Inspector Bodgan Dumitru Moloman și avocat Lazăr-Ciprian Ureche au publicat în Revista Română de Jurisprudență nr. 3/2013 articolul intitulat: “Ancheta psihosocială a autorităţii tutelare – personaj special în distribuţia cauzelor aflate pe rolul instanţei de tutelă. Act administrativ sau simplu mijloc de probă?”.
Autorii analizează natura juridică a anchetei psihosociale a autorității tutelare, urmărind să stabilească dacă ancheta psihosocială joacă rol de mijloc de probă sau prezintă trăsăturile unui veritabil act administrativ.
În debutul articolului, subliniind importanța anchetei sociale în cauzele ce au ca obiect exercitarea autorității părintești asupra minorilor, cât și în cele ce urmăresc stabilirea locuinței copilului la domiciliul unuia dintre părinți, autorii urmăresc definirea conceptului de “anchetă socială”. Astfel, potrivit acestora, ancheta socială reprezintă cercetarea realizată de către delegatul autorității tutelare, ca urmare a solicitării primite din partea instanței de tutelă, în ceea ce privește condițiile în care este crescut un copil și modul în care părinții își îndeplinesc obligațiile față de minorul pe care îl au în grijă.
Autorii dedică o parte a lucrării definirii actului administrativ, prin apelul la vasta doctrină existentă în domeniul dreptului administrativ. În acest sens, aceștia pun accentul pe trăsăturile principale ale actului administrativ, și anume caracterul unilateral, obligatoriu, executoriu, emis în regim de putere publică și supus controlului de legalitate în fața instanței de contencios administrativ, afirmând că ancheta psihosocială nu întrunește aceste trăsături, fiind doar un înscris ce conține elementele de fapt constatate de funcționarii din cadrul autorității tutelare.
În viziunea autorilor, ancheta psihosocială reprezintă un veritabil mijloc de probă și consideră că trebuie să i se aplice acesteia regimul juridic al probelor, în susținerea afirmației lor autorii aducând drept argument similitudinea dintre ancheta socială și orice altă cerere sau excepție, în ceea ce privește necesitatea de a fi puse în discuția părților.
În concluzie, autorii resping caracterul de act administrativ al anchetei psihosociale, susținând că aceasta nu ar putea în niciun caz să fie cenzurată de instanța de contencios administrativ.
Aflaţi mai mult despre act administrativ, Ancheta psihosociala, Bogdan Dumitru Moloman, instanta de tutela, Lazăr-Ciprian Ureche, mijloc de proba, Raluca-Andreea Trîncă-Găvan, Revista romana de jurisprudentaJURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Judecatori de la Tribunalul Bucuresti nu considera ancheta sociala ca fiind un mijloc de proba, nici pe Codul vechi si nici pe cel nou.
Apoi, ancheta se face in majoritatea cazurilor, in zona Bucuresti-Ilfov cel putin, fara punerea ei in discutia partilor, inca inainte de primul termen.
In al treilșea rand si poate cel mai important, ancheta psihosociala nu releva nimic din vreo cercetare a delegatului autoritatii, ci doar sustineri si declaratii ale partilor despre ce fac si cum fac ei, unde lucreaza etc.
Nu cuprind mai nicio mentiune referitoarfe la copil, la relatiile salke cu parintii, la vizite, la legaturi personale etc. Dupa mine, aproape nimic relevant si, in actuala forma, e usor sa te lșipsesti de ea. As inlocui-o, sincer, cu un formular.
Exceptand unele date despre locul de munca a vreuneia dintre parti, restul e inutil. Nu se discuta cu bunici, vecini, copii, se consemneaza doar declaratiile parintelui si atat.
Uneori, se face telefonic. Alteori, se cheama partea la Directie. In mod evident ca, in cazurile astea, nu cuprinde ancheta vreo constatare a functionarului…
E regretabil ce este ancheta in practica.