Lege şi Justiţie. Justiţie criminală
6 martie 2015 | Gheorghe MOROȘANU
Pe cînd eram judecător activ, nu de mult, dar oricum sub vechea procedură, am întîlnit de mai multe ori următoarea situaţie:
Urmare a unui conflict într-o familie tînără, soţul bezmetic pleca de acasă, luînd cu el copilul de două sau 3-4 luni.
Copilul, dependent de laptele matern, era în pericol de a muri de foame, în timp ce mămica stătea cu laptele în ţîţe, care se umflau, fiind şi ea expusă aceluiaşi pericol.
Mămica venea şi formula o cerere prin ordonanţă preşedinţială pentru reîncredinţarea vremelnică a copilului, iar eu, dacă cererea ajungea la mine, ştiţi ce făceam?
Îi dădeam hotărîrea în jumătate de oră, mai exact, cît puteam de repede.
E treaba mea cum aplicam textele şi Codurile, foloseam cum credeam de cuviinţă eu, judecător independent, procedura în vigoare, dar rezolvam problema. Pentru că eu am fost mereu convins că sînt judecător, în principal, pentru a rezolva probleme şi, mai apoi, pentru a aplica texte, reguli şi excepţii.
Ei bine, astăzi, sub imperiul Noului Cod Civil, am următoarea situaţie, caz concret:
Numitul H. S., 80 de ani, evacuat din locuinţă de soţie şi fiice, nu contează aici motivele, formulează cerere, prin ordonanţă preşedinţială, pentru a-şi recupera actele şi hainele de iarnă.
A fost găsit pe o bancă în oraş, de reprezentantul unei fundaţii umanitare, care, după ce l-a ţinut un timp în locuinţa personală, i-a formulat şi cererea în justiţie.
Cererea a fost depusă la 3 decembrie 2013.
La 16 ianuarie 2014, tastînd pe portal Judecătoria XX, dosar nr. xxx, descoperim că nici măcar nu este fixat termen.
La o lună şi jumătate de la depunere!
În cazul unei ordonanţe preşedinţiale, materie în care cel mai important element este urgenţa!
Între timp, moşul este în stradă, fără haine de iarnă!
Este aceasta o crimă, ori sînt eu nebun?
Gheorghe MOROŞANU
Judecător pensionar
PS: Tot ce am scris mai sus, notiţe vechi, este nimic. (Erau notiţe la nivelul datei de mai sus – 16 ianuarie 2014). Ţineţi-vă bine! La 2 decembrie 2014, după o serie de termene, amînări, suspendări etc., s-a dat în sfîrşit soluţia: negativă. Moşul prinde a doua iarnă fără acte şi haine groase.
Just-RO! Pericol public!
Sa… sunam la 112!
Atunci cand hilarul ajunge REGE!
Nu va mai mirati, distinse domn judecator… Unii dintre colegii dvs. au mari probleme de aplicare si intelegere a textelor de lege, vezi serialul meu managementul defectuos al impartirii dreptatii publicat chiar pe acest site… Cu respect, Adrian Relu Tanase
Domnilor, încălcaţi independenţa justitiei! Cum îndrăzniţi? Nu aţi auzit că în apropierea justitiei libertatea de exprimare a decedat?
Ha-ha-ha! Asta-i tare (amuzant), citez: „Copilul, dependent de laptele matern, era în pericol de a muri de foame, în timp ce mămica stătea cu laptele în ţîţe, care se umflau, fiind şi ea expusă aceluiaşi pericol.” 🙂
Daca tot rememoram amintiri, d-le Morosanu, sa va povestesc si eu doua intimplari personale:
Odata, o femeie mi se destainuia ca o dor foarte tare „ţîţele” de cind l-a intarcat pe fiul ei de doi ani si era foarte ingrijorata din doua motive: 1) baiatul ei plingea mereu dupa „ţîţe”, refuzind sa manince altceva, si 2) „ţîţele” i se intarisera beton si tronau in piept ca niste pietroaie, mai bine zis „ţîţoaie”, si nu stia cum sa le dezumfle… Sfatul meu a fost sa reziste tentatiei de a-i mai da sa suga plodului (nu-i ajungeau 2 ani de supt nesatulului?), pt. ca o sa-i treaca si ei durerea, si copilului – pofta de „ţîţe”. 🙂 Si apropo de alaptare, nu prea e valida teoria aia conform careia copiii devin mai inteligenti daca sint hraniti cu lapte matern. Cel putin, in cazul descris de mine, plodul a iesit la fel de prost ca ma-sa…
Altadata, o alta femeie (care m-a si cerut in casatorie, va vine sa credeti asa ceva?!) mi-a marturisit ca a incetat sa-i mai dea sa suga fetitei sale dupa o luna de la nastere, fiindca se temea ca o sa-i cada „ţîţele” pina la buric si nu ar mai fi suportat sa iasa in vazul lumii cu „ţîţele” atirnind flescaite… Intr-adevar, femeia avea niste „ţîţe” meseriase si obisnuia sa umble fara sutien tocmai pt. a-si arata marfa in toata splendoarea. Din pacate, fiica ei i-a mostenit nu numai „ţîţele”, ci si prostia.
Acum, serios vorbind, alte mame nu produc lactatie si isi hranesc copiii cu lapte praf sau alte surogate si n-am auzit sa moara cineva din cauza asta.
Cit despre justitia descrisa de dvs., probabil ca unele judecatoare MODERAT… 🙁
Prin cenzurarea finalului ati eliminat tot farmecul comentariului. Era insasi cheia semnificatiei sale. Chiar exista astfel de judecatoare… 🙁