Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Revista Română de Drept European nr. 3/2014: Acțiunile în despăgubire întemeiate pe încălcarea dispozițiilor dreptului concurenței al UE și statelor membre | Cristina Butacu
19.02.2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN

Secţiuni: Concurență, Revista revistelor juridice
JURIDICE - In Law We Trust

Cristina Butacu, director al Direcției Juridic-Contencios a Consiliului Concurenței, a publicat în Revista de Drept European nr. 3/2014 articolul intitulat „Acțiunile în despăgubire întemeiate pe încălcarea dispozițiilor dreptului concurenței al UE și statelor membre”.

Orice regulă instituită în materie de dreptul concurenței vizează, în cele din urmă, protejarea consumatorilor împotriva practicilor neloiale la care pot apela diverse întreprinderi, care au calitatea de vânzători. În acest sens, finalitatea normelor juridice de drept concurențial nu este reprezentată, în primul rând, de sancționarea întreprinderilor care încalcă conduita impusă prin lege, ci repararea prejudiciului cauzat consumatorilor. În acest context, se ivește o problemă destul de delicată, și anume cea referitoare la calitatea de consumator intermediar sau final, de prejudiciu direct sau indirect, pentru a putea susține cu succes, în justiție, o acțiune în despăgubiri. În legătură cu admisibilitatea unei astfel de acțiuni, autorul articolului, pe baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a recomandărilor Comisiei, studiază și alte aspecte, precum termenul de prescripție, tipul de prejudiciu ce va fi efectiv acoperit ș.a.

Protecția consumatorilor, raportată la practicile neloiale ale diverselor întreprinderi, practici ce le pot vătăma interesele, este asigurată, pe de o parte, prin normele Uniunii Europene, prin deciziile Comisiei, precum și soluțiile adoptate de către Curte, cu privire la cauze relevante. Pe de altă parte, există și legislație națională în materie, Legea concurenței nr. 21/1996. Autorul învederează și faptul că prevederile dreptului european, menționate anterior, beneficiază de efect direct, ceea ce înseamnă că pot fi invocate de către particularii prejudiciați, direct în fața instanțelor naționale de judecată. Prin urmare, aceștia pot să ceară atât repararea prejudiciului suferit, cât și să invoce nulitatea absolută a actelor încheiate de către întreprinderi, cu nerespectarea regulilor impuse. În plus, deciziile Comisiei sunt obligatorii pentru instanțele naționale care sunt chemate să se pronunțe cu privire la aceeași cauză. Caracterul obligatoriu vizează numai existența unei încălcări a dreptului european, nu și o eventuală legătură de cauzalitate între pretențiile reclamantului și fapta ilicită a întreprinderii, și niciun anumit cuantum al prejudiciului.

În legătură cu tipurile de prejudicii ce pot fi invocate, atât la nivel intern, cât și la nivelul Uniunii, se specifică faptul că se poate dispune, pe de o parte, repararea pierderii efectiv suferite (damnum emergens) și a profitului nerealizat (lucrum cessans), iar, pe de altă parte, plata de dobânzi, precum și acoperirea cheltuielilor de judecată. Având în vedere dificultatea probei comportamentului ilicit al întreprinderilor implicate într-o astfel de înțelegere, este prevăzută posibilitatea persoanelor prejudiciate de a avea acces la dosarul cauzei. Totuși, accesul parților și, mai ales, al autorităților terțe (amicus curiae) nu este și nu are cum să fie unul nelimitat, mai ales, dacă se ia în considerare confidențialitatea anumitor informații, cum ar fi cele dezvăluite în cadrul politicii de clemență. Pe cale de consecință, instanța trebuie să aprecieze, de la caz la caz, dacă permite sau nu consultarea dosarului, de cele mai multe ori, orientându-se către o apreciere individuală, pentru fiecare document în parte. Referitor la termenul de prescripție, acesta este lăsat la latidudinea legiuitorului național, însă trebuie stabilit astfel încât persoana interesată să aibă posibilitatea efectivă de a introduce acțiunea în despăgubiri, precum și de a aduna probele necesare.

În concluzie, autorul este de părere că acțiunile în despăgubire sunt admisibile atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul statelor membre, chiar dacă, în acest ultim caz, nu există încă o jurisprudență variată. Mai mult, autoritățile de concurență naționale trebuie să conclucreze cu Comisia Europeană, iar acestea, la rândul lor, cu instanțele naționale, pentru armonizarea soluțiilor ce pot fi pronunțate în materia încălcării dreptului concurenței.

Alexandra DOBRIȘAN

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti