ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Când echilibrul contractual dezechilibrează…
20.03.2015 | Cristina ZAMȘA


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Prin neachitarea la timp de către debitor a prețului ajuns la scadență, echilibrul contractual nu s-a mai păstrat, creditorul fiind prejudiciat prin devalorizarea leului, corespunzător indicelui de inflație. Reactualizarea prețului convenit la data încheierii contractului, prin stabilirea valorii prestațiilor creditorului la data plății efective de către debitor, în vederea stabilirii echilibrului contractual, nu reprezintă aplicarea unei sancțiuni pentru neîndeplinirea prestației caracteristice, cum este clauza penală, și nici sancționarea întârzierii plății prin lipsa de folosință a sumelor, ca în cazul dobânzii. (C.S.J., secția comercială, decizia nr. 347/2000, în Revista de Drept Comercial nr. 5/2003)

I. O speță simplă, dar ofertantă pentru instanță și, implicit, pentru rubrica noastră

E posibil ca problema creditelor în franci elvețieni să ne fi inspirat să repunem în discuție unele aspecte de drept legate de reactualizarea creanțelor, acest ever green al peisajului nostru juridic. Pentru a nu ne uita trecutul, s-a întâmplat ca demersului nostru să-i servească – aleatoriu și obiectiv – decizia nr. 347/2000 a C.S.J., secția comercială.

Speța pe care o propunem pentru un altfel de comentariu juridic este foarte simplă: neachitarea de către debitor a prețului ajuns la scadență, motiv pentru care s-au cerut în instanță pe lângă valoarea prețului și daune – de o natură neprecizată -, însă cerute a fi calculate „prin actualizarea valorii neachitate, pe baza indicelui de inflație“. Ceea ce a urmat a fost un adevărat slalom printre noțiunile de daune, reactualizare și echilibru contractual.

Instanțele de fond și de apel au respins cererea de reactualizare a prețului. Reclamanta-recurentă a declarat recurs motivând simplu și modest că s-a încălcat în ceea ce o privește principiul reparării integrale a pagubei. Se pare că simplitatea și modestia reclamantei-recurente nu au sensibilizat instanța supremă care a considerat potrivit să ridice miza discursului juridic la un nivel superior, al echilibrului contractual.

II. În ce fel lipsa clauzei penale inspiră instanțele

Nu este exclus ca, procedând astfel, instanță supremă să fi reacționat la următoarea motivare a tribunalului: „în lipsa clauzei penale, pârâta nu datorează daune și nici plata sumei reactualizate, prin aplicarea coeficientului de inflație“. Și pe bună dreptate, cum să nu reacționeze la asemenea argumentație, care induce ideea că lipsa evaluării convenționale a prejudiciului (absența clauzei penale) nu poate fi complinită printr-o evaluare judiciară? Dar care este obiectul evaluării judiciare: prețul (astfel cum indică motivarea instanței de recurs, prin recurgerea la principiul echilibrului contractual) sau prejudiciul înregistrat prin neachitarea prețului (astfel cum solicită reclamanta-recurentă prin invocarea principiului reparării integrale)?

Din cuprinsul deciziei nu rezultă ce fel de daune solicită reclamanta-recurentă, se precizează doar că s-a cerut suma de x lei (reprezentând prețul neachitat) și daune în valoare de 4 ori x lei „calculate prin actualizarea valorii neachitate pe baza indicelui de inflație“. Reclamanta-recurentă și instanțele se pare că s-au pus de acord asupra necalificării drept moratorii a daunelor solicitate. Bun! Este evident că această reținere în calificare se bazează pe următorul raționament, pe care îl și împărtășim: deși neachitarea prețului la scadență ar activa dreptul la daune-interese moratorii, această categorie de daune este absorbită sau acoperită în speță de chestiunea daunelor reprezentând actualizarea prețului cu indicele de inflație (daune pe care care o parte din doctrina de drept comercial le consideră a fi compensatorii).

Așadar, în rezolvarea speței reținem noțiunea de daune-interese, dincolo de aspectul subtil al calificării lor, cum de altfel a concluzionat și instanța de recurs: ”În consecință, recursul a fost admis, decizia casată și s-a admis cererea cu privire la acordarea daunelor-interese“. Dar ce rol are echilibrul contractual într-o speță referitoare la acordarea unor daune-interese contractuale?

III. Cum înclinăm balanța între echilibrul contractual și răspunderea contractuală

Evaluarea unor daune-interese (moratorii și/sau compensatorii) se realizează potrivit regulilor răspunderii civile contractuale, ceea ce a îndrăznit să spere și reclamanta-recurentă, într-un mod simplu și modest, cum precizam mai sus. Soluținarea speței în această cheie ar fi impus ca instanța de recurs să recurgă la argumente, cum ar fi: sancționarea neexecutării la timp a unei obligații contractuale, principiul reparării integrale. Probabil că acești termeni au fost considerați prea duri sau de un nivel precar de către instanța de recurs care a preferat să încline balanța în favoarea principiului echilibrului contractual.

Este corect să punem semnul identității între daune contractuale – având o natură imprecisă în speță – și actualizarea prețului, prin intermediul principiului echilibrului contractual?

Motivarea instanței de recurs ne apare cu atât mai ezoterică cu cât observăm că ideea echilibrului contractual era destul de departe de litera vechiului Cod civil. Vestea mai puțin bună este că nici în temeiul actualului și mult mai modernului Cod civil regulile răspunderii contractuale stabilite pentru evaluarea daunelor contractuale nu pot fi surclasate de principiul echilibrului contractual. Nici dacă am considera că diferența de vibrație juridică dintre principiul reparării integrale și cel al echilibrului contractual este net în favoarea celui de-al doilea. Nu trebuie decât să admitem că fiecare problemă de drept are nivelul ei propriu spre care, după caz, vom coborî sau ne vom înălța.

În fine, echilibrarea prestațiilor – ca deziderat și totodată că mijloc -, inclusiv în temeiul actualului Cod civil, este specifică fazei de adaptare, de negociere sau amenajare a contractului din felurite cauze (remedierea unor vicii de consimțământ, impreviziune) anterioare scadenței. Posterior scadenței, orice solicitare de pretenții se judecă după regulile răspunderii contractuale.

Să-i dăm răspunderii contractuale ce-i al răspunderii contractuale…

lector univ. dr. Cristina ZAMȘA
Facultatea de Drept a Universității din București

* ZAMSHE este o altfel de rubrică, de autor, în care ineditul comentariului este dat de ineditul unor hotărâri judecătorești (prin soluție, motivare, părți, noutatea aspectelor de drept ș.a). Obiectul rubricii este ales aleatoriu, obiectiv, fără intenții ascunse. Stilul este asumat și totodată controlat de autor, accentele ironice, satirice neurmărind aruncarea în derizoriu a problemelor de drept tratate. Concluziile vor fi întotdeauna pozitive și constructive. O rubrică numai pentru consumatorii genului!

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Când echilibrul contractual dezechilibrează…”

  1. Aurel CIAUȘU spune:

    Felicitari. Foarte interesanta opinie. Este nevoie sa ne disciplinam la incheierea contractelor. Atat profesionistii cat si clientii nostrii, din varii motive, evita sa stipuleze foarte clar in contracte aspectele legate de clauza penala, actualizarea pretului, dobanzi, daune, etc. Instantele interpreteaza contractele numai din punct de vedere juridic fara a lua in calcul si implicatiile comerciale. Nu putem acuza judecatorii ca dau solutii pe probe pe care noi nu le putem produce. Este adevarat ca mai gresesc si ei dar greselile mari sunt la noi. De reflectat!

    Av. Aurel Ciausu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate