Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Mediere
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Putem renunța la ideea de mediere obligatorie?
19.02.2015 | Petru MUSTĂȚEANU

Odata cu decizia Decizia Curţii Constituţionale nr. 266 din 7 mai 2014, profesia instituita in Romania de Legea nr. 192/2006 a ramas doar o poveste frumoasa fara aplicabilitate si fara mecanismele necesare pentru a fi pusa in miscare si a produce efectele pentru care ea a fost infiintata.

O discutie nascuta din dorinta de a face medierea functionala este aceea a unei forme de mediere obligatorie, tinandu-se cont de precedentul creat in Italia si de recomandarile Directivei 2008/52/CE.

Obligativitatea, fie ea ca procedura prealabila sau venita la solicitarea instantei, este contestata, atat ca incercare de solutionare a litigiului, cat si ca procedura de informare, asa cum a fost ea gandita de Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, de foarte multe voci implicate in procesul de justitie.

In replica, contestatarii sustin ca promovarea medierii ar fi solutia prin care profesia va deveni functionala, considerand ca necunoasterea profesiei de catre populatie ar fi unicul impediment care genereaza nefunctionalitatea acesteia.

Apeland la cea mai simpla operatie logica – comparatia, observam ca singura profesie liberala ai carei ganditori doresc sa isi fundamenteze profesia pe utilizarea excesiva a formelor de publicitate este medierea. Restul profesiilor liberale au reusit prin statut sa restrictioneze publicitatea excesiva, considerand ca aceasta va produce dezavantaje profesiei.

In ceea ce priveste obligativitatea, remarcam, de asemenea, o iesire din tiparele profesiilor liberale a ganditorilor medierii, deoarece nu cunoastem o alta profesie a carei legistatie sa contina explicit cuvantul obligatoriu, chiar daca intr-un fel sau altul o forma de obligativitate exista prin asezarea fiecarei profesii in mecanismele sociale, astfel incat fara de acestea sa nu se poate ajunge la un rezultat eficient.

In aceasta situatie, care este a treia cale?

Utilitatea medierii

Mi-ar placea sa nu confundam utilitatea medierii cu mult trambitatele avantaje ale medierii. Avantajele medierii, la ora actuala, reprezinta doar o sintagma fara corespondent in realitate. Existenta unor avantaje reale s-ar fi facut rapid cunoscute fara nicio forma de publicitate.

Utilitatea medierii inseamna introducerea ei in marele mecanism socio-juridic din Romania. Pentru a fi functionala, medierea nu are nevoie de un mare proiect de lege, ci de o fraza bine gandita si asezata la locul potrivit in legislatia Romaniei.

Sa zicem ca legea ar prevede urmatoarele: “persoana, care a incercat rezolvarea litigiului prin mediere inaintea folosirii dreptului de actiune in instanta, nu poate fi obligata la plata de cheltuieli de judecata indiferent de solutia finala a procesului, intrucat a demonstrat intentia de rezolvare pe cale amiabila a litigiului.“

O singura fraza care atinge atat obiectivul legiuitorului de a evita suprasolicitarea instantelor, cat si interesului cetateanului de a se proteja de o potentiala obligare la plata.

Sigur ca exemplul este perfectibil si ca asemenea lui pot fi altele mult mai bune, mai eficiente sau mai inovatoare. Intentia mea nu este sa propun un text de lege, ci doar sa schimbam optica prin care astazi se doreste modificarea Legii medierii cu scopul obtinerii fuctionarii acesteia.

Este important, din punctul meu de vedere, sa renuntam la ideea de obligativitate sau publicitate excesiva si sa incercam sa gandim o forma prin care sa facem medierea utila, ajutand-o sa fie o parte a marelui angrenaj si nu o piesa izolata in afara acestuia.

Genialitatea expertilor din Ministerul Justiei, CSM, Consiliul de Mediere si, in final, a legiuitorului este sa gaseasca aceasta formula win-win in care toata lumea sa aiba de castigat fara ca medierea, cea care reprezinta o formula amiabila, sa fie, in mod paradoxal, asezata in aceeasi fraza cu termenul obligatoriu. Totodata, noua legislatie ar putea sa faca din mediere o piesa indispensabila atat sistemului de justitie, cat si cetateanului in folosul caruia trebuie formulat fiecare din textele concepute de legiuitor.

Mediator Petru MUSTATEANU


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Putem renunța la ideea de mediere obligatorie?”

  1. Florin RADU spune:

    Nu doar ca putem, ci trebuie sa renuntam la orice procedura obligatorie, prealabila sesizarii unei instante.

  2. O idee interesantă, dar care va avea consecințe năstrușnice:
    – pârâtul care se considera nevinovat nu ar putea niciodată fi scutit de plata cheltuielilor, tratament discriminatoriu, dar
    – un potențial pârât de rea-credință va face o invitație ”preventivă” potențialului reclamant și o va invoca în proces pentru a fi scutit de cheltuieli sau îl va bloca pe reclamant care nu este pregătit să suporte cheltuielile fără a ști că le poate recupera.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.