BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Mediere
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Bune practici în medierea penală
10.03.2015 | Ilie DORIN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

O sa incep cu o demitizare clasica in mediere – separatia unghiului legalist, propriu justitiei statale, de unghiul comunicational, propriu medierii si justitiei private. Mediatorul de conflicte penale nu trebuie sa stie drept penal ori drept procesual penal. Nu trebuie sa fie la curent cu noile corelari ale legislatiei, nu trebuie sa stie legislatie penala. Mediatorul este apt, abilitat si autorizat sa solutioneze, prin comunicare si negociere, conflictul uman si social dintre persoana vatamata si suspect, procedura medierii fiind la dispozitia acestuia, in baza informalitatii si flexibilitatii medierii. Medierea penala va fi o procedura individuala a fiecarui mediator si fiecare mediator va media un conflict penal in baza experientei sale, depunand toate diligentele pentru facilitarea unui acord de mediere. Acest lucru se va intampla in paralel cu procedura judiciara, neinterferand cu aceasta decat in anumite cazuri si doar pentru bunul mers al justitiei. Mediatorul va trebui sa ramana la fel de neutru, echidistant, impartial, transparent atat fata de suspect, cat si fata de persoana vatamata.

Domeniul medierii influenteaza stilul medierii folosit pentru un anume conflict si stilul de abordare a conflictului de catre mediator. Acelasi mediator comporta atitudini diferite fata de conflictele pe care le mediaza. Altfel va prelua, va analiza si va solutiona un conflict civil de succesiuni, altfel va media un conflict civil legat de o creanta comerciala, altfel va media un conflict de munca, altfel va media un conflict de familie. In toate aceste cazuri eventualul/viitorul parat poate fi un frate furios ori cu un complex din copilarie, poate fi un partener de afaceri solid, poate fi un angajat de care este nevoie in intreprindere, poate fi un sot bun cu carente in comunicarea cu sotia si copiii. Toti acestia sunt invitatii nostri la mediere si in functie si de calitatea pe care o au, dar si in functie de ce ni se spune despre ei la prima intalnire cu solicitantul medierii, vom schita in minte sau chiar pe o foaie strategia de mediere, strategie ce va suferi modificari la fiecare pas si etapa din mediere.

Cu totul altfel vom media un conflict penal. In conflictele penale, in majoritatea cazurilor, solicitantul medierii va fi suspectul, inculpatul. Invitatul la mediere va fi persoana vatamata a infractiunii, victima. Persoana vatamata a infractiunii poate fi in acelasi timp si parte civila in procesul penal, atunci cand solicita, prin procedurile judiciare, repararea prejudiciilor material si morale. Aceasta calitate de persoana vatamata exista nu doar ca denumire in procesul penal, ci si ca stare de fapt. Persoana care a fost tinta unei fapte penale este o victima in adevaratul sens al cuvantului, victima care, in functie de conflictul penal (infractiunea in sine asa cum transpare ea din realitatea de fapt, dar si din realitatea de drept din actele procesual penale, rechizitoriu ori sentinta definitiva), va resimti fapta si in functie de starea ei sociala, dar si in functie de gravitatea si implicatiile faptei.

Victima unei infractiuni, invitata noastra la mediere, va trebui supusa unei analize sumare privind situatia ori starea sa sociala inainte de orice discutie ori invitatie la mediere. Este vorba despre o dezetichetare sau, mai bine spus, o analiza atenta a etichetei pusa de solicitantul medierii.

Daca invitatia la mediere priveste persoana vatamata, ca mediatori trebuie sa urmarim mai departe ce tipuri de victime exista ca sa stim ce tipuri de abordari folosim in ceea ce priveste comunicarea si negocierea.

Tipologia victimelor o putem gasi in cartile de criminologe si psihologie. Este foarte importanta cunoasterea tipului de victima. In functie de varsta, putem avea victime tinere, oameni de varsta a doua, batrani. In functie de starea financiara, putem avea victime cu un statut financiar solid, victime cu un statut financiar mediu si victime cu un statul financiar precar. In functie de infractiune, putem avea victime ale unui furt, victime ale unei inselaciuni, victime ale unei talharii, victime ale unei violari de domiciliu, etc. In functie de gravitatea faptei, conflictul penal va modifica perceptia victimei si, astfel, aceasta va resimti mai putin sau mai mult conflictul penal. Putem avea victime care resimt o inselaciune mai mult decat alte victime ale unei talharii. De exemplu, o batrana resimte mai mult o inselaciune prin metoda accidentul, metoda prin care aceasta intra intr-un soc emotional cand i se spune ca fiul acesteia a facut un accident rutier mortal, iar o tanara resimte mai putin socul emotional al unei talharii in autobuz cand i se smulge lantul de aur de la gat. Ecoul emotional produs de socul faptei penale se resimte mai mult la inselarea batranei decat la talharirea fetei, desi, la prima vedere, dar si in Codul penal, talharia este mai aspru pedepsita decat inselaciunea. Alte tipuri de victime cu importanta in mediere sunt victime din patura superioara a societatii si victime din patura inferioara a societatii, victime cu atitudine calma, victime cu atitudine rece, victime in functie de cele patru temperamente psihologice etc.

Aceasta enumerare de mai sus ajuta mediatorul sa isi faca un profil real al victimei. In functie de acest profil real (profil ce va suferi modificari pe parcursul discutiilor cu acea persoana), va decurge medierea. Strategiile si tehnicile de mediere se vor mula pe tipul de victima. De asemenea, tehnicile de argumentare si argumentele din mediere vor fi in functie de tipul de victima. Toata structura medierii va fi influentata si va fi in functie de tipologia victimei. In medierea penala, victima este in centrul atentiei, fiind personajul principal al medierii.

Cat priveste tipologia suspectului, si aceasta este de o influenta capitala uneori in procesul de mediere si poate aduce plusuri sau minusuri medierii, in functie de perceptia sau solicitarile persoanei vatamate privind amanunte din viata suspectului. Faptul ca faptuitorul are copii, este casatorit, nu este recidivist, are un loc de munca, lasa impresia ca se va reabilita daca va fi iertat etc. reprezinta aspecte ce pot da vigoare medierii penale si pot conduce catre un acord de mediere.

Asadar, identificarea tipului de victima si a tipului de suspect este prima etapa in abordarea medierii unei fapte penale. Reamintesc faptul ca mediatorul mediaza conflictul penal general de fapta penala, asa cum va fi ea incadrata de procuror, mediatorul intervenind strict in conflictul dintre persoana vatamata si suspect si nicidecum, cu nimic, in dosarul penal. Mediatorul nu mediaza infractiunea, nici pe latura civila, nici pe latura penala, acestea fiind institutii juridice, ci conflictul ivit in urma unei fapte penale. Incadrarea faptei penale este un lung demers facut de politia judiciara, ulterior de procuror, si in final, prin sentinta, daca aceasta va exista, de judecator.

Dupa identificarea tipului de suspect, de victima, trebuie identificata fapta. Fapta ia deseori forma/denumirea juridica: furt, talharie, violare de domiciliu, inselaciune etc. Trebuie analizate si metodele faptelor. Alta este o inselaciune cu acte, alta o inselaciune cu metode precum accidentul ori “Romtelecom”, fapte mediatizate. Altul este un furt de portofel din autobuz, altul este un furt de masini de lux. Alta este o talharie cand se rupe un lant de la gat pe strada, alta, o talharie pe holurile blocului cu 3 faptuitori, la 3 noaptea. Aici se va intra in analiza de conflict, analiza situatiei asa cum s-a petrecut, asa cum a fost resimtita de fiecare parte si asa cum se simte inca resimtita de catre persoana vatamata si suspect. Pe cat se poate, medierea nu trebuie sa reconstruiasca fapta in memoria victimelor pentru a nu retraumatiza ori accentua trauma.

In functie de aceste lucruri, precum si de la caz la caz si de alte detalii, se va fixa costul pregatirii medierii, pentru ca in functie de aceste detalii se va munci mai mult sau mai putin.

Cel care solicita medierea se va adresa mediatorului intr-un anumit stadiu al procesului judiciar. Primele intrebari pe care un mediator trebuie sa le puna solicitantului mediere sunt urmatoarele:

1. Stadiul procesal judiciar pentru a vedea cat timp s-a scurs de la fapta – de la ivirea conflictului -, si cat timp mai este pentru mediere, daca medierea mai este posibila si cu ce efecte pentru solicitantul medierii.
2. Numarul de persoane vatamate, pentru ca mediatorul sa stie daca se doreste medierea cu toate persoanele vatamate din dosar ori doar cu o parte.
3. Numarul de suspecti. Acest lucru il ajuta pe mediator pe fondul discutiilor cu o persoana vatamata, intalnind cazuri in care persoana vatamata doreste sa ierte doar pe unii suspecti, pe toti sau pe nici unul, ori doreste sa poarte discutii si negocieri separate cu fiecare dintre ei, avand pretentii individualizate.
4. Existenta sau nu a prejudiciului material, atitudinea suspectilor fata de repararea prejudiciului pana la momentul solicitarii medierii.
5. Existenta cerintei de daune morale in procesul judiciar, cuantumul acestora si punctul de vedere a solicitantului medierii fata de ele.
6. Solicitarea de catre mediator a aspectelor privind impacarea ceruta de inculpati ori avocatul acestuia pana la momentul solicitarii medierii. Solicitantul medierii va fi intrebat, de asemenea, daca a mai apelat la un mediator in acel caz. Prezenta avocatului ori suspectului ori a altui mediator la persoana vatamata pentru impacare, anterior medierii solicitate, se intalneste foarte des si este deseori o “agravanta”a medierii. Medierea este mai dificila daca anterior solicitarii serviciilor de mediere suspectul sau avocatul au fost deja la persoana vatamata si, prin intrebari directe ori tehnici eronate de comunicare, au cules de la ea un NU privind medierea/impacarea/iertarea.
7. Ce se transmite persoanei vatamate: scuze, asumarea faptei, cerinta de indulgenta si clementa, dorinta de reparare a prejudiciului, de plata a daunelor, orice solicitare pusa pe masa medierii de catre suspect ca puncte de plecare in mediere.

Dupa toate aceste aspecte, culese de mediator dupa semnarea Contractului de Pregatire a medierii, mediatorul poate trece la etapa de redactare a invitatiei la mediere.

In conflictele penale, invitatia la mediere va fi personalizata, cuprinzand pe cat cu putinta intentia de solutionare amiabila a conflictului de catre suspect. De asemenea, invitatia nu trebuie sa fie nici scurta nici lunga, nu trebuie sa contina lucruri elaborate, trebuie sa puncteze si cateva aspecte despre legalitatea medierii penale si trebuie sa trezeasca intentia persoanei vatamate de a raspunde afirmativ solicitarii mediatorului. Invitatia la mediere, atat in penal, cat si in alte domenii ale medierii, este de o importanta capitala. Modul de formulare, modul de adresare, modul de expediere, modul de concepere si structurare a ideilor si argumentelor care se vor regasi in invitatia la mediere vor determina persoana vatamata in a da un raspuns. Cred ca ar trebui ca cei cu practica in mediere sa faca seminarii si intalniri pe modul de concepere a Invitatiei la mediere, eu considerand acest prim document, care iese din biroul de mediator, de o importanta capitala pentru actul de mediere si pentru prolificitatea medierii unui birou de mediator. Invitatia la mediere deschide apetitul pentru negocierea unei solutii amiabile daca trezeste interesul persoanei invitate.

Dupa expedierea invitatiei la mediere, mediatorul asteapta un raspuns de la persoana vatamata. Fie ca e un raspuns afirmativ, fie ca este un raspuns negativ, fie ca primeste un raspuns neutru ori nu primeste niciun raspuns, mediatorul trebuie sa se focuseze pe o strategie de abordare a medierii, plecand de la acel raspuns. Indifierent de rapsuns, consider ca un simplu telefon ori un raspuns evaziv dat prin telefon de catre persoana vatamata mediatorului nu trebuie sa fie decat un punct de plecare spre o intalnire fata in fata. Este bine ca mediatorul sa refuze desfasurarea medierii la telefon, oricat de insistenta ar fi persoana vatamata, putand scuza atitudinea lui prin confidentialitatea care ar putea fi periclitata, prin calitatea actului de mediere, ori printr-o masura de ordine interioara a biroului sau de mediere. In orice caz, este de preferat ca medierea si orice discutie sa fie fata in fata cu persoana vatamata. Acest lucru face ca persoana vatamata sa traiasca in fapt actul de mediere, cand, dupa contractul de mediere si procedura de fond – referindu-ma aici la analiza minutioasa a conflictului cu implicatiile sale, cat si analiza solutiilor puse in discutie de suspect si persoana vatamata -, ea insasi va trai satisfactia unei eliberari emotionale, fara sa isi dea seama de acest lucru imediat.

Sentimentele cele mai des intalnite in medierile penale, la victime, sunt: ura, frustrare, nervozitate, inchidere in sine, nedumerire. Mediatorul ar trebui sa se abtina in a da raspunsuri la intrebari precum: de ce tocmai eu am fost victima acestei inselaciuni, domnule mediator? De ce nu m-a ajutat mai mult politia sa recuperez banii mai repede? De ce i-a prins asa greu? Cum de a stiut unde sunt in ziua cutare? Cum de a stiut cum imi alint baiatul?. Consider ca este interzis mediatorului sa aiba o opinie privind munca organelor de cercetare penala si, de asemenea, ii este interzis sa aprecieze munca unuia sau altuia din cei angrenati in justitia statala, fie politisti, fie magistrati, fie avocati. Comunicarea si negocierea unei solutii amiabile, trebuie sa fie in jurul nucleului de probleme, nevoi si interese ale victimei si suspectului si sa nu se indeparteze prea mult de acest nucleu.

In majoritatea medierilor penale desfasurate de mine, medierea a fost de tipul indirect. Medierea directa o numesc pe cea in care ma asez la masa de mediere cu toate persoanele vatamate, iar medierea indirecta o numesc pe cea in care ma asez in mod separat la masa de mediere, cand cu suspectul, cand cu persoana vatamata, la distante de timp chiar de zile, sedinta de sedinta. Acest lucru face ca medierea penala sa fie preponderent o mediere indirecta. Intr-o zi, port discutii cu suspectul, in alta zi, cu persoana vatamata. Locul de mediere difera in functie de fapta penala si de partile din conflict. In multe cazuri, inculpatii sunt in arest preventiv, in arest la domiciliu, in altele, persoanele vatamate solicita medierea la ele la domiciliu sau serviciu, ori, uneori, datorita batranetii ori invaliditatii persoanelor vatamat,e medierea se desfasoara musai la domiciliul acestor persoane. Medierea nu este o profesie statica. Stai la birou si astepti invitatul la mediere ori solicitantul medierii.

In ceea ce priveste discutia pe solutii amiabile si negocierea acestora ulterioara analizei de conflict, sugerez mediatorilor sa foloseasca analiza SWOT – Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitati, Amenintari. Cu alte cuvinte, ce castiga, ce pierde, ce risca, ce se va intampla ulterior medierii pentru fiecare din participant. Evident, acest lucru va fi facut si in functie de stadiul medierii, de disponibilitatea victimei, precum si in functie de alti factori care o permit sau nu. Mediatorul va trebui sa gaseasca momentul cheie in care sa o introduca. Analiza SWOT poate fi introdusa in medierea penala prin intrebari subsecvente. Deci, intrarea pe o analiza SWOT bine structurata si cadrata din capul locului nu e prea prolifica in penal. Asadar, ea ar trebui mulata prin discutiile cu persoana vatamata si suspectul, ca sa nu fie prea vizibila. Dialogul mediatorului nu trebuie sa arate prea structurat, nu trebuie sa para tehnic, ci sa curga de la sine. Structura dialogului cu mediatorului trebuie sa nu fie vazuta ori observata de suspect ori persoana vatamata.

Cat priveste relationarea cu organele judiciare, consider ca in timpul medierii, mediatorul poate aduce la cunostinta procurorului ori judecatorului de caz faptul ca s-a initiat procedura de mediere si aceasta este in plina desfasurare printr-o nota scrisa. Uneori, mediatorul poate solicita chiar si o amanare a judecatii in vederea medierii, tot printr-o adresa.

Am folosit cu succes aceasta metoda in felul urmator: Domnule presedinte, Birou de mediator Dorin Ilie, cu date de identificare, va aduc la cunostinta ca, in data de 28 februarie 2014, s-a initiat procedura de mediere intre Popescu si Ionescu privitor la conflictul penal generat de fapta din dosarul penal nr. … de pe langa Judecatoria Sector 3. Va aduc la cunostinta ca suntem in procedura de mediere si estimam ca in termen de 20 de zile vom finaliza medierea intr-una din modurile prevazute de Legea medierii. Cu deosebit respect, va rog sa dispuneti o amanare a judecatii pentru desfasurarea in bune conditii a procesului de mediere, pentru ca dreptul la un mediator atat al persoanei vatamate, cat si al inculpatului sa nu fie lezat, ci, dimpotriva, exercitat in bune conditii.

Relationarea mediatori – avocati/procuror/judecator de caz trebuie sa fie strict institutionala – prin posta, cu confirmare de primire, documentul sa fie datat si stampilat de mediator si sa mentioneze dosarul penal pentru care se trimite acel document.

Asemenea documentele ulterioare medierii, si anume Procesul Verbal de inchidere a medierii si, eventual, ACORDUL DE MEDIERE trebuie sa fie expediate cu mentiunea dosarului pentru care acestea sunt trimise, sa contina numar de inregistrare la Biroul de Mediator si data, sa fie expediate prin posta cu confirmare de primire. In format electronic, eu le depun atasate pe mailul instantei respective.

Medierea penala trebuie tratata cu multa seriozitate si multa rabdare, iar formarea continua individuala ori la cursuri oferite de institutii trebuie sa fie pe ordinea saptamanala, daca nu lunara, a fiecarui mediator care intra in acest domeniu.

Dorin ILIE
Mediator

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate