ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Imunitatea parlamentară ca piedică în calea justiției

09.03.2015 | Ionuț URSULEASA
Abonare newsletter

Observăm în această perioadă că se discută (prea puțin poate) despre viitoarea Constituție și ce anume urmează a fi modificat. Nu doar dinamica socială este principalul factor care conduce la acest proces. Astfel că, potrivit unui sondaj INSCOP, 50,8% din populația României crede că o modificare a Constituției ar fi necesară, iar 14% nu au răspuns sau nu știu ce să răspundă.

Printre propunerile de schimbări ale grupurilor parlamentare, partidelor politice și ale altor organizații se numără și cea a europarlamentarului Monica Macovei de eliminare a imunității parlamentare pentru deputați și senatori, urmând ca această protecție să vizeze doar declarațiile politice. Consider această măsură drept una binevenită, dar care poate și ușor nuanțată, mai ales în contextual actual în care se pare că activitatea DNA este depășită de numărul de dosare care necesită soluționare (există un deficit de aproximativ 50 de procurori DNA, conform declarațiilor Procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi). Mai mult decât atât, am asistat la situații în care activitatea justiției a fost împiedicată de către avizul Parlamentului, care a fost solidar cu membrii, și nu o singură dată.

Dacă ar fi să ne raportăm la celelalte state membre ale UE, putem observa că această imunitate diferă ca condiții și mod de protecție, dar în niciun stat nu este absolută, precum în România. De pildă, în Constituția Irlandei nu sunt protejate de inviolabilitate persoanele care comit infracțiuni de trădare, în Portugalia se exclud infracțiunile intenționate pedepsibile cu închisoare mai mare de 3 ani, iar în Suedia cele pedepsibile cu mai mult de 2 ani.

Nu trebuie realmente “copiat” din fiecare legislație, întrucât în fiecare stat predomină un anumit tip de activitate infracțională, însă, cel puțin în România, în prezent, lipsa autorizării de către Parlament pentru infracțiunile de corupție este mai mult decât necesară.

Ionuț URSULEASA

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Imunitatea parlamentară ca piedică în calea justiției”

  1. Florin RADU spune:

    Domnule autor, ati face bine sa scrieti nu influentat de propaganda ultimului regim politic, platita din bani publici, ci dupa textele de lege.
    In concret, constitutia Ro spune ca „Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor.”
    Asadar, imunitatea nu este absoluta, asa cum eronat afirmati, ci priveste doar perchezitia, retinerea si arestarea.
    Deci, un dosar penal poate sa isi urmeze cursul fara nici un fel de problema, fara incuviintarea parlamentului, urmand ca, in cazul unei pedepse cu executare, parlamentarul sa fie ridicat si dus la arest, in baza mandatului de executare, fara sa poata fi aparat de imunitate.

  2. Ionuț URSULEASA spune:

    Va multumesc frumos pentru comentariu domnule Radu.Orice discutie in contradictoriu duce la performanta atata timp cat este constructiva.
    Am folosit termenul de „absolut” in ideea ca pentru TOATE infractiunile pe care le comit alesii este necesar acordul camerei din care face parte parlamentarul pentru a se dispune vreo masura cu privire la el.In alte state din U.E acest lucru nu este necesar daca veti analiza, tocmai asta am dorit sa transmit prin acest articol ca pentru a „curata” clasa politica este necesar ca viitoarea Constiutie sa nu mai prevada acordul instituiei care ingreuneaza procesul penal in cazul infractiunilor de coruptie ( Romania a avut parte de sanctiuni din partea CEDO pentru lipsa celeritatii procesului penal care reitereaza , în binecunoscutul art. 6 parag.1, prevede: ,,Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa…”.Fapt care a dus la aparitia unor istitutii noi in CPP cum ar fi Contestatia privind durata procesului penal art 488 CPP daca vreti sa facem o legatura.Sa nu mai vorbim de rapoartele MVC ale Comisie Europene care inca considera ca in Romania exista coruptie)
    Daca analizati art 193 din regulamentul Camerei Deputatilor puteti observa o procedura greoaie si indelungata (Art. 193. – (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.
    (3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.
    (4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.
    (5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.
    (6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
    (7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.
    Eu consider domnule Radu acest aviz ca fiind un act esential politic, iar parlamentarul care are majoritatea voturilor de partea lui ,sau eventual prieteni mai multi in Comisia juridical va fi cel care se va bucura de” roada activitatii sale infractionale” fara a da piept cu justitia.Oare de ce am avut parte la solicitarea Parchetului in privinta domnului Varujan Vozganianhttp ://www.hotnews.ro/stiri-politic-19360261-varujan-vosganian-scapat-urmarirea-penala-senatorii-votat-impotriva-cererii-diicot-dupa-discurs-senatorului-terminat-lacrimi.ht
    “Deci, un dosar penal poate sa isi urmeze cursul fara nici un fel de problema, fara incuviintarea parlamentului, urmand ca, in cazul unei pedepse cu executare, parlamentarul sa fie ridicat si dus la arest, in baza mandatului de arestare, fara sa poata fi aparat de imunitate.” Afirmati dvs insa art 193 al (2) (3) va contrazice domnule Radu:” (2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.
    (3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.
    Cat despre acuzitia care mi-o aduceti ca as fi influentat de propanganda ultimului regim politic tin sa va precizez ca am convingeri politice ( in fond toti ar trebui sa avem) dar care tin mai mult de o anumita ideologie si nu are nici o legatura cu mediocritatea promovata de actual clasa politica.

    Cu stima!

    • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

      Deci putem vorbi despre o imunitate absolută ce nu e totală ci doar parțială?
      În sensul că este absolută deoarece privește toată gama de infracțiuni, și este parțială în sensul că ești imun raportat doar la anumite măsuri ce nu pot fi adoptate fără acordul colegilor din Parlament.

      Iar în cazul foștilor miniștri/actuali miniștri ce sunt și parlamentari avem imunitate relativă totală coroborată cu imunitate absolută parțială? În sensul că urmărirea penală cu privire la faptele penale ce au legătură cu activitatea de ministru nu poate fi începută decât în anumite condiții menționate în art. 109 alin. (2) din Constituție (imunitate relativă, iar totală pentru că acoperă într-adevăr orice măsură penală din moment ce nu dă dreptul la începerea urmăririi penale in personam) – iar pentru restul faptelor penale ale foștilor/actuali miniștri care sunt parlamentari, se aplică imunitatea absolută parțială? Dacă da, în cazul domnului Varujan Vozganian a fost vorba despre imunitatea relativă totală, și nu de cea absolută parțială – oricum, ele nu se exclud însă au domenii materiale de aplicare diferite.

      Cu stimă,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week