RIL admis. Stabilirea taxei judiciare în cazul plângerii împotriva deciziei CNSC
18 februarie 2015 | Andrei PAPÎn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 13 februarie 2015 a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 2 din 19 ianuarie 2015 (Decizia nr. 2/2015) privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj privind stabilirea taxei judiciare de timbru în cazul plângerii împotriva hotărârilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în aplicarea art. 2851 raportat la art. 28717 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
1. Obiectul recursului în interesul legii
Prin recursul în interesul legii formulat Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj se arată că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară cu referire la stabilirea taxei judiciare de timbru în cazul plângerii formulate împotriva hotărârilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în aplicarea art. 2851 raportat la art. 28717 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare, în cuprinsul prezentului decizii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006).
2. Optica jurisprudenţială
a) Într-o orientare jurisprudenţială, instanţele au interpretat dispoziţiile art. 2851 raportate la prevederile art. 28717 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 în sensul că plângerea este supusă taxei judiciare în sumă fixă de 2 lei, respectiv de 4 lei.
În acest sens, instanţele au reţinut că art. 2851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 este o normă incompletă, deoarece face trimitere la un alt text de lege cu ajutorul căruia poate fi interpretată şi aplicată, respectiv la art. 28717 din ordonanţa de urgenţă, text introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice, aprobată prin Legea nr. 346/2013, în cuprinsul secţiunii a 9-a – „Soluţionarea litigiilor în instanţă” a capitolului IX – „Soluţionarea contestaţiilor” din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
Plângerea a fost calificată ca o cale de atac specifică materiei achiziţiilor publice şi, având ca obiect decizia adoptată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unui act administrativ, nu are legătură nemijlocită cu un contract deja încheiat ori cu repararea prejudiciului cauzat.
În raport cu prevederile art. 255 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, contestaţia administrativă de competenţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi, ulterior, plângerea împotriva deciziei pronunţate de Consiliu se situează, de regulă, în faza precontractuală şi nu în etapa ulterioară încheierii contractului de achiziţie publică.
Din această perspectivă, s-a considerat că dispoziţiile art. 2851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 fac trimitere la suma de 4 lei prevăzută expres la art. 28717 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, deoarece acest text vizează ipoteza căreia i se circumscrie plângerea, ca cerere neevaluabilă în bani.
Unele nuanţări ale acestei opinii pornesc de la aplicarea directă a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, dar care se referă la stabilirea taxei judiciare de timbru pentru contenciosul administrativ de drept comun, aşa cum rezultă şi din prevederile art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care fac trimitere la reglementarea de drept comun în materia taxelor judiciare de timbru.
b) Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele au apreciat că plângerea este supusă taxei judiciare de timbru la valoare, conform art. 2851 raportat la art. 28717 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
9 septembrie ⁞ Despre administratori de credite și obligația creditorului de renegociere a creditului (OUG privind administratorii de credite şi cumpărătorii de credite)
10 septembrie ⁞ Corpus et Animus - Funcția juridică & Consilierii juridici bancari în lumina Regulamentului BNR nr. 8/2024
13 septembrie ⁞ Ultimele evoluții jurisprudențiale privind prescripția răspunderii penale
14 septembrie ⁞ JURIDICE.ro Premier Golf Day
16 septembrie ⁞ Accidentul de muncă în toate formele de răspundere juridică
18 septembrie ⁞ Școala Superioară de Cadre
23 septembrie ⁞ Fraudarea creditorilor – eficacitatea mijloacelor actuale pentru combaterea ei
25 septembrie ⁞ Noutățile Legii nr. 214/2024 – ce efecte poate avea semnătura electronică
26 septembrie ⁞ JURIDICE by Night. Golden Season edition
30 septembrie ⁞ Avocatura: onorariu orar vs. onorariu global
5 octombrie ⁞ Start Curs INGENIO de pregătire pentru Barou, INM & Magistratură, Notariat și Licență
21 octombrie ⁞ Abilitățile de negociere: un moft sau o necesitate?
31 octombrie ⁞ JURIDICE by Night. Mystic Night. Halloween edition
23 noiembrie ⁞ Start Curs Admitere INM/ Magistratură & Avocatură 2025
28 noiembrie ⁞ JURIDICE by Night. Autumn Allure edition
2025 ⁞ The Congress / The biggest legal event
În acest sens, s-a argumentat că art. 2851 face trimitere la sumele prevăzute de art. 28717 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, fiind aplicabile dispoziţiile primului alineat al acestui ultim articol referitoare la anumite sume de bani.
Pe de altă parte, s-a apreciat că stabilirea taxei judiciare de timbru se face în funcţie de valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 23 şi ale capitolului II – „Reguli comune aplicabile pentru atribuirea contractului de achiziţie publică”, secţiunea a 2-a – „Reguli de estimare a valorii contractului de achiziţie publică” din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, indicator utilizat de altfel şi pentru aplicarea altor instituţii aferente procedurii de achiziţii publice (spre exemplu, art. 2562 pentru calculul termenului de introducere a contestaţiei la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor).
Totodată, s-a considerat că stabilirea taxelor judiciare de timbru la valoare se impune şi din perspectiva aspectelor cuprinse în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, prin care a fost introdus art. 2851.
În acelaşi sens, s-a apreciat că stabilirea taxei judiciare de timbru la valoare rezultă şi din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 2851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care conţine o normă de trimitere la „sumele” prevăzute la art. 28717 din ordonanţa de urgenţă.
De asemenea, în considerarea principiului potrivit căruia în situaţii identice se impun soluţii identice, a fost invocat argumentul referitor la egalitatea de tratament între persoanele care aleg calea contestaţiei la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi cele care aleg calea procedurii contencioase în faţa tribunalului.
Astfel, contestaţia în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este scutită de taxă judiciară de timbru, dar plângerea este supusă taxei la valoare, după cum, dacă se renunţă la calea contestaţiei şi se utilizează procedura contencioasă în faţa tribunalului, taxarea se face tot la valoare, în funcţie de reperele prevăzute de art. 28717 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
3. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Cluj
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, în calitate de titular al sesizării, nu şi-a exprimat opinia cu privire la problema de drept care formează obiectul recursului în interesul legii.
4. Opinia Procurorului General al PÎCCJ
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat punct de vedere, în cuprinsul căruia a opinat în sensul că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii.
5. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie
Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2851 raportat la art. 28717 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea formulate împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se taxează cu 50% din suma prevăzută la art. 28717 alin. (2)”.
Andrei PAP
Homepage J JURIDICE Cariere Evenimente Dezbateri Profesionişti Lawyers Week Video |