

Rezultă încă o dată regula restituirii la scadență a aceleași cantități și calități de bunuri fungibile ca cea împrumutată, precum și cea a restituirii, în cazul monedelor în aur și argint tezaurizate de Banca Națională a României, a prețului intrinsec al acestora la cursul legal de la data restituirii.

5. Concluzii

Asimilarea, în cazul unui împrumut de consumație, a monedelor de aur ori argint cu banii care nu au putere circulatorie pe teritoriul României, mai precis cu o valută, chiar dacă rezolvă problema conversiei creditului din valută în lei, nu rezolvă problema dorită de autorul articolului, de efectuare a plății ratelor în lei la un curs înghețat la nivelul celui din data acordării creditului, căci, potrivit art. 1579 alin. 2 și 3, trebuie avută în vedere restituirea aceleași valori cu cea împrumutată ori a echivalentului acesteia de la data scadenței și nu de la data împrumutului.

Faptul că valuta împrumutată nu a fost deținută de bănci la momentul creditării, nefiind nici remisă fizic sau prin virament bancar debitorului, atunci când s-a cumpărat casa pe credit, ori când s-au achiziționat pe credit celelalte bunuri, ci s-au primit de către împrumutați lei, raportarea în contractul de credit la valută fiind făcută doar pentru că aceasta a fost prezentată ca cea mai stabilă monedă din lume, poate conduce la ideea că, pentru a se evita fluctuația leului, părțile s-au raportat în contractul de împrumut la restituirea unei anumite valori care trebuie a fi restituită, comensurată după respectiva valută, leul jucând doar rolul de instrument de plată. Or, această operațiune nu are legătură cu ilicita cămătărie.

Însă, într-adevăr, este corectă aserțiunea în sensul că nu se poate accepta ca întregul risc al ultravalorizarii valorii contractului (a valutei) sa cadă în sarcina consumatorului, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un contract de adeziune în care libertatea de a contracta a consumatorului este mult atenuată, iar la momentul și în circumstanțele (factori sociali, politici, economici, flux informațional) contractării creditului ce a fost raportat la valoarea valutei, schimbarea bruscă a cursului respectivei valute, adică ultravalorizarea viitoară a acesteia nu putea fi prevăzută de consumator în mod rezonabil (pentru literatura juridică românească interbelică referitoare al impreviziune, a se vedea: S. Șerbescu, Efectele războiului asupra executării contractelor, Dreptul – 1916; Al. Costin, Notă la decizia Curții de Casație germană din 21 septembrie 1920, Pandectele Române – 1922; D. Alexandresco, Notă la decizia Curții de apel din Iena din 20 octombrie 1920, Pandectele Române – 1922; C. C. Arion, Notă la decizia Curții de Casație din 29 decembrie 1920, Pandectele Române – 1922, partea I; I. Mateiescu, Notă la sentința Trib. Ilfov, S. II Com. din 22 noiembrie 1921, Pandectele Române – 1922, partea a II-a; H. Aznavorian, Notă, Pandectele Române – 1922, partea a II-a; I. Fințescu, Notă la Cas. Torino, 8 aprilie 1921, Pandectele Române – 1922, partea a III-a; I. A. Stroe, Teoria impreviziunei, Ed. Ranuri, Craiova, 1924; S. Rosenthal, Notă, Pandectele Române – 1926; Al. Otetelisanu, Studiu asupra cazului fortuit sau a forței majore și teoria impreviziunii, București, Institutul de Arte Grafice „Îndreptarea”, 1929; P. Voiculeț, Teoria impreviziunii, teză de doctorat, București, 1934; C. M. Popescu, Essai sur la théorie d’imprévision, thèse, Paris, 1937; A se vedea și C. E. Zamșa, Teoria impreviziunii. Studiu de doctrină și jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, 2006).

Consilier juridic Alexandru PERJU

Secţiuni: Banking, Drept civil, Studii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

36 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO